Cum a „livrat” Amazon salvarea pentru economia ucraineană, ce au reușit sancțiunile și mica Ucraina din România

Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informații pe toate canalele despre războiul din Ucraina, Panorama selectează și explică trei dintre principalele subiecte ale acestei săptămâni. În continuare, o adaptare a newsletter-ului nostru săptămânal, la care vă puteți abona AICI.

Săptămâna viitoare, e Crăciunul. Pentru ucraineni, el nu înseamnă decât împlinirea, în dimineața de Ajun, a zece luni de la începutul războiului. De sărbătorit, nu au ce sărbători. Mulți dintre cei care au rămas în țară trebuie să se descurce, perioade tot mai lungi, fără electricitate, fără căldură, ba chiar și fără apă.

Milioanele care au reușit să fugă își duc acum viețile între lumi, între aici și acolo, acasă și străini, temporar și permanent. Îi vedem, pe unii dintre ei, cu copiii pe la târgurile de Crăciun de la noi. Până acum, sărbătoreau Crăciunul pe rit vechi. Anul acesta, pentru mulți ucraineni, Crăciunul pe rit vechi e încă o legătură nedorită cu țara care i-a invadat.

Apropo de Rusia, Vladimir Putin nu mai face anul acesta tradiționala conferință de presă de Crăciun, la care, când se simțea Kremlinul generos, aveau voie și jurnaliștii străini să pună întrebări. Așa se ține puterea absolută: cu dinții strânși și gura închisă. Nu vorbește el cu presa, dar președintele rus se duce, pe 19 decembrie, la Minsk, pentru o discuție cu celălalt dictator european, Aleksandr Lukașensko. O analiză a Institutului pentru Studiul Războiului vorbește despre riscul tot mai mare ca Rusia să atace iar Ucraina prin Belarus.

În UE, Bruxelles-ul a plusat cu încă 2 miliarde de euro în fondul pentru înarmarea Ucrainei – numit, politicos, „fondul de pace”. Iar peste Ocean, americanii se pregătesc să trimită în Ucraina sisteme de apărare antirachetă Patriot, un pas important în sprijinul SUA pentru Kiev, care ar putea să se apere mult mai bine de atacurile care au distrus mare parte din infrastructura critică a țării. Ucraina cere de multă vreme aliaților NATO sisteme de apărare antiaeriană, tocmai pentru că aceasta e cea mai mare vulnerabilitate a ei.

Amazon, „Moș Crăciun” pentru Ucraina

LA Times a publicat, zilele acestea, o analiză fascinantă despre felul în care a ajutat Amazon Ucraina în ultimele zece luni și „a salvat” nu doar arhivele guvernamentale, dar și o parte din economia ucraineană.

Din luna februarie, începe articolul, „Amazon a făcut pe Moș Crăciun pentru Ucraina” și a livrat camioane după camioane pline de bunuri de necesitate imediată, precum pături, articole de igienă personală, scutece, mâncare și jucării. Aceste livrări au ajuns atât în țara invadată de Rusia, cât și în țările europene cu cel mai mare număr de refugiați.

Pe termen lung însă, alte livrări ale Amazon se vor dovedi mai importante. E vorba aici de ce a scos din Ucraina compania lui Jeff Bezos, și nu neapărat ce a dus acolo: volume uriașe de date din arhivele guvernamentale, arhive de taxe și documente de proprietate ori ale sistemului bancar.

Amazon a ajutat, practic, guvernul de la Kiev să se „împacheteze” și să fie dus în zone sigure, pentru ca toate aceste date și documente, care se vor dovedi esențiale pentru reconstrucția post-război, să nu fie distruse în atacurile ruse.

Datele au fost urcate în sistemele „Snowball” de stocare ale Amazon. Pentru profani, sunt un fel de harduri de date, fiecare de dimensiunea unei valize, care au fost scoase din țară și conectate la cloudul Amazon. Până acum, s-au mutat astfel 10 milioane de gigabiți de date.

Kievul nu se ferește de cuvinte mari pentru a descrie ajutorul Amazon: „de neprețuit”, „a salvat economia și guvernul Ucrainei”.

Amazon a investit până acum 75 de milioane de dolari pentru a ajuta Ucraina.

Citiți pe larg despre această operațiune în articolul din LA Times.

Funcționează sancțiunile? Se pare că da

Nu trece săptămână fără ca noi, jurnaliștii, să nu primim cel puțin un comunicat de presă cu privire la noi sancțiuni împotriva Rusiei. La o privire superficială, am putea spune că aceste sancțiuni, fie ele și fără precedent în amploare, nu și-au atins scopul. Războiul, până la urmă, merge mai departe.

Totuși, ele funcționează, susține o analiză din revista Foreign Affairs, care se uită cu atenție la componentele și impactul a ceea ce descrie drept „noua strategie de sancțiuni a SUA”. În ultimele 10 luni, Washingtonul și mare parte din comunitatea internațională au tăiat accesul Rusiei la instituții și infrastructuri cheie din sistemul financiar global și au lăsat-o fără multe dintre tehnologiile și importurile esențiale în producția economiei moderne, se arată în articolul citat.

De la scoaterea din sistemul global de plăți SWIFT (am explicat AICI ce înseamnă asta și de ce i se spune „opțiunea nucleară”), înghețarea activelor rusești ori a rezervelor internaționale ale băncii centrale și până la exodul companiilor străine de pe piața rusă, am văzut o sincronizare internațională fără pereche în vremurile moderne.

Efectul? O Rusie izolată aproape în totalitate de economia și comerțul mondial și o contracție economică pe termen lung care poate ajunge și la 50% comparativ cu nivelul de dinainte de război, arată Foreign Affairs, care continuă:

Citiți AICI analiza din Foreign Affairs despre cum funcționează, concret, sancțiunile împotriva Rusiei.

Și dacă vreți să vedeți și o perspectivă mai nuanțată, citiți și aceste materiale din Panorama: Harta banilor plătiți pe gaz și petrol din Rusia și Cum a schimbat războiul importurile de petrol și gaze ale României

În fiecare oră, 240 de oameni fug din Ucraina în România

Tocmai pentru că finalul de an vine fără vreo speranță că pacea e aproape, Panorama a făcut, săptămâna aceasta, o retrospectivă vizuală. Ne-am uitat la felul în care au evoluat fluxurile de refugiați ucraineni de la începerea războiului și până acum. Am corelat fluxul cu evenimentele de pe liniile de front. Am arătat câți dintre refugiații ucraineni au ales să rămână în țara noastră și care e distribuția pe sexe și categorii de vârstă.

Dacă ar fi să facem o medie a statisticilor oficiale, ajungem la concluzia că, în fiecare oră, 240 de oameni au fugit din Ucraina în România până acum.

Totuși, țara noastră rămâne una de tranzit pentru ucraineni, care preferă să se stabilească în alte țări europene. Criza umanitară va continua însă, iar guvernele de pe continent trebuie să-și pună la punct niște politici reale de incluziune a ucrainenilor.

Unul dintre paliere e pe piața muncii. Cu un deficit de forță de muncă, atât România, cât și celelalte țări în care sunt grupuri mari de ucraineni ar avea de câștigat de pe urma integrării lor pe piață.

Găsiți aici materialul vizual și infograficele lui Edit Gyenge, care ne arată filmul crizei refugiaților și cum s-a văzut el în România.