Povestea în două minute

Europa scoasă din priză. Cum ar putea arăta criza energetică la tine acasă

Computer Hope Guy
Pentru ca europenii să nu aibă probleme cu încălzirea și electricitatea la iarnă, Bruxelles-ul încearcă să găsească soluții cât mai rapid.

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Imaginați-vă viața fără curent electric. Fără lumină în casă, fără frigider, lift sau telefon. Fără conexiune la internet. Chiar fără mașină, dacă e 100% electrică. Războiul din Ucraina pune pe tapet o serie de probleme la care, până acum, europenii nici măcar nu se gândeau. Riscul de a avea întreruperi de curent semnificative în plină iarnă este unul dintre ele. 

Nu trebuie să fie neapărat vorba de o criză majoră de furnizare de energie. Evenimentele recente, dar și istoria ne-au arătat că o pană majoră de curent electric poate să lovească și din cauza unui act de sabotaj, dar și din cauza unor calamități. În ciuda scenariilor apocaliptice care circulă adesea în public, nimeni nu poate ști dacă sau când Europa chiar va traversa o criză atât de acută de energie, încât să se ajungă la raționalizarea sau tăierea curentului. 

Într-o luptă contra-cronometru, Bruxelles-ul încearcă să se pregătească pentru ce e mai rău: posibilitatea de a avea întreruperi de curent în această iarnă, pe fondul crizei energetice care riscă să se adâncească în lunile care vin. Nu doar eforturile de a drămui gazul sunt delicate, ci și furnizarea de energie electrică poate deveni problematică. 

După explozia care a afectat podul Kerci, care leagă Crimeea de Rusia, replica rusească nu s-a lăsat așteptată. În doar două zile, 30% din infrastructura energetică a Ucrainei a fost lovită de bombardamentele rusești, potrivit ministrului ucrainean al Energiei, care a făcut această afirmație într-un interviu pentru CNN.

Totodată, el a precizat că infrastructura energetică a țării sale este cu atât mai importantă cu cât exporturile Ucrainei ajută statele europene să fie mai puțin dependente de gazul și cărbunele rusesc. Deja, efectele se simt, căci livrările către Republica Moldova și Europa au fost sistate, pentru ca Ucraina să își poată stabiliza propria infrastructură energetică afectată de loviturile rusești.

„Țara noastră este direct afectată de bombardamentele teroriste rusești asupra Ucrainei, având în vedere că achiziționăm din țara vecină 30% din energia electrică consumată”, a scris pe Telegram ministrul moldovean al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, care deține și funcția de vicepremier. 

România a început să exporte electricitate către Republica Moldova, dar nu acoperă tot necesarul de care ar avea nevoie țara vecină.

În alt capăt al Europei, tot la începutul acestei săptămâni, o mică insulă din Danemarca a rămas fără curent electric pentru câteva ore. Multe state au bănuit că este e consecință a faptului că insula se află în Marea Baltică, în apropierea locului unde au avut loc scurgeri de gaz, după ce au fost depistate explozii la cele două conducte Nord Stream – un act de presupus sabotaj. Inițial, autoritățile s-au temut că a fost tăiat un cablu de electricitate care trece pe sub Marea Baltică, însă ulterior au anunțat că era vorba doar de o problemă locală. 

Toate aceste incidente alimentează o teamă mai veche. Că putem rămâne nu doar fără curent electric, ci și fără conexiuni la internet, din cauza unui atac.

Pe lângă cablurile electrice, prin apele mărilor trece cea mai mare „superautostradă digitală”: aproape tot traficul de internet circulă prin 400 de conducte de fibră optică care însumate fac 1,3 milioane de kilometri. De mărimea unui furtun pentru udat grădina, prin aceste cabluri trec nu doar datele pe care le trimite populația, ci, de pildă, și cele transmise de piețele financiare. Iar o mare parte se află în apele internaționale, ceea ce le face mai greu de protejat de către guverne.

O hartă a cablurilor submarine de internet la nivel mondial, realizată de Politico, arată dimensiunea problemei:

E lesne de imaginat că cele mai vulnerabile puncte sunt locurile unde aceste cabluri se intersectează. Totuși, în ultimii ani, companiile au luat măsuri astfel încât, în cazul unui atac, să fie mai dificil ca întreaga rețea, la nivel global, să pice.

„Nu mai suntem în postura în care eram odată, în care tăiai cablul și totul cădea”, a spus, pentru Politico, Keir Giles, expert în războiul informațional rusesc, în cadrul think tank-ului Chatham House. 

Cum se pregătesc statele europene de o eventuală criză de curent?

Totuși, principalul scenariu pentru care statele europene se pregătesc este cel al unei crize care să ducă la pene de curent. Și de aceea recomandă deja cetățenilor unele precauții sau iau măsuri de prevenire.

Franța, unul dintre cei mai mari exportatori europeni de energie electrică, a anunțat un set de 15 măsuri pentru a reduce consumul de energie cu 10% până în 2024. Printre acestea se numără păstrarea unei temperaturi de maxim 19 grade în birouri sau îndemnarea cetățenilor să folosească mai mulți o mașină, în comun. Franța are deja depozitele de gaz pline la 100%, însă experții susțin că s-ar putea să nu fie suficient, dacă iarna este una grea.

Germania și-a informat cetățenii încă din vară că ar trebui să își facă mai puține dușuri, pentru a economisi energie și că vor fi nevoiți să coboare temperatura în apartamente. Berlinul a lansat și un pachet de ajutor, criticat la Bruxelles, în valoare de 200 de miliarde de euro, pentru a proteja companiile și consumatorii în fața prețurilor în creștere la energie.

Nemulțumirile celorlalți europeni se referă la faptul că Germania a acționat de una singură și nu solidar cu restul membrilor UE. Și că astfel le poate oferi un avantaj competitiv companiilor germane, iar aruncarea cu bani în piață nu va face decât să accelereze creșterea inflației. Recent, Franța a anunțat că a început exportul de gaze către Germania. În schimb, Parisul va primi energie electrică.


Citește și: Cum schimbă războiul dintre Rusia și Ucraina harta mondială a energiei.

Dincolo de măsurile de prevenție luate de fiecare stat în parte pentru a scădea consumul de energie casnic, dar mai ales al business-urilor, comisarul european pentru ajutor umanitar și managementul crizelor, Janez Lenarčič, a explicat că UE lucrează la două scenarii posibile.

Unul în care doar câteva state europene sunt afectate de pene de curent, altul în care sunt afectate simultan mai multe state.

„În cazul în care doar unul sau un număr mic de state membre sunt afectate de un incident minor, cum ar fi o pană de curent, alte state membre UE pot furniza generatoare de energie prin intermediul nostru, așa cum se întâmplă în timpul dezastrelor naturale. Cu toate acestea, dacă un număr mare de țări ar fi afectate, astfel încât statele UE ar trebui să își limiteze livrările de ajutor de urgență, suntem capabili să acoperim nevoile din rezerva noastră strategică”, a spus comisarul european într-un interviu pentru publicația germană RND.

Spre deosebire de cazul pandemiei de Covid, Europa încearcă de această dată să anticipeze crizele și nu să reacționeze la ele de urgență, a mai spus Lenarčič. Un pas în acest sens este și achiziția comună de gaz, la nivelul UE.

Comisia Europeană propune ca statele membre să cumpere gaz împreună, pentru a face față prețurilor ridicate la energie și pentru a asigura securitatea aprovizionării. Totuși, în lipsa unui acord între statele membre, prețul pentru gaze nu va fi plafonat, potrivit The Guardian, Comisia mai are însă în plan și alte măsuri, care vor fi discutate la Consiliul European din această săptămână.

De la scenarii de coșmar, la micii pași pe care îi putem face acasă

Marea Britanie ia în calcul să taie timp de trei ore electricitatea, dacă nu va putea importa energie electrică din Europa și dacă nu va reuși să facă rost de suficient gaz pentru a-l folosi în producția de energie electrică.

Însă nimeni nu poate ști ce ar însemna o criză majoră ca durată și frecvență a unor astfel de întreruperi. Și mai ales când ar putea avea loc.

Scenariul a fost luat în calcul de unele state europene, cum ar fi Austria, încă dinaintea războiului din Ucraina, cu scopul de a informa populația ce e de făcut în acest caz. O campanie începută de autorități, în septembrie 2021, îi instruia pe cetățeni cum să se comporte în cazul în care s-ar produce o pană de curent majoră. Un scenariu care, ulterior, în România s-a rostogolit ca fiind o certitudine care prevestea o pană de curent de două săptămâni.

Totuși, într-un exercițiu de imaginație, viața fără curent electric ar însemna lipsa luminii în casă, iar aparate precum frigiderul, congelatorul sau televizorul ar deveni nefuncționale.

De asemenea, ar însemna imposibilitatea de a încărca telefonul, tableta sau laptopul, de a folosi bancomatele sau transportul în comun, care depinde de curent electric. Chiar și lipsa unei conexiuni la internet.

Circa 90% dintre gospodăriile UE au acces la internet broadband, televizorul este aproape nelipsit din multe case, iar telefonul mobil este folosit de la cel mai tânăr membru al familiei, până la cel mai în vârstă.

„Dacă o persoană care locuiește în mediul rural și care se poate întreține singură poate trăi fără curent câteva săptămâni, la oraș, locuitorii se confruntă cu probleme aproape imediat”, se arată într-un raport din 2019 al companiei suedeze de consultanță și arhitectură Sweco. 

Europa nu a fost însă atât de afectată de pene de curent de lungă durată cum a fost continentul american, în special din cauza fenomenelor meteo extreme (uragane, taifunuri). De exemplu, în 1965, o supratensiune a apărut pe o linie de importanță secundară, dar astfel a fost oprită o linie mai mare, care venea din nordul orașului Ontario. În doar cinci minute, 30 de milioane de persoane din opt state diferite au rămas fără curent. Iar pana a durat 13 ore.

În 1982, vântul puternic a distrus o linie de înaltă tensiune dintr-un oraș din California. Aproape două milioane de persoane au rămas fără curent electric, timp de câteva ore. 

Până la scenarii privind crize majore de energie electrică sau calamități care scot din uz rețeaua, există câteva lucruri simple pe care le putem face în timpul unei pene de curent, indiferent care ar fi cauza acesteia, arată organizația non-profit americană Consumer Report:

  • Telefonul mobil reprezintă conexiunea cu lumea, așa că este extrem de important să rămână încărcat cât mai multă vreme. O baterie externă încărcată ar ajuta și ea. Numerele de telefon importante pot fi notate pe hârtie, la fel și adresele unor locuri unde s-ar putea reîncărca telefonul mobil.
  • O lanternă la îndemână este mai mult decât necesară, la fel și câteva chibrituri. 
  • În cazul unei pene majore de curent, dispozitivele electronice trebuie scoase din priză, pentru că pot exista fluctuații în rețea, până la revenirea completă a electricității. 
  • De asemenea, nici sistemele de încălzire nu mai funcționează. Este important să se mențină cât mai mult timp căldura acumulată în casă, prin păstrarea ușilor sau a aerisirilor închise.
  • Pentru cei care stau la casă, un generator este extrem de util în astfel de situații, însă trebuie folosit cu atenție. Monoxidul de carbon emanat poate fi toxic, dacă generatorul este folosit în casă sau în garaj.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Cristina Dobreanu

Are o experiență de peste 15 ani în presa generalistă și economică. Îi place să pună informațiile în context, fiindcă o privire de ansamblu aduce mereu noi perspective. Scrie în special despre antreprenori, retail și start-up-uri, dar urmărește cu atenție tendințele care ne pot schimba viața de zi cu zi.
Crede în puterea exemplului și în lucrurile care nu sunt făcute cu superficialitate.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    2
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x