Ucraina-Rusia | Discuții de pace cu arma la tâmplă

Discuții de pace pe teritoriul unei țări care ajută atacatorul și în timp ce agresorul își intensifică ofensiva. Acesta e contextul în care au avut loc, luni, primele negocieri față în față dintre o delegație ucraineană și una a Federației Ruse. S-a întâmplat în Belarus, în apropiere de frontiera cu Ucraina. Nu a fost anunțat vreun progres notabil, ba chiar Volodîmîr Zelenski a semnat cererea formală pentru aderarea Ucrainei la UE, un gest care nu va fi privit cu ochi buni la Moscova. De cealaltă parte, Rusia e acuzată de raiduri care au făcut, luni, zeci de morți și sute de răniți la Harkov, al doilea cel mai mare oraș al țării. 

România participa, luni seară, la noi consultări cu țările SUA și aliații NATO, G7 și UE pe tema războiului din Ucraina și a măsurilor de consolidare a securității în regiunea din care facem parte. 

Între timp, la Moscova, după cum era de așteptat, a fost o zi neagră, cu rubla la un nou minim istoric și dobânda de referință dublată de Banca Națională peste noapte. Până și Elveția a ieșit din neutralitate și a decis să adopte din sancțiunile impune de europeni.

Aceasta este Panorama războiului, la finalul zilei de 28 februarie:

Primele discuții între Ucraina și Rusia s-au încheiat, luni seară, în Belarus fără vreun anunț semnificativ. Fiecare delegație s-a întors în capitala sa, pentru consultări. Noi discuții ar urma să aibă loc în zilele următoare. 

Ucrainenii s-au dus la negocierile din Belarus pentru a cere o încetare imediată a focului și retragerea Rusiei pe pe teritoriul ucrainean. „Să nu spună nimeni că nu am încercat să oprim războiul”, a fost explicația președintelui Volodîmîr Zelenski.

De partea rușilor, aceștia au spus că vor să se ajungă la o înțelegere în beneficiul ambelor părți, deși nu au dat detalii despre ce anume vor cere în interesul Rusiei.

#Russia, #Ukraine, kick off talks in #Belarus pic.twitter.com/PJjCkcQt9y

— Maxim A. Suchkov (@m_suchkov) February 28, 2022

Drept dovadă pentru cât de greu e să vorbim azi despre pace, discuțiile din Belarus s-au purtat în timp ce din orașul Harkov (est) apăreau imagini dramatice cu victimele bombardamentelor rusești de aici, care s-au întețit luni. Au fost lovite inclusiv zone rezidențiale și se crede că sunt zeci de morți.

#Kharkov under continuous shelling of enemy multiple launch rocket systems pic.twitter.com/FNbuPpFYlN

— NEXTA (@nexta_tv) February 28, 2022

În paralel, președintele francez, Emmanuel Macron, a vorbit din nou la telefon cu Vladimir Putin, la cererea președintelui ucrainean. Liderul francez i-a cerut omologului rus încetarea focului. Cei doi președinți au decis să mai vorbească, aceasta e singura concluzie.

Ofensiva rusească devine tot mai dură și sunt multe victime în rândul civililor, a comentat luni și Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Josep Borrell. 

Așa se explică, spune el, faptul că statele membre cresc, la nivel bilateral, nivelul ajutoarelor umanitare și militare pentru Ucraina, iar UE finanțează, la rândul său, achizițiile de echipament și tehnică militară pentru Ucraina, o premieră în istoria Uniunii.

Vorbind la ONU, unde a avut loc o reuniune de urgență pe tema Ucrainei, ambasadorul Rusiei a dat încă o dată vina pe Ucraina și a pretins că țara sa e în Ucraina ca să se apere.

„Nu ai cum să justifici mii și mii de militari de-ai voștri pe teritoriul nostru”, a spus ambasadorul ucrainan la ONU. Vorbind despre apelul lui Vladimir Putin de a da jos conducerea politică a Ucrainei, același ambasador a exclamat: „Sunteți nebuni?!”.

Zelenski cere aderare la UE pe repede-înainte

În același timp, președintele Ucrainei continuă presiunea diplomatică pentru ca țara lui să primească statutul de candidat pentru aderarea la UE. În echipament militar și de la o masă pusă pe un hol, cu saci de nisip în fundal, Volodîmîr Zelenski a semnat luni cererea formală prin care Ucraina vrea să înceapă negocierile de aderare la UE.

De remarcat că Zelenski folosește intenționat formulări vage cu privire la discuțiile lui cu lideri europeni despre acest subiect, pentru a ține tema aderării pe agendă. A făcut asta luni și cu privire la discuțiile lui cu președintele Klaus Iohannis (prima referire a liderului ucrainean la un dialog cu România de la începutul războiului) și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Also had a phone conversation with @vonderleyen. Talked about concrete decisions on strengthening Ukraine’s defense capabilities, macro-financial assistance and Ukraine’s membership in the #EU.

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) February 27, 2022

Panorama a solicitat și Ministerului român de Externe, și Administrației Prezidențiale informații cu privire la poziția actuală a României pe acest subiect și dacă președintele Iohannis și-a luat un angajament în acest sens în discuția cu omologul ucrainean. Niciuna dintre instituții nu a venit cu precizări, până la ora publicării acestui material.

Pentru moment, chestiunea a fost tranșată diplomatic de președintele Consiliului European, Charles Michel: aderarea la Uniunea Europeană presupune un acord unanim al celor 27 de state membre, iar actualmente există „opinii și sensibilități diferite” pe această temă, a fost mesajul oficialului UE.

Pentru a avea un termen de comparație, eforturile României de a adera la UE au început în 1993, când țara noastră semna Acordul de Asociere cu UE. Oficial, negocierile de aderare ale României la UE au fost deschise în 2000. Abia șapte ani mai târziu reușea România să devină parte din Uniunea Europeană, deși știm că, din multe puncte de vedere, nu exista părerea că țara noastră și Bulgaria erau pregătite de acest pas. 

Ucraina și UE au semnat Acordul de Asociere și Liber Schimb în 2014, după Euromaidan.

Ziua de după la Moscova

În tabăra agresorului, a fost o zi pe cât de proastă se aștepta toată lumea.

Bursa de la Moscova nu s-a deschis luni. Rubla s-a prăbușit la un nou minim istoric. Banca centrală a Rusiei a dublat dobânda cheie, care a ajuns la 20%, de la 9,5%, o rată uriașă. 

Pentru a frâna picajul rublei, banca centrală și Ministerul rus de Finanțe le-au cerut exportatorilor rusești să vândă 80% din valuta deținută. Obligațiunile rusești s-au prăbușit și ele.

Pe Bursa de la Londra, acțiunile celei mai mari bănci de stat din Rusia, Sberbank, s-au prăbușit și și-au pierdut peste 70% din valoare. La fel, Gazprom era în scădere cu 53%, iar Rosneft și Lukoil, pe minus cu 40% pe bursa londoneză, potrivit Bloomberg.

Cozile de la bănci continuă în Rusia, pentru că oamenii vor să aibă cât mai mult numerar, în acest context extrem de volatil pentru economia țării lor. Efectele „la firul ierbii” ale sancțiunilor vor începe să fie resimțite în perioada următoare, avertizează analiștii. Majorarea dobânzii de referință va însemna rate mai mari pentru creditele rușilor. Povara se va alătura prețurilor care vor crește după deprecierea rublei și restricțiile asupra importurilor. 

Elveția iese din neutralitate și adoptă sancțiuni

UE face distincția între populația rusă și regimul Putin, a dat asigurări Bruxelles-ul. „Suntem convinși că poporul rus nu vrea acest război. E un război început de Putin și de regimul lui, cu tot cu clica sa oligarhi”, a comentat șeful diplomației UE, Josep Borrell. 

O evoluție nouă cu importanță deosebită e anunțul Elveției, țară care și-a transformat neutralitatea în brand de țară în ultimele secole, că va adopta și ea sancțiunile aprobate deja de europeni. Elveția e o destinație favorită pentru oligarhii ruși. 

Din primele informații, Elveția adoptă primele două pachete de sancțiuni anunțate de UE pe 23 și 25 februarie – fără măsurile nou anunțate în weekend, deci. Asta înseamnă că va îngheța active rusești, implicit ale unor oligarhi și lideri ruși – în teorie, și Vladimir Putin, deși acesta nu are bunuri pe numele lui în afara țării.

„Fără participarea Elveției, măsurile noastre nu ar fi fost atât de eficiente”, a declarat Josep Borrell.

În replică, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, și-a anulat imediat vizita pe care trebuia să o facă marți la ONU, în Geneva.

BP își anunță exitul din Rosneft

O altă noutate cu mize economice uriașe, după barajul de sancțiuni, e anunțul companiei British Petroleum că va renunța la pachetul său de acțiuni din gigantul rus Rosneft. E vorba de o participație de aproape 20%, pe care BP o deține din 2013.

„Atacul Rusiei asupra Ucrainei e un act de agresiune cu consecințe tragice în întreaga regiune. BP a fost prezent în Rusia în ultimii 30 de ani. Totuși, această ofensivă militară reprezintă o schimbare fundamentală. A făcut boardul BP să ajungă la concluzia că relația noastră cu Rosneft, companie de stat, pur și simplu nu poate continua”, a motivat compania britanică. 

Rosneft acoperea jumătate din rezervele de petrol și gaze ale BP. Compania britanică era unul dintre cei mai mari investitori străini din Rusia.

Decizia, explicată de BP drept o consecință a războiului, a fost interpretată de unii și drept un posibil semnal că am putea vedea sancțiuni și împotriva sectorului energetic rusesc. Exporturile de energie, atât de importante pentru Europa, mai ales în vremea rece și în contextul crizei energetice actuale, au fost ocolite până acum de toate măsurile de pedepsire a regimului Putin. 

Kremlinul încearcă să oprească panica

„Realitatea economică a Rusiei s-a schimbat semnificativ”, a recunoscut purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit Reuters. Deși peste tot sunt semne că economia rusească riscă un colaps și intrarea în incapacitate de plată, Kremlinul susține că, deși „sancțiunile sunt dure, problematice”, Federația Rusă e pregătită să diminueze efectele lor. „Rusia si-a pregătit din timp planurile, inclusiv pentru cele mai dure sancțiuni”, a mai spus Peskov.

Trezoreria americană a anunțat și ea luni blocarea accesului la dolari pentru Banca Centrală a Rusiei, măsură prezentată anterior de Joe Biden, într-unul din pachetele de sancțiuni de săptămâna trecută. Amintim că, anterior, SUA, UE, Marea Britanie și aliații lor au decis să adopte una dintre cele mai dure sancțiuni economice posibile și să deconecteze anumite bănci rusești de la sistemul de plăți SWIFT, fără de care instituțiile financiare nu pot face plăți. E, în realitate, o scoatere a unei părți importante din economia rusească de pe piețele globale. 

Nouă ieșire a lui Vladimir Putin

După un weekend de asalt economic și diplomatic din partea Occidentului, Vladimir Putin a avut, luni, o ședință cu reprezentanții băncii centrale a Rusiei, pentru a vorbi despre sancțiunile occidentale și cum pot fi compensate efectele lor. Liderul rus s-a folosit de ocazie pentru a ataca iar alianța SUA-UE, pe care a descris-o drept „un imperiu de minciuni”.

Ca represalii pentru anunțul UE privind închiderea spațiului aerian european pentru zborurile rusești, Vladimir Putin a dat ordin ca Rusia să răspundă cu aceeași monedă. Astfel, Rusia și-a închis spațiul aerian pentru aeronave din țările europene care anunțaseră deja că nu mai permit zboruri rusești.

Chiar și înainte de răspunsul Moscovei, unele companii aeriene europene își opriseră deja zborurile către Federația Rusă. Lufthansa e una dintre ele. 

Iată cum arăta, duminică noapte, tabela de la terminalul de sosiri de pe aeroportul Sheremetyevo, din Moscova:

This is the planned departures from Moscow SVO airport tomorrow. A city in deepening isolation. A tragedy for which one person is solely responsible. pic.twitter.com/h5uxpRf90K

— Carl Bildt (@carlbildt) February 28, 2022

Ministerul Afacerilor Externe le-a cerut românilor, cum au făcut și alte țări în privința cetățenilor lor, să plece de urgență din Rusia, cât încă mai au zboruri la dispoziție.

Ucraina, susținută de aliații occidentali, în frunte cu SUA, a cerut luni la ONU ca Rusia să fie anchetată pentru presupuse crime de război comise în acest conflict.

Cifrele la zi ale exodului

Jumătate de milion de ucraineni au fugit deja spre țările învecinate, potrivit noilor estimări ale Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR). Peste 280.000 dintre acești oameni au ajuns deja în Polonia, potrivit autorităților acestui stat. 

Până luni, înainte de prânz, în România au venit 74.000 de ucraineni, potrivit Poliției de Frontieră. 40.000 dintre ei au părăsit deja țara noastră. 

Uniunea Europeană urmează să le dea refugiaților ucraineni dreptul de a sta și munci pe teritoriul statelor membre timp de trei ani, fără a fi nevoie să aplice pentru azil.