Cine aterizează sub Tâmpa

Brașov, avem o problemă. Cum poate fi salvat un aeroport fără aripi

Computer Hope Guy
Cursa cu care TAROM a inaugurat Aeroportul din Brașov ar putea fi singura pentru mult timp. Foto: Inquam/Alex Nicodim

Așteptat cu mult patos de localnici, Aeroportul din Brașov s-a dovedit a fi o sursă de mândrie doar la inaugurarea de pe 15 iunie. De atunci, cel mai nou aeroport din țară a produs tot felul de situații bizare și conflicte cu singura companie care a operat până acum zboruri comerciale acolo.

Chiar dacă au avertizat încă dinainte de inaugurare cu privire la șansele mici de reușită ale acestui aeroport, nu totul e pierdut. Specialiștii consultați de Panorama explică ce șanse mai sunt pentru ca acest nou  obiectiv de infrastructură să nu aibă soarta altor investiții care au rămas la nivel de „muzeu”.

Aeroportul din Brașov are succes deocamdată doar cu chartere

Construcția aeroportului din Brașov a început în martie 2020, chiar înainte de pandemie, și a costat aproximativ 140 milioane de euro. Din acești bani, 115 milioane euro au provenit din fonduri locale și 25 de milioane de euro de la stat. Însă în prima lună de la inaugurare, aeroportul din Brașov a fost practic degeaba: a avut o medie mai mică de două decolări pe zi, după cum arată datele site-ului de specialitate flightradar24. Asta înseamnă că în acest moment aeroportul merge în pagubă.

„Aeroportul este un business independent, care trebuie să stea pe picioarele lui fără să fie subvenționat de autorități locale sau centrale. Dacă autoritatea locală a făcut un aeroport, ar trebui să îl facă profitabil,  pentru că altfel va fi o gaură neagră la infinit”, a explicat pentru Panorama directorul Asociației Pro Infrastructura, Ionuț Ciurea.

Gabriel Bobon, fondatorul platformei boardingpass.ro, este și el reținut cu privire la șansele ca aeroportul să aibă succes. Potrivit lui Bobon, deocamdată Aeroportul din Brașov are succes doar în ceea ce privește cursele de charter:

„În prima lună de când s-a deschis aeroportul, există un grad de rezervare de 90-95% pe chartere. Deci, s-ar putea ca anul viitor să fie chiar mai multe curse de acest fel. Însă nu e nimic surprinzător, pentru că charterele funcționează de pe orice aeroport. Dar șansele ca chartere care să aducă iarna oameni în Brașov pentru ski, să facă incoming, cum se spune în domeniu, sunt extrem de mici. E posibil să apară ceva încercări din Marea Britanie, dar va fi ceva insignifiant”.

Bobon a explicat că, în mare parte, pasagerii care au zburat de pe Brașov sunt localnici, lucru care nu este nici acesta în mod special un avantaj.

„Din sursele mele, până acum clienții au fost brașovenii care merg în vacanță sau să își vadă rudele de afară. Or, nu asta era sursa de pasageri pe care o căutai. Traficul pe care ar trebui să se bazeze un aeroport e cel venit din curse regulate. Nu am informații despre Wizz Air, însă prețul biletelor sunt în continuare mici, ceea ce înseamnă că gradul de încărcare nu este foarte mare. La Dan Air, s-a ajuns undeva la 50 de pasageri pe zbor, dar este mult prea puțin”.

Se simte lipsa unui operator mare pe aeroportul Brașov

De numele Aeroportului Brașov s-a lipit pe prima pagină a principalelor site-uri de știri compania aeriană Dan Air, cea care acuză ROMATSA că ar comite sabotaj, pentru că ține aeroportul într-un program „part time”. Asta după ce Dan Air nu a reușit să se încadreze în orarul respectiv, din cauza programului redus între orele 7 și 19.

Cursele companiei au fost nevoite de mai multe ori să aterizeze pe Otopeni, pentru ca ulterior să transporte pasagerii cu autocarele către Brașov. Iar din cauza acestei situații, reputația nou înființatului aeroport a fost pusă la grea încercare.

„Autoritățile locale să nu stea la mâna operatorului privat. Pe de o parte, este susceptibil de șantaj, nu la modul ilegal, dar la modul – dacă nu îți convine ce îți cer, îmi iau jucăriile și plec. Multe companii low-cost așa fac pe aeroporturile mici”, a explicat Ionuț Ciurea.

O altă problemă adusă de faptul că un operator privat de talie foarte mică domină deocamdată pista din Brașov este dată de faptul că nu are conexiuni cu alte orașe mari, fapt ce ciuntește iar din potențialul aeroportului.

„Sunt zeci de destinații cu care Dan Air sau chiar și Wizz Air nu sunt conectate. Degeaba zboară Dan Air la Bruxelles, pentru că dacă nu există o interconectare cu o altă companie aeriană, nu va fi atractiv. Dacă turiștii vin din 50 de orașe din Europa, nu se vor înghesui pe o singură rută. Vor rămâne cu câteva rute, dar mai mult vor avea parte de trafic etnic sau VFR – Visiting Friends and Relatives”, a adăugat Gabriel Bobon.

Astfel, în opinia fondatorului boardinpass.ro, Aeroportului din Brașov îi lipsește un operator care să aibă conexiuni internaționale în adevăratul sens al cuvântului.

„Le trebuie obligatoriu un operator imens, gen Lufthansa, Lot, poate Turkish Airlines, dar deja vorbim de alte ligi. Ei au hub-uri imense, conectate cu sute de destinații internaționale și din toate aceste destinații, dacă există 3-5 turiști care vor să viziteze Brașovul, atunci pot să ajungă în acest oraș prin hub-urile acestor companii. Frankfurt, Munchen sau Viena au numeroase conexiuni, dar pentru asta ar trebui mai mult de o cursă pentru o săptămână”, spune Gabriel Bobon.

Însă acest lucru nu se poate produce peste noapte, argumentează Ionuț Ciurea, de la Pro Infrastructura.

„Nu există nicăieri în lume un aeroport de dimensiunile astea care se va umple de curse în secunda doi. Nu îți vin companiile private, pentru că asta îți implică multe costuri. Companiile mari vin foarte greu, așa că te bazezi pe companii mici, cu un singur avion”.

Concurența care sufocă Aeroportul din Brașov

Un alt motiv pentru care Brașovul pare că n-are șanse să scoată capul în lumea aviatică prea curând este concurența acerbă de pe piață. Chiar dacă pentru turiștii de weekend, care stau blocați pe Valea Prahovei în mașini, distanța pare imensă din Capitală până „orașul de sub Tâmpa”, pentru companiile aeriene densitatea de aeroporturi internaționale este una foarte mare pe un spațiu mic.

„Piața dictează, iar Brașovul are concurență de la Otopeni, Cluj, Târgu-Mureș. Se va face ușor, ușor autostrada până la Cluj, se face A13 în vreo 5-6 ani. Iar la Cluj ai mult mai multe conexiuni și companiile aeriene se uită și la chestia asta. Cât de mare e piața de la Brașov, câți sunt? Merită pentru o companie să bage curse acolo? Răspunsul de cele mai multe ori este nu”, a explicat Ionuț Ciurea.

trafic aeroporturi

Gabriel Bobon a comparat conectivitatea care există deja în Sibiu și a arătat astfel de ce ar fi nevoie pe Brașov de un operator mare:

„La Sibiu, de exemplu, zboară Lufthansa și Austrian, care au legături de oriunde în Europa sau chiar în afara Europei. Și ai conectivitatea inclusă astfel, cumperi un bilet și ai toate zborurile pe el. Plecând pe ruta asta, sosind de la Sibiu și plecând de la București, ai un avantaj imens, pentru că ai foarte multă flexibilitate. Asta e ce are nevoie un pasager. Dacă zbori o dată pe săptămână pe Brașov, e greu să faci trafic și să fii competitiv cu alte aeroporturi care sunt apropiate de Brașov și care sunt în orașe unde poți vizita multe lucruri”.

Iar toată această lipsă de conectivitate afectează și potențialul traficului de business, a mai explicat fondatorul boardingpass.ro:

„Există o lipsă de predictibilitate, de flexibilitate. Rutele spre Germania, de exemplu, sunt doar două pe săptămână. Și dacă cineva aterizează luni și are treabă o zi, ar vrea să se întoarcă miercuri acasă. Și atunci își ia biletele pentru Otopeni, nu stă să piardă timpul în Brașov”.

Brașovenii să nu se bazeze pe TAROM

Primul zbor care a avut loc pe Brașov a fost al unui avion TAROM, care a decolat în mod simbolic de pe Otopeni. La bordul lui se aflau oficialități și jurnaliști acreditați pe lângă Ministerul Transporturilor. Astfel, a apărut în spațiul public și întrebarea de ce n-ar putea opera compania deținută de statul român pe cel mai nou aeroport din țară.

Răspunsul lui Ionuț Ciurea este unul destul de franc: „Unde să vină TAROM-ul? Ăștia nu au aeronave să țină Bucureștiul cum trebuie”.

Asta în timp ce Gabriel Bobon a nuanțat și a arătat cum s-a schimbat strategia TAROM-ului în ultimii ani:

„Focusul TAROM a crescut enorm pe partea de charter, care sunt easy money. Ei sunt subcontractați și nu le pasă dacă transportă trei pasageri sau 100. Am văzut că în vara asta, au scăzut frecvența pe rute gen Satu Mare sau Baia Mare. Pentru că nu au avioane în primul rând, nu prea au cum să se extindă și atunci trendul lor a fost mai degrabă de reducere a rutelor, cu excepția rutei de Istanbul, unde au crescut frecvența de la 14 la 22 de curse pe săptămână. Dar au tăiat Munchen, Viena sau Barcelona. Și atunci, TAROM nu prea văd cum ar putea să se extindă pe Brașov”.

Așadar, zborul inaugural ar putea fi singurul, pentru o perioadă bună de timp, pe care TAROM să-l opereze la Brașov . Cu excepția firească a unor posibile chartere, care ar putea deveni cuvântul de ordine pe cel mai nou aeroport din țară. Asta în cazul în care autoritățile locale nu reușesc să conecteze acest obiectiv de infrastructură cu o companie aeriană de renume, ceea ce ar transforma aeroportul din Brașov într-o investiție care să merite și să-și arate roadele.

Articol editat de Andrei Luca Popescu


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Eduard Nicolae Popa

În aproape un deceniu de presă, a lucrat atât în online, cât și în televiziune sau print. Printre cele mai importante nume din portofoliul său se numără B1 Tv, Vice sau Fanatik. De patru ani coordonează proiectul editorial Total Baschet, unul dintre cele mai bune site-uri de nișă din presa sportivă din România. Pasionat de politică și sport, cu care a avut cel mai mult de furcă din postura de jurnalist, a căutat tot timpul să găsească povestea din spatele a ceea ce se vede la suprafață.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x