E-dezastru: Cum au ajuns medicii de familie din România să stea „14 minute la calculator și doar 1 minut cu pacientul”
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
- Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), infrastructura care stă la baza oricărui act medical din România, este aproape blocat de la începutul acestui an. Sunt afectați pacienții, medicii de familie și chiar CNAS.
- Digitalizarea Sănătății s-a făcut din capul locului greșit, fără a gândi la nevoile sistemului peste niște ani. Lucrurile sunt atât de grave, încât sunt experți care spun că mai bine renunțăm la unele componente din digitalizare și ne întoarcem o vreme în offline, până facem un nou sistem informatic de la zero.
- Poate cel mai afectați de blocajul sistemului CNAS sunt medicii de familie. Pe lângă faptul că investesc în echipamente suplimentare, au ajuns să introducă servicii în sistem noaptea, de acasă. Iar când sunt la cabinet, fie notează pe hârtie detaliile serviciului prestat și speră că vor fi plătiți pentru ele, fie stau la calculator și așteaptă după sistem.
- „Din 15 minute care sunt alocate pentru pacient, 14 minute alocăm pentru sistemul informatic și un minut pentru consultație. Noi nu suntem furnizori de servicii informatice”, reclamă medicul Gindrovel Dumitra, secretar general al Societății Naționale de Medicină de Familie (SNMF).
- În februarie 2024, Ministerul Sănătății a anunțat o finanțare de 100 de milioane de euro, exclusiv pentru digitalizarea PIAS și a CNAS.
Într-o Românie în care se vorbește tot mai mult despre digitalizarea statului și nevoia de a nu mai plimba hârtii de colo-colo, ba chiar se pun și bani grei la bătaie pentru astfel de reforme, există un domeniu din al cărui e-colaps trebuie să tragem lecții. E vorba despre Sănătate, sector de siguranță națională digitalizat prin „metoda încropelii” care pare că și-a atins limita de peticit.
Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), în care ar trebui să raporteze toți furnizorii de servicii medicale – de la medici de familie, la spitale, farmacii, laboratoare sau ambulatorii – este aproape blocat de la începutul acestui an.
Dacă în trecut disfuncționalitățile durau câteva zile și medicii aveau o fereastră în care, totuși, puteau valida serviciile oferite pacienților în cabinet, situația a devenit dezastruoasă în ultimele luni și a creat tot felul de efecte absurde.
Sunt afectați pacienții, purtați pe drumuri pentru că sistemul nu merge. Sunt afectați și medicii de familie, care ajung să petreacă mare parte din consultație în fața calculatorului, urmărind pictograme blocate, și nu discutând cu omul care i-a venit în cabinet.
Și, în final, afectează Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), instituție care gestionează, doar în 2024, un fond de peste 12,5 miliarde de lei pentru decontarea serviciilor de sănătate.
Situația e atât de gravă, încât unii experți din sistem spun că, decât să-i dăm înainte cu acest sistem digital care mai mult încurcă decât ajută, mai bine renunțăm la unele componente din digitalizare și ne întoarcem o vreme în offline. Iar când avem cu ce înlocui actuala infrastructură, să digitalizăm Sănătatea cu adevărat și în folosul tuturor.
SIUI: cartoful fierbinte din Sănătate
Încă de la înființare, SIUI, parte din Platforma Informatică pentru Asigurările din Sănătate (PIAS), alături de cardul de sănătate, rețeta electronică și dosarul electronic al pacientului au reprezentat un cartof fierbinte în Sănătate.
În ciuda acestui fapt, abia în februarie 2024, Ministerul Sănătății a anunțat o finanțare de 100 de milioane de euro fără TVA, exclusiv pentru digitalizarea PIAS și a CNAS. Termenul lansat pentru transformarea digitală a sistemului asigurărilor de sănătate este trimestrul al treilea din 2025.
Un orizont prea îndepărtat pentru medicii de familie, care susțin că deja nu-și mai pot derula corespunzător profesia.
„De aproximativ doi ani, sistemul invariabil nu funcționează, în special în perioada în care facem raportările, adică începutul lunii. Am ajuns să ne întoarcem în ‘epoca de piatră’, doar ca să folosim un sistem care nu mai funcționează, dar, din păcate, nu avem alternativă”, completează medicul de familie.
Ceea ce pare să ducă la un blocaj în asistența medicală primară e faptul că, din ianuarie 2024, SIUI funcționează doar câteva minute pe zi. Dacă toți furnizorii – spitale, laboratoare, farmacii, medici de familie – încearcă să introducă servicii pe timp de zi, sistemul se oprește. Și se revine în offline, cu pixul și hârtia, spre marea frustrare a medicilor și a pacienților pe care îi au în față.
Medicii de familie, informaticieni de ocazie
E cunoscut faptul că SIUI e subdimensionat, fiind creat așa de la bun început. În timp, acestui sistem-mamut, care cuprinde tot ce înseamnă rețea medicală sau paraclinică de stat și care a fost ținta unor anchete de corupție în trecut, i-au fost adăugate componente sau servicii noi. S-au tot adăugat până ce, cocoșat, s-a prăbușit.
Nici cu reparatul și actualizatul – hardware sau software – nu merge, pentru că infrastructura de bază e prea veche, la nivel de 2010, astfel că sunt probleme mari de compatibilitate cu ce există acum pe piață.
Că ce avem nu poate fi cârpit la nesfârșit și trebuie înlocuit cu totul e asumat de ani de zile de decidenți. Înainte de pandemie, s-a discutat despre o înlocuire completă a actualului sistem, fără vreun rezultat. Și Panorama a solicitat CNAS un punct de vedere cu privire la disfuncționalitățile SIUI și eventualele măsuri, dar nu am primit un răspuns până la publicarea acestui articol.
După ce a primit numeroase sesizări și petiții de la medicii de familie, CNAS a anunțat public că vrea să angajeze specialiști în tehnologia informației, pe salarii lunare care pot ajunge până spre 38.000 de lei brut. Concret, instituția caută un expert hardware și virtualizare, un expert în baze de date și un expert dezvoltare și operare (DevOps).
Dar până ce IT-iștii se vor înghesui să se înscrie la concurs, cei care au devenit informaticieni de serviciu sunt nimeni alții decât medicii de familie.
Este încă o măsură a absurdului situației: într-o țară care se confruntă cu o criză a medicilor de familie, îi punem pe cei care au rămas în sistem să facă altceva. Iar cetățeanul care dă lunar 10% din salariul brut pentru Asigurarea Socială de Sănătate stă la mila unui sistem informatic defect și cu speranța în refresh.
14 minute pentru SIUI, 1 minut rămas pentru pacient
Iar aberațiile continuă: „Din 15 minute care sunt alocate pentru pacient, 14 minute alocăm pentru sistemul informatic și un minut pentru consultație. Noi nu suntem furnizori de servicii informatice, ci suntem furnizori de servicii medicale. Or, asta e principala cauză a scăderii calității actului medical”, reclamă Dumitra, care conduce Societatea Națională de Medicină de Familie (SNMF).
De ce e așa? În primul rând, pacientul e nevoit să aștepte. Uneori în cabinet, alteori pe hol. Câteodată, e chemat a doua zi, dacă serviciul nu a putut fi semnat cu cardul de sănătate, alt element esențial din digitalizare.
Nu de puține ori, cardul rămâne la cabinetul medicului de familie, deși e un document privat.
„Știm cu toții că sistemul e foarte vechi. Se tot încearcă remedirerea și găsirea de soluții IT până când va fi creat un nou sistem digital mai performant și mai transparent. Este esențial să reușim să vedem și noi ce se întâmplă cu banii și cu serviciile pe care le primesc pacienții”.
Încă un efect al colapsului sistemului informatic din Sănătate e că medicii au ajuns să petreacă mai mult timp în cabinet. Uneori rămân peste program, alteori preferă să își ia echipamentele acasă, pentru a lucra în intervalul în care sistemul informatic funcționează – adică noaptea sau dimineața. Dar și aici e pe pândite, nu știu niciodată când va funcționa sistemul.
Al doilea job, de noapte, neremunerat
Așa a procedat și doctorița de familie Ligia Moșneaga, care își desfășoară activitatea în Policlinica Vitan, una dintre cele mai mari din Capitală.
Pentru a putea valida serviciile oferite pacienților, a făcut o investiție majoră în echipamente care să-i ușureze munca suplimentară creată de sistemul defect al CNAS. Și-a cumpărat trei laptopuri, două pentru cabinet și unul pentru acasă. Și-a achizționat soft de cabinet de foarte mulți ani, mai prietenos ca interfață decât SIUI.
Până la începutul anului, spune că reușea să valideze servicii prin intermediul acestui soft. Acum, le introduce manual, atunci când prinde o fereastră, pe zi, sau noaptea, de acasă.
„Disfuncționalitățile te limitează la tot, ca medic. Dacă nu este citit cardul, atunci nu poți să semnezi consultațiile și, practic, sunt consultații pierdute. Nu pot semna electronic bilete de trimitere, rețete. E o muncă în zadar. E un circuit care se rupe”, adaugă ea.
Dacă medicii care dețin propriul cabinet își pot lua acasă laptopul pentru a lucra noaptea, situația e diferită în cazul celor care lucrează în clinici private.
„Mi se pare deplasat ca o instituție să îți spună să validezi servicii din timpul tău liber, timp în care ești acasă cu familia. Spre exemplu, mie mi s-a sugerat să încerc să validez servicii după 10 seara sau înainte de ora 8 dimineața. Dacă era cabinetul meu, poate plecam și eu cu calculatorul în brațe și lucram noaptea, dar nu e cazul”, completează dr. Zărnescu.
„În loc să consult pacientul, pândesc calculatorul”
Povestește că nu de puține ori se trezește și cu surprize. Asta pentru că lucratul în offline vine cu o serie de dezavantaje. Concret, medicii nu pot verifica niște lucruri de bază, cerute chiar prin lege, cum ar fi verificarea calității de asigurat a unui pacient.
Mai târziu, medicii care le oferă rețete compensate sau consultații pacienților care nu sunt asigurați riscă să fie luați în vizor nu doar de CNAS, ci și de Curtea de Conturi, care le poate imputa diverse sume pentru servicii care au fost prestate, dar nu au fost validate de sistem, din cauza problemelor informatice.
„Faptul că acest sistem nu merge creează niște consecințe pe toate palierele. Medicul nu mai face altceva decât să stea pe SIUI, pacientul nu poate avea o comunicare clară cu el și poate fi trimis acasă sau programat a doua sau a treia zi”, punctează și Radu Gănescu, președintele asociației de pacienți COPAC.
Astfel, adaugă el, CNAS nu știe ce se întâmplă cu banii pe care îi dă pe servicii. „Nu ar trebui să se întâmple astfel de lucruri. Trebuie să se înțeleagă că SIUI este un sistem invechit care a eșuat lamentabil și care nu mulțumește pe nimeni”, mai spune Radu Gănescu.
În final, se ajunge și la bani. „E o mare bătaie de cap pentru noi. Tot timpul pierdem bani”, explică medicul de familie Ligia Moșneaga.
Potrivit specialiștilor, soluția este ca toate instituțiile statului să se implice în construirea în regim de urgență a noului sistem.
„Nu putem sta așa până în 2025 sau 2029. Este o problemă de siguranță națională și trebuie tratată ca atare”, conchide medicul Gindrovel Dumitra, secretarul general SNMF.
Articol editat de Alina Mărculescu Matiș
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
