PANORAMA RĂZBOIULUI

Înghețul din Ucraina, bezna din Moldova și de ce trebuie Putin învins, ca să câștige Rusia

Computer Hope Guy
Trei șahiști din Kiev sfidează bombardamentele lui Vladimir Putin *Sursa foto: profimedia

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informații pe toate canalele despre războiul din Ucraina, Panorama selectează și explică trei dintre principalele subiecte ale acestei săptămâni. În continuare, o adaptare a newsletter-ului nostru săptămânal, la care vă puteți abona AICI.

„Winter Is Coming/ Vine Iarna” nu mai e doar un avertisment dintr-un celebru serial. Pentru mulți ucraineni, sosirea iernii reprezintă un scenariu horror. Rachetele rusești le zboară în continuare pe deasupra caselor, iar ținta lor este clară: infrastructura critică a Ucrainei. Scopul acestor bombardamente? Să îi țină pe ucraineni în frig și groază. Cu toate acestea, aflăm de la fostul mare pugilist Vitali Kliciko, actual primar al Kievului, că flacăra speranței rămâne vie în poporul său. Kievenii sunt siguri că lumina din interior va învinge întunericul creat de teroarea putinistă.

Însă există și victime colaterale de care, cu siguranță, rușilor le pasă și mai puțin. E vorba de populația Republicii Moldova, care în această săptămână a rămas din nou în beznă, preț de mai multe ore. Autoritățile de la Chișinău fac eforturi uriașe pentru a scăpa odată pentru totdeauna de dependența energetică față de Rusia. Există soluții pe termen lung, identificate de conducerea pro-europeană a Moldovei, însă niciuna nu rezolvă problemele într-un timp scurt. Iar la pândă stau pro-rușii care abia așteaptă să deconecteze Chișinăul de Bruxelles și să îl readucă în siajul Moscovei.

Că veni vorba de Moscova, istorica Anne Applebaum a explicat de ce „Imperiul Rus” trebuie să mai moară încă o dată. Iar rușii de rând să mai încerce, pentru a treia oară în 100 de ani, să facă rost de o democrație liberală. Ultima oară când au fost aproape să reușească, a venit Vladimir Putin și a uscat chiar și puținii muguri ai democrației, plantați cu greu în societatea rusească.

Întunericul și frigul s-au coborât asupra Ucrainei

Au trecut nouă luni de când Rusia a invadat Ucraina, iar armata invadatoare e pe fugă pe toate fronturile. Ucraina a recuperat o bună parte din teritoriul pierdut la începutul războiului, ultima victorie răsunătoare fiind recucerirea Hersonului. În acest moment, Rusia încearcă să își reconstruiască armata prin soldați care nu își doresc să facă parte din acest conflict.

S-a ajuns chiar la situații în care oamenii dau mită mașini de spălat, ca să scape de recrutare, sau în care pușcăriașii sunt aduși pe front, cu sau fără voia lor. În acest context, Rusia se bazează acum pe superioritatea aeriană dată de rachete și drone cu care aduc întuneric asupra ucrainenilor, la propriu și la figurat.

Bombardamentele necontenite au ca scop să distrugă treptat infrastructura energetică a Ucrainei. Miercuri a fost pentru prima dată în timpul acestui război când centralele nucleare din Ucraina au fost simultan offline. Chiar și așa, rezistența ucraineană a fost uluitoare. Chirurgii au operat la lumina lanternelor și mii de mineri au fost aduși din subterane, cu lifturi manuale. Joi seara, în Kiev, un sfert dintre locuințe nu aveau electricitate și mai mult de jumătate nu aveau apă curentă, arată New York Times.

„Rusia vrea Ucraina fără ucraineni. Vor să ne înghețe, să ne distrugă sistemul de electricitate, de termoficare, să distrugă generatoarele noastre. Fac totul pentru a ne pune pe fugă, dar acestea sunt orașele noastre, sunt casele noastre și nu vrem să plecăm deloc”, a povestit primarul Kievului, Vitali Kliciko, într-un interviu pentru Politico.

Într-o intervenție online avută la o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, Volodimir Zelenski nu s-a ferit deloc de cuvinte dure la adresa vecinilor invadatori: „Când temperatura scade sub zero grade și zeci de milioane de oameni rămân fără electricitate, căldură și apă, din cauza rachetelor rusești care lovesc unitățile energetice, vorbim evident despre crime împotriva umanității”.

Întregul material Politico despre cea mai grea luptă a lui Kliciko, aceea de a avea grijă de un oraș de 3 milioane de suflete într-o iarnă terifiantă, este disponibil aici.

3 milioane de kieveni încearcă să reziste în întunericul impus de rachetele rusești
3 milioane de kieveni încearcă să reziste în întunericul impus de rachetele rusești *Sursa foto: profimedia

Și Europa va suferi de frig. Dar Moldova e deja înghețată

Războiul început de Vladimir Putin se apropie tot mai mult de granițele Europei. Deja am avut parte de o criză importantă săptămâna trecută, când doi fermieri polonezi au fost uciși de ceea ce s-a dovedit a fi, în cele din urmă, o rachetă anti-aeriană a ucrainenilor. Aceștia nu vor fi însă singurii morți din Europa pe care Putin îi va face în această iarnă.

Potrivit unui model statistic al celor de la The Economist, într-o iarnă normală creșterea prețului energiei cu 10% ar duce la o creștere a ratei mortalității cu 0,6%. În schimb, actuala criză energetică ar putea duce la o cifră neagră, de peste 100.000 de victime în întreaga Europă. Așadar, arma energetică a lui Putin ar putea, teoretic, să producă mai multe victime în afara Ucrainei, decât o fac rachetele sale în interiorul țării invadate.

Între timp, veștile politice de la Bruxelles, pentru rezolvarea crizei energetice, nu sunt bune. Europenii nu se pot înțelege pe un mecanism pentru a plafona prețurile la gazele și petrolul din Rusia. Comisia Europeană a venit cu o propunere alambicată, cu șanse mici de aplicare practică. Nimeni nu e fericit cu ea, arată Politico. Polonezii, care susțin o plafonare drastică a prețurilor pe hidrocarburi din Rusia, au numit propunerea Comisiei „o glumă”.

Deocamdată, cele mai evidente victime colaterale ale invaziei rusești sunt moldovenii. Am arătat săptămâna aceasta, în Panorama, cât de gravă e criza energetică de peste Prut, în condițiile în care țara a rămas fără mai bine de jumătate din livrările de gaze de la Gazprom, iar livrările de electricitate din Ucraina și Transnistria, adică tot curentul pe care îl cumpărau moldovenii, s-au oprit brusc. Autoritățile de la Chișinău caută soluții pentru o minimă securitate energetică, dar situația la zi e prea gravă pentru planuri pe termen lung de diversificare a surselor de energie și de dezvoltare a regenerabilelelor. Cu sărăcia energetică la cote fără precedent, întunericul și frigul îi încălzește pe contestatarii Maiei Sandu și ai guvernului său pro-european.

În ajutorul Moldovei a sărit România, care de mai bine de o lună de zile a devenit principalul furnizor de energie al moldovenilor. Însă ce poate face România este limitat și îi costă o avere pe moldoveni.

„Până în momentul de față, am livrat tot ce a trebuit, respectiv tot ce ni s-a cerut. Însă aceste sincope în alimentarea cu electricitate apar dintr-un motiv foarte clar. Interconectările directe dintre România și Republica Moldova sunt total insuficiente. Acest aspect a fost neglijat ani de zile și, în momentul de față, chiar dacă România oferă electricitate Moldovei, o parte semnificativă merge prin Ucraina și este, ca atare, expusă acestor atacuri. Există o singură soluție, trebuie realizate interconectări mai multe și mai bune, interconectări directe între România și Republica Moldova. Același lucru este valabil și pentru gaz, același lucru este valabil și pentru transportul pe șosea și așa mai departe”, a spus joi președintele Klaus Iohannis, într-o conferință de presă susținută în cadrul vizitei oficiale la Vilnius, în Lituania.

Cu siguranță că ajutorul României nu este însă îndeajuns pentru Moldova. Maia Sandu a mers la Paris, unde s-a întâlnit cu Emmanuel Macron, la a treia conferință a Platformei de Sprijin pentru Moldova, coprezidată de Franța și România. Aici, s-a bucurat de sprijinul președintelui francez, dar a și primit un ajutor suplimentar de 132 de milioane de euro, din partea tandemului franco-german.

Cele două țări probabil că se căiesc acum, după ce la începutul războiului au abordat invazia rusească într-un mod împăciuitor, potrivit spuselor lui Boris Johnson. Într-un interviu acordat CNN, fostul premier britanic a declarat că francezii au fost șocați de războiul declanșat de Putin, în timp ce Germania era pregătită să renunțe la Ucraina, pentru ca războiul să înceteze mai repede. În replică, purtătorul de cuvânt al guvernului german a răspuns în engleză la acuzele lui Boris Johnson – „It’s utter nonsense” (o prostie totală) – și a afirmat că Boris Johnson ar avea propria sa relație cu adevărul.

De ce Kremlinul trebuie să piardă și în războiul hibrid declanșat împotriva Chișinăului, nu doar în cel convențional pornit în Ucraina, aflați într-un editorial scris în Politico, chiar de Maia Sandu.

Maia Sandu, la Paris, caută sprijin pentru a scăpa de criza energetică
Maia Sandu, la Paris, caută sprijin pentru a scăpa de criza energetică *Sursa foto: profimedia

Vladimir Putin trebuie înfrânt și de dragul Rusiei

Potrivit unui infografic The Economist, Vladimir Putin este primul lider din ultimii 30 de ani care pornește un război de cucerire a unei alte țări. Înaintea lui a mai fost Saddam Hussein, care a încercat să cucerească Kuweitul, în 1990. Ultima țară care a avut succes într-un astfel de conflict a fost Indonezia, care a cucerit Timorul de Est în 1975, dar țara și-a recucerit independența în 2002. În ceea ce privește cucerirea unor regiuni sau orașe din alte țări, au existat 11 astfel de încercări din 1946 încoace, din care au reușit numai trei: India în 1961 (Goa), Israel în 1967 (Sinai și Gaza) și Turcia în 1974, când a cucerit o parte din Cipru.

Istorica Anne Applebaum speră ca înfrângerea să vină din nou în rândul invadatorilor, pentru ca imperialismul rusesc să moară o dată pentru totdeauna. Applebaum a vorbit cu numeroși membri marcanți ai „rezistenței” rusești, de la Lena Nemirovskaya, cea care a pus bazele Școlii de Educație Civică din Moscova și acum este în exil la Riga, la campionul de șah Garry Kasparov, unul dintre marii contestatari ai regimului lui Putin, până la Leonid Volkov, actualul lider al mişcării lui Navalnîi, în contextul în care activistul se află în continuare după gratii. Toţi susţin că, pentru ca Rusia să câștige, trebuie ca Vladimir Putin să piardă războiul din Ucraina.

Istorica a comparat actualul context politic din Federația Rusă cu cele petrecute în ultimele clipe ale Imperiului Țarist sau ale Uniunii Sovietice. Însă, autoarea susține că, din moment ce nu avem garanția că democrația va supraviețui în SUA, nici Rusia nu este neapărat condamnată la autoritarism.

De ce crede Anne Applebaum că imperalismul rusesc ar trebui să moară odată pentru totdeauna, puteți citi în materialul The Atlantic.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Eduard Nicolae Popa

În aproape un deceniu de presă, a lucrat atât în online, cât și în televiziune sau print. Printre cele mai importante nume din portofoliul său se numără B1 Tv, Vice sau Fanatik. De patru ani coordonează proiectul editorial Total Baschet, unul dintre cele mai bune site-uri de nișă din presa sportivă din România. Pasionat de politică și sport, cu care a avut cel mai mult de furcă din postura de jurnalist, a căutat tot timpul să găsească povestea din spatele a ceea ce se vede la suprafață.


Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    2
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x