Primii pași spre rezolvarea crizei alimentare, concesia României și cine va câștiga războiul de uzură
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informații pe toate canalele despre războiul din Ucraina, Panorama selectează și explică trei dintre principalele subiecte de săptămâna aceasta.
Primii pași spre rezolvarea crizei alimentare
Delegațiile Ucrainei și Rusiei au avut parte de o serie de discuții în această săptămână la Istanbul, mediate de ONU și de Turcia. Subiectul: blocada rusă de la Marea Neagră, care a împiedicat în ultimele luni Ucraina să exporte cereale pe mare, contribuind la o criză alimentară globală.
Primele rezultate de la tratativele din Turcia par a fi încurajatoare. Potrivit Reuters, care citează un oficial al Națiunilor Unite, mare parte din punctele sensibile ale negocierilor au fost depășite, iar discuțiile reprezintă un progres important. Secretarul-general al ONU, Antonio Guterres, a fost mai moderat în declarații, spunând că „pași critici au fost făcuți înainte și că un acord ar putea fi semnat săptămâna viitoare”.
De partea cealaltă, ministrul Apărării din Turcia, Hulusi Akar, a dat și primele detalii ale acordului care ar urma să fie semnat. Akar a vorbit despre controale comune în porturi și a explicat că țara sa își asumă rolul de garant al navelor de transport ucrainene, în timp ce va coordona un centru pentru exportul grânelor, alături de Ucraina, Rusia și ONU.
Imediat după aceste prime negocieri, Herman Lammers, expert NATO în deminare, a explicat pentru New York Times că procesul de a elibera Marea Neagră de minele cu care ucrainenii au decis să își apere porturile ar putea dura luni bune. Asta mai ales în contextul în care ucrainenii nu au vrut să spună numărul exact al minelor pe care le-au plasat în mare.
România caută soluții pe repede înainte pentru grâul ucrainean
Siguranța transportului de grâne din Ucraina pe cale maritimă are o importanță deosebită în contextul crizei alimentare globale, după cum a arătat Panorama încă din primele zile ale războiului. Astfel, țara noastră rămâne în continuare un nod de transport extrem de important pentru cerealele ucrainene, rol recunoscut la nivel înalt, inclusiv de ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith, aflată într-o vizită oficială zilele acestea la București.
Cel mai recent ajutor oferit de țara noastră ucrainenilor este permiterea tranzitării cerealelor prin controversatul canal Bâstroe. Canalul a fost, în ultimii ani, încă un motiv de tensiuni între România și vecinii ucraineni. Pe scurt, țara noastră se temea că traficul ar afecta mediul protejat al Deltei Dunării. Acum, România și-a dat acceptul ca navele ucrainene să tranziteze Dunărea prin acest canal artificial. Însă ministrul de Externe Bogdan Aurescu a amintit că aceasta este doar „o situație excepțională” și România păstrează în continuare „rezervele” în ceea ce privește dreptul mediului.
E o concesie făcută mai mult ca să compensăm că nu putem ajuta mai repede, pe căi mai tradiționale. Limitările infrastructurii românești – feroviară, rutieră și portuară – se văd acum în lumea întreagă, când ar fi atât de mare nevoie ca transporturile ucrainene de cereale să treacă repede și în număr cât mai mare pe la noi, pentru a ajunge în restul lumii și a scădea riscurile de criză alimentară.
În ajunul anunțului României pentru autoritățile de la Kiev, de exemplu, în apropiere de canalul Sulina era un adevărat ambuteiaj, potrivit presei ucrainene: peste 130 de nave ucrainene așteptau să poată tranzita canalul. Deschiderea canalului Bâstroe ar putea să mai scadă din presiunea care e acum în jurul Sulinei.
La Constanța, portul considerat odinioară „rivalul Rotterdamului”, grâul din Ucraina și cel românesc aproape că au paralizat activitatea, arată Europa Liberă, într-un reportaj despre problemele cu care se confruntă portul.
Cozile la tiruri sunt kilometrice iar ministerul Transporturilor lucrează acum pentru o nouă parcare. În paralel, au început și lucrările de modernizare la calea ferată care ducea în port și care a fost abandonată aproape total în ultimele decenii. 1,4 milioane de tone de cereale din Ucraina au trecut până acum prin România, potrivit ministrului Bogdan Aurescu. Nu e nici pe departe suficient, dacă ținem cont că ucrainenii se așteaptă la o recoltă de peste 20 de milioane de tone.
Cine va câștiga războiul de uzură
După ce „războiul de 3 zile” s-a dovedit un real eșec pentru Rusia, fapt ce a forțat Kremlinul să renunțe la ofensiva pe mai multe fronturi, trecerea la tactica măcinării adversarului pe un singur front principal, cel din Donbas, s-a dovedit o strategie mult mai eficientă. În ciuda pregătirii superioare a soldaților ucraineni, avantajul numeric copleșitor a fost îndeajuns pentru ca Rusia să aibă acum sub control întreg teritoriul Luhanskului și mare parte din Donbas. Dar specialiștii consultați de Financial Times arată că ultimele bastioane ale ucrainenilor de pe teritoriile separatiste vor fi foarte greu de cucerit, fapt ce ar putea duce la un adevărat război de uzură.
Kori Schake, director pe politici de apărare la American Enterprise Institute, a explicat pentru sursa citată faptul că „80% din armata rusă luptă deja în Ucraina, soldații sunt obosiți și reușesc să progreseze foarte puțin”. Schake mai consideră că victoriile simbolice din Luhansk nu au o importanță strategică prea mare. Iar dacă Vladimir Putin nu va cere o mobilizare generală pentru a reîmprospăta forțele, lucru puțin probabil, atunci Ucraina are o fereastră de oportunitate de șase luni pentru a câștiga acest război.
FT arată că războiul ar urma să treacă lunile viitoare într-o fază în care Rusia va căuta să avanseze, dar se va afla, în anumite momente, și pe poziții defensive, în timp ce Ucraina va încerca tot mai multe contraofensive. Ucrainenii pot emite pretenții în acest sens, după ce au primit primele sisteme lansatoare multiple de rachetă HIMARS.
De când au ajuns pe front la sfârșitul lunii iunie, bateriile americane au lovit mai multe ținte rusești, printre care și numeroase depozite de armament și combustibil, centre de comandă și chiar și garnizoane. Iar dacă armata rusă avansează în Donbas, ucrainenii par să aibă o contraofensivă reușită în zona orașului Herson. Asta după ce susținerea trupelor rusești de pe uscat din partea flotei din Marea Neagră a devenit din ce în ce mai fadă.
Acest lucru a fost posibil datorită unei alte arme primite din Occident, care lasă o impresie tot mai bună în rândul soldaților ucraineni. Este vorba de rachetele antinavă Harpoon, folosite de Ucraina începând cu sfârșitul lunii mai. O analiză a celor de la Naval News arată cum s-a schimbat curentul pe frontul maritim. Scufundarea navei-amiral Moskva pe 13 aprilie a făcut ca incursiunile rusești să fie din ce în ce mai puțin intruzive. Iar sosirea Harpoon a schimbat jocul în Marea Neagră, lucru ce s-a văzut și prin faptul că rușii au părăsit pe fugă Insula Șerpilor, un punct strategic important pe care Kremlinul îl câștigase în primele zile de război.
Sigur că Rusia deține în continuare supremație absolută pe apă, dar retehnologizarea de care a beneficiat armata ucraineană a făcut ca flota rusească să aibă acum mai degrabă un rol pasiv în război. Și mai mult, a adus Rusia la masa negocierilor cu privire la coridoare umanitare pentru a debloca porturile ucrainene.
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
