PANORAMA RĂZBOIULUI

Replica lui Putin pentru podul Kerci, Musk taie chitanță Pentagonului și paradoxul tranziției verzi a UE

Computer Hope Guy
La summitul de la Astana (Kazahstan), președintele turc Recep Tayyip Erdogan a jucat tenis de masă cu omologul său din Kazahstan. Imediat a apărut zvonul că din cauza acestui meci a întârziat la întâlnirea programată cu Vladimir Putin, care a fost nevoit să îl aștepte. Sursa foto: Profimedia Images

Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informații pe toate canalele despre războiul din Ucraina, Panorama selectează și explică trei dintre principalele subiecte de săptămâna aceasta.

Nervii sunt întinși la maximum, posibilitatea escaladării războiului și fluturarea amenințării cu atacuri nucleare planează ca o umbră neagră asupra Europei. Cu un nou comandant al armatei ruse, celebru pentru atrocitățile comise în război, Vladimir Putin face tot posibilul să arate lumii întregi că fața violentă a războiului nici nu s-a văzut încă. Erou al Federației Ruse, după ce a condus trupele ruse în Siria, Serghei Surovikin este cunoscut sub numele de „generalul Armageddon”. El e acuzat  că a pus în aplicare practicile brutale și ilegale ale armatei ruse în Siria. O primă demonstrație s-a văzut în bombardamentele din Ucraina, de la începutul acestei săptămâni. 

Nu doar iarna poate complica războiul. Ucraina se mai confruntă acum și cu capriciile miliardarului Elon Musk, care după ce s-a transformat, voit sau nu, în portavocea propagandei de război a Rusiei, s-a trezit și că nu mai vrea să plătească din propriul buzunar sateliții Starlink, cu care a ajutat până acum armata ucraineană pe front. 

Între timp, nu ne-am fi gândit că Putin poate urni agenda verde a Europei cu războiul său din Ucraina. Cu siguranță, nici el nu s-a gândit la multe, înainte să pornească acest război. Cert e că acum Europa a intrat într-o cursă accelerată nu doar pentru soluții energetice rapide și ne-ruse, dar și pentru a-și pune în aplicare planul său de tranziție de la combustibilii fosili.

Podul, replicile explozive și generalul Armageddon

După ce simbolul cel mai puternic pentru alipirea Crimeei la Rusia, podul Kerci, a explodat și s-a surpat chiar după ziua președintelui Vladimir Putin, într-un atac pe care toată lumea l-a pus pe seama ucrainenilor, Rusia a căutat făptașul. Serviciul secret FSB a identificat 12 persoane suspecte pentru explozia din 8 octombrie.

Serviciul rus de informații dă vina pe șeful Direcției de informații a Armatei ucrainene, Kirilo Budanov, precum și pe „angajații și agenții săi”. Moscova susține că a fost vorba de explozibil într-un camion care a traversat podul. Explozibilul ar fi ajuns de la Odesa prin Bulgaria, Georgia și Armenia, ascuns printre materiale de construcții. Publicația independentă rusă Meduza analizează toate explicațiile date de Rusia, dar precizează că Ucraina a menționat că tot acest scenariu este „un nonsens”.

Răspunsul lui Putin pentru această „jignire” nu s-a lăsat așteptat: Rusia a atacat cu rachete Kievul și alte 14 regiuni din Ucraina.

„Dacă vor continua tentativele de a comite atacuri teroriste pe teritoriul nostru, răspunsurile Rusiei vor fi dure și vor corespunde ca amploare nivelului amenințărilor la adresa Rusiei”, a spus Putin, punctând că „nimeni nu ar trebui să aibă îndoieli în legătură cu acest lucru”.

Ca urmare a bombardamentelor rusești de la începutul acestei săptămâni, o treime din infrastructura energetică a Ucrainei a fost avariată, ceea ce a însemnat oprirea livrărilor către Republica Moldova și, implicit, către Europa. Mai bine de 80 de rachete au fost trase spre orașele ucrainene, dintre care jumătate au fost interceptate de apărarea antiaeriană ucraineană.

Un infografic realizat de Forbes Ucraina arată că cele 84 de rachete de croazieră și cele 24 de drone trimise de Rusia au costat cumulat între 400 și 700 de milioane de dolari.

Generalul Serghei Surovikin a fost decorat de Putin în 2017, pe vremea când era doar colonel și conducea trupele rusești din Siria. Foto: Profimedia.

Violența atacurilor este marca „succesului” lui Serghei Surovikin, generalul rus care fusese numit comandant general al războiului din Ucraina, cu două zile înainte. „Absolut nemilos, cu puțină considerație pentru viața umană”, Surovikin, fost comandant în Siria, a adus violența mai aproape de casă, scrie The Guardian într-un portret pe care i-l face militarului rus, cunoscut sub numele de „generalul Armageddon”.

Prin aceste atacuri pe care mulți occidentali le-au calificat drept „teroriste”, pentru că au vizat exclusiv zone dens populate și infrastructură critică civilă, precum sistemele de alimentare a populației cu apă și energie, Putin a arătat că încă își mai poate încorda mușchii. 

Nick Reynolds, analist de cercetare pentru război terestru la Royal United Services Institute, a descris pentru Vox ultima serie de lovituri ca fiind un „puls de activitate pentru a trimite un mesaj politic”. Analistul susține că astfel de atacuri nu pot fi susținute pe termen lung. 

De altfel, Putin a anunțat vineri, la Astana, în Kazahstan, că deocamdată nu mai intenționează să lanseze atacuri la scară largă asupra Ucrainei, pentru că „nu ne-am stabilit obiectivul de a distruge Ucraina”.

Pe de altă parte, alți analiști sunt de părere că totul riscă să se transforme într-un joc cu sumă negativă, pe principiul „dacă eu sufăr, voi veți suferi mai mult”. Între timp, NATO se întărește, iar 15 state europene, inclusiv România, au semnat joi o scrisoare de intenție pentru achiziția la comun de sisteme de apărare antiaeriană.

Dacă vreți să citiți mai multe despre ce (nu) a reușit puțin să câștige cu acest baraj cu rachete asupra Ucrainei, găsiți aici materialul din Vox.

Musk îi face Pentagonului nota de plată

Elon Musk intră în jocul Kremlinului. Foto: Profimedia.

După ce a creat un imens scandal, schițând în stilul caracteristic, pe Twitter, un plan de pace croit parcă după manualul de propagandă de la Kremlin, miliardarul Elon Musk a decis și că a obosit să facă opere de caritate în favoarea Ucrainei.

Încă de la începutul războiului, terminalele de internet prin satelit ale Starlink, fabricate de SpaceX, compania spațială a lui Elon Musk, au reprezentat o sursă vitală de comunicare pentru armata ucraineană. Cu ajutorul sistemelor Starlink, ucrainenii au putut să lupte și să rămână conectați la internet, chiar dacă rețelele de comunicații au fost distruse în război.

Elon Musk a scris vineri pe Twitter că „operațiunea a costat SpaceX 80 de milioane de dolari și va depăși 100 de milioane de dolari până la sfârșitul anului”.

Documente obținute de CNN arată că, luna trecută, SpaceX a trimis o scrisoare Pentagonului în care spune că nu mai poate continua să finanțeze serviciul Starlink așa cum a făcut-o până acum.

Mai mult, compania lui Musk cerea ca Pentagonul să preia finanțarea pentru utilizarea Starlink de către guvernul și armata Ucrainei, despre care SpaceX susține că ar costa peste 120 de milioane de dolari pentru restul anului și ar putea costa aproape 400 de milioane de dolari pentru următoarele 12 luni.

„Nu suntem în măsură să donăm în continuare terminale Ucrainei sau să finanțăm terminalele existente pentru o perioadă nedeterminată de timp”, ar fi scris directorul de vânzări guvernamentale al SpaceX către Pentagon în scrisoarea din septembrie. Lucrurile devin complicate pentru armata Ucrainei care, pe măsură ce eliberează teritorii, trebuie să anunțe Starlink pentru a porni serviciile.

Dorința SpaceX de a nu mai finanța Starlink vine în contextul declarațiilor controversate ale lui Musk și a îngrijorării Ucrainei cu privire la loialitatea sa. Musk a postat recent pe Twitter un plan de pace controversat care ar face ca Ucraina să renunțe la Crimeea și la controlul asupra regiunilor estice Luhansk și Donețk.

Dacă vreți să citiți mai multe despre această decizie privind Starlink, găsiți aici materialul CNN.

Un paradox: cum împinge Putin UE spre tranziția verde

Cum a ajuns Putin cea mai importantă persoană în clasamentul Politico Green 28, care premiază jucătorii care influențează tranziția verde a Europei?

Fără să își dorească asta, prin declanșarea războiului, Putin a împins statele europene în această direcție. Imediat după 24 februarie, statele europene au încercat să limiteze dependența de gazul, petrolul și cărbunele venite din Rusia, înlocuindu-le cu gaz din alte surse și cu repornirea centralelor electrice pe cărbune. 

Scopul Green Deal este să facă statele membre să devină neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050, însă din cauza războiului, tranziția verde a ajuns pe agenda de securitate a UE.

„Din punct de vedere [climatic], războiul din Ucraina poate fi văzut ca o binecuvântare”, este de părere Petteri Taalas, secretarul general al Organizației Mondiale de Meteorologie. Dar drumul nu va fi unul atât de simplu.

În unele capitale, atenția politică s-a concentrat mai degrabă asupra nevoii de a asigura gazul pentru iarna care se apropie, decât asupra unei politici verzi. Noi politici au fost lansate în întregul bloc european.

România și-a sporit obiectivele pe termen scurt în materie de energie regenerabilă, Estonia a convenit să își decarbonizeze întreaga energie electrică până în 2030, iar Grecia a introdus primele măsuri privind energia eoliană offshore, mai scrie Politico.

Citiți mai multe despre efectul Putin asupra drumului statelor europene spre tranziția verde, în materialul din Politico.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Cristina Dobreanu

    Are o experiență de peste 15 ani în presa generalistă și economică. Îi place să pună informațiile în context, fiindcă o privire de ansamblu aduce mereu noi perspective. Scrie în special despre antreprenori, retail și start-up-uri, dar urmărește cu atenție tendințele care ne pot schimba viața de zi cu zi.
    Crede în puterea exemplului și în lucrurile care nu sunt făcute cu superficialitate.


Urmărește subiectul

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc