PANORAMA RĂZBOIULUI

Ororile din Bucea și ziua judecății, prietenii lui Putin câștigă alegeri și riscul unui val de Covid în Ucraina

Computer Hope Guy
Cadavrul unui bărbat ucis la Bucea a fost descoperit pe marginea drumului, cu sacoșa de cumpărături alături. În fundal, e ridicat un alt cadavru / foto: Profimedia

Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informație pe toate canalele cu privire la războiul pornit de Rusia în Ucraina, Panorama selectează zilnic câteva dintre ideile esențiale, pentru a înțelege cum stau lucrurile. Sunt povești care ne dau indicii cu privire la ce să ne așteptăm nu doar în Ucraina și în statul agresor, Rusia, ci și în restul lumii.

Astăzi, vorbim despre modul în care atrocitățile din Bucea, unde sute de cadavre au fost descoperit după retragerea rușilor, pot influența procesul de pace aflat în plină desfășurare și dacă Vladimir Putin poate fi anchetat pentru crime de război; discutăm și despre „putiniștii” Viktor Orban (Ungaria) și Aleksandar Vucici (Serbia), care au fost votați din nou; la final, ne uităm la un risc mai puțin dezbătut al războiului – apariția unui focar major de Covid în Ucraina.

Iată cum arată Panorama războiului, la finalul zilei de 4 aprilie 2022:

Bucea: Crimele de război și ziua judecății 

Discuția momentului are ca temă atrocitățile comise de soldații ruși în orașul ucrainean Bucea, situat la jumătate de oră de Kiev. Retragerea rusă, prezentată, la negocierile de pace, drept un semn de bună credință, a lăsat în urmă imagini greu de privit. A fost descoperită la Bucea o groapă comună. Pe străzi zăceau cadavre ale unor oameni executați în ceafă, în timp ce aveau mâinile legate la spate. Unele victime aveau plase de cumpărături lângă ele.

După primele estimări, 410 civili au fost uciși cu brutalitate de soldații ruși înainte de a pleca din Bucea. Amintim că orașul, care avea în jur de 26 de mii de locuitori înainte de război, a fost locul în care s-au dat confruntări dure între armata rusă și cea ucraineană, rușii încercând săptămâni la rând să avanseze spre Kiev.

Înaintea discursului susținut, luni seară (4 aprilie), prin videoconferință, în Parlamentul României, Volodîmîr Zelenski a prezentat un montaj cutremurător cu imaginile din Bucea.

„Poporul român a doborât în 1989 un regim inadecvat. Ceaușescu și anturajul său nu puteau fi convinși de nimic. La fel nu pot fi convinși acum de nimic cei din Rusia care dau ordine criminale, cei care propagă războiul. Acești oameni inadecvați au pierdut orice legătură cu realitatea” – Volodîmîr Zelenski, președintele Ucrainei, discurs către Parlamentul României

Descoperirea masacrului de la Bucea și a tot mai multor dovezi despre crime de război ale Rusiei în Ucraina au dus la reacții nu doar din partea liderilor din Vest (un rezumat bun AICI), care vorbesc despre impunerea de noi sancțiuni la adresa Rusiei, ci și din partea organismelor internaționale. Comisarul ONU pentru Drepturile Omului a catalogat evenimentele de la Bucea ca fiind „posibile crime de război”.

Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga deschisese deja o investigație pentru crime de război împotriva Rusiei, însă acum i se cere o anchetă asupra ororilor din Bucea. România se numără printre țările care au lansat un apel în acest sens.

La rândul lui, președintele american Joe Biden, care l-a mai numit o dată pe președintele rus „criminal de război”, a cerut ca Vladimir Putin să fie anchetat pentru tragedia din apropiere de Kiev.

Toată lumea îl acuză azi pe Vladimir Putin de crime de război și cere ca liderul rus să fie judecat. Cât de fezabil e acest scenariu, însă? Prea puțin, spun experții.

BBC publică o analiză utilă pe această temă, care ne explică ce sunt crimele de război, ce dovezi au apărut în acest sens din Ucraina și la ce să ne așteptăm când vine vorba de o anchetă. Și pentru că președintele ucrainean acuză Rusia inclusiv de genocid, jurnaliștii englezi explică și diferența dintre crime de război și genocid.

Cât despre judecarea lui Vladimir Putin la Haga, analiza BBC arată că ea e improbabilă. Rusia nu e membră a CPI și, chiar dacă ne închipuim că Vladimir Putin ar fi vizat de un ordin de arestare emis de judecătorii de la Haga, nu are cine să îl aresteze.

Mai multe despre ce va face comunitatea internațională cu crimele de război din Ucraina, în analiza BBC

Legat de cealaltă mare întrebare a momentului, anume ce se va alege de negocierile de pace după descoperirile de la Bucea, Zelenski a explicat pentru BBC că încă se poate discuta despre un acord de pace cu Rusia.

„Ucraina trebuie să aibă parte de pace. Trăim în Europa secolului 21. Vom continua eforturile militare și diplomatice”, a punctat președintele ucrainean pentru postul britanic.


În prima lui vizită publică în afara Kievului de la începutul războiului, Zelenski a mers luni la Bucea. Imagini de pe contul său de Telegram. 

„Putiniștii” europeni rămân în funcție

Alegerile care au avut loc, în acest sfârșit de săptămână, în Ungaria și în Serbia au arătat că, nici măcar în aceste vremuri, asocierea unui lider european cu Vladimir Putin nu atrage neapărat probleme la urne. În ambele cazuri, liderii în exercițiu au fost reconfirmați de electorat. Asta deși atât Viktor Orban, din Ungaria, cât și Aleksandar Vucici, din Serbia, sunt considerați a fi în relații foarte bune cu cel mai criticat om politic al momentului la nivel mondial.

La scurt timp după ce Viktor Orban a fost dat câștigător în Ungaria, el a și fost felicitat de președintele rus. Vladimir Putin i-a transmis, între altele, că speră la întărirea parteneriatului ruso-ungar. Situația s-a repetat și în cazul victoriei lui Vucici, felicitat la rându-i de Vladimir Putin pentru scorul obținut în alegerile din Serbia.


Bloomberg arată într-o amplă analiză ce ar putea însemna izolarea celor două state în plan european, pe fondul unei apropieri și mai mari de Rusia sau, mai ales în cazul Ungariei, a accentuării tendințelor iliberale. Riscul ca Ungaria să piardă miliarde de euro din finanțări europene este real, dat fiind că Uniunea Europeană era în proces de condiționare a banilor de statul de drept înainte de izbucnirea războiului.

Chiar dacă Orban a încercat să se distanțeze de invazia rusă, condamnând acțiunile Rusiei și deschizând granițele pentru jumătate de milion de refugiați ucraineni, el a refuzat să permită tranzitul pe teritoriul Ungariei pentru transporturile de arme trimise de europeni armatei ucrainene. „Este singurul din Uniunea Europeană care sprijină acțiunile președintelui Rusiei”, a criticat Zelenski.

Rezultatele alegerilor din Ungaria și din Serbia sunt un motiv de îngrijorare înainte de alegerile prezidențiale din Franța, unde vom vedea cel mai probabil, după turul întâi din 10 aprilie, o nouă confruntare între președintele Emanuel Macron și Marine Le Pen, candidata extremei drepte – și ea cu relații apropiate de Kremlin.

Analiza Bloomberg despre consecințele pe care le-ar putea avea alegerile din Ungaria și Serbia în plan european, AICI.

Reizbucnirea necontrolată a pandemiei COVID-19

O consecință a războiului din Ucraina despre care nu a fost timp să se vorbească este riscul ca țara să se confrunte, peste toate dramele, și cu un nou focar de Covid-19.

În anumite zone din Europa și chiar din Asia numărul cazurilor de infecție cu noul coronavirus a început să crească din nou. Organizația Mondială a Sănătății a tras deja un semnal de alarmă și arată că războiul nu face altceva decât să înrăutățească situația la nivel mondial.

O problemă pe care o are Ucraina în acest context o reprezintă rata mică de vaccinare, de doar 35%, evidențiază un interviu publicat de The Atlantic, care se uită la consecințele războiului din perspectiva sănătății publice. „Prioritatea ucrainenilor este să fugă și să supraviețuiască”, arată Paul Spiegel, directorul Centrului pentru Sănătate Umanitară de la Universitatea Johns Hopkins.

Profesorul a făcut o serie de studii care arată că între conflicte și izbucnirea unor epidemii există o legătură directă. Implicațiile depășesc, deci, granițele Ucrainei. Spiegel explică, în cadrul interviului, că vaccinarea este esențială în situații de conflict în special atunci când vine vorba de boli care pot fi prevenite. Dar, la fel, importante sunt sursele de apă în astfel de situații, pentru că lipsa apei potabile, așa cum se întâmplă acum în anumite regiuni din Ucraina, poate sta la baza apariției unor probleme de sănătate grave.

Cu toate acestea, valul de refugiați nu pare să fi pus probleme încă țărilor în care aceștia au ajuns, arată specialistul de la Universitatea Johns Hopkins, deși nu este exclus ca problemele să apară în perioada următoare.

Interviul cu expertul american în sănătate, în The Atlantic, AICI


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Claudia Spridon

    Beneficiară a unei burse Fulbright în SUA, Claudia are 12 ani de experiență în presă scrisă și online, fiind specializată în domeniul Sănătății. A lucrat șapte ani în redacția ziarului Adevărul, unde și-a extins expertiza și pe Eveniment și Social. Înainte de a se alătura echipei Panorama, a scris pentru Ziare.com. A fost premiată de Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciștilor și de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice. În 2012, Claudia a co-fondat asociația Observatorul Român de Sănătate. Timp de șase ani a fost membru în juriul Galei Societății Civile. Este licențiată în jurnalism și are un masterat în management media.


Urmărește subiectul

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc