Sancționăm pe o parte, dăm pe alta

Cum a schimbat războiul harta importurilor de petrol și gaze ale României

Computer Hope Guy
foto: Profimedia

Războiul declanșat de Rusia în Ucraina a reconfigurat drastic piața mondială de energie. Pentru a sancționa Rusia, statele din Uniunea Europeană s-au străduit să renunțe, pe cât posibil, la dependența de petrolul și gazele importate de acolo. Au sfârșit însă, adeseori, prin a plăti la fel sau chiar mai mulți bani către Moscova, față de anul trecut, pentru că prețurile la energie au explodat.

România nu a fost ocolită de aceste provocări, arată datele privind importurile de petrol și de gaze naturale ale statelor UE, precum și valorile lor, obținute de Panorama de la Eurostat. Dacă punem față în față situația acestor importuri în 2021 și în anul războiului cu Rusia, România are câteva puncte care o scot în față, pe harta UE.

După doar o lună de la izbucnirea războiului din Ucraina, România a spus stop importului de gaze din Rusia. Multe alte state europene doar au spus, nu au și făcut. Drept rezultat, Rusia a fost detronată în acest an de pe poziția de primă sursă de gaze de import, unde România plătea cei mai mulți bani. Gazele importate din Bulgaria și din Ungaria le-au depășit în 2022 pe cele luate din Rusia. Cu toate acestea, gazele din cele două țări sunt cel mai probabil tot de proveniență rusească, cele două țări neavând o producție internă suficientă pentru a și exporta un eventual surplus.

Gazele lichefiate, trimise de SUA pentru a suplini lipsurile Europei din relația cu Rusia, nu au ajuns deocamdată aici. România nu cumpără gaze din SUA, conform datelor Eurostat.

În ce privește petrolul, România cheltuie mai mulți bani decât pe importurile de gaze. Dar a reușit o performanță negativă în contextul războiului din Ucraina: dacă în 2021, cei mai mulți bani pe petrolul de import s-au dus către Kazahstan, în 2022 Rusia a devenit principala destinație a cheltuielilor României pe petrol de import.

Partea bună? România are printre cele mai diversificate achiziții de petrol din import din întreaga UE, asigurându-și necesarul dintr-un mix variat de țări, inclusiv câte puțin din Ucraina și Moldova.

O performanță a României a fost însă în sensul invers al cursului banilor: în 2022, a devenit a treia cea mai importantă sursă de import din interiorul UE. În primele opt luni ale anului, România a exportat petrol către alte state din UE, cu o valoare de cinci ori mai mare față de întreg anul 2021: 245 de milioane de euro.

Importuri de gaz mai mari din Bulgaria și Ungaria, decât din Rusia

Rusia era principala sursă de gaze de import pentru România, în 2021. În 2022, situația s-a schimbat, și nu doar din cauza prețurilor crescute. Nu doar că, începând cu luna aprilie, România nu a mai importat gaze din Rusia, dar principalele surse de import, după valoarea în euro a tranzacțiilor, au devenit Bulgaria și Ungaria, conform datelor raportate de statele membre la Eurostat și obținute de Panorama.

Dacă în 2021, România a importat gaze de 425 de milioane de euro din Rusia, în primele opt luni ale anului 2022, valoarea importurilor de gaz din Rusia s-a redus la jumătate – 219 milioane de euro. În condițiile în care prețul gazelor în 2022 a fost mult mai mare decât anul trecut. Importurile de gaze din Rusia s-au oprit în România începând cu luna aprilie 2022.

Bulgaria ocupa locul secund în topul valorii importurilor de gaze, în 2021, cu 351 de milioane de euro. În 2022, Bulgaria a devenit principala destinație a cheltuielilor României pe gaze de import: spre Sofia au mers aproape un miliard de euro, de aproape trei ori mai mulți bani ca în anul precedent.

Importurile românești de gaze din Ungaria au explodat în valoare și ele. Dacă în 2021, am importat de acolo gaze de doar 47 de milioane de euro, în primele opt luni valoarea gazelor importate a crescut de aproape șapte ori, la 324 de milioane de euro. Ungaria a devenit astfel a doua mare sursă de gaze de import pentru România, în acest an.

În 2022, România a importat gaze și din Ucraina, plătind pentru ele 25 de milioane de euro. Înainte de război, Ucraina nu era o sursă de import de gaze pentru țara noastră.

Grecia a fost în ultimii doi ani, de asemenea, o sursă de gaze de import pentru România. În 2022, valoarea gazelor aduse de acolo s-a dublat, crescând de la 2,5 milioane de euro în 2021, la peste 5,3 milioane de euro în primele opt luni ale acestui an.

Gazele naturale lichefiate (LNG), văzute ca o alternativă la gazele rusești în Europa, pare că nu au ajuns încă în România, după cum reiese din datele Eurostat. Singura raportare de importuri de LNG în România provine din Algeria și a avut loc în 2021. Valoarea este insignifiantă – 170.000 de euro.


Citește și:

Criza energiei și cursa după LNG. Cine are terminale de gaz natural lichefiat în Europa


Trebuie spus însă că cifrele Eurostat mai fac referire și la gaze pe care România le-a importat în 2022, din țări nespecificate, din afara UE, în valoare de 7,8 milioane de euro. Anul anterior, valoarea acestor importuri românești din țări extra-UE nespecificate s-a ridicat la doar 1,3 milioane de euro.

Imediat după începutul războiului din Ucraina, România a început să-și reducă serios importurile de gaze, conform datelor Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE). Perioada coincide cu lunile în care au fost stopate importurile de gaz din Rusia. În rest, mixul de consum de gaze al României a rămas în 2022 relativ constant: 60% din producție internă și 30% din import.

Importuri de petrol doar din afara UE. România dă Kazahstanul pe Rusia, în 2022

Importurile de petrol ale României provin dintr-un mix diversificat de țări, toate din afara UE. Față de anul trecut, anul războiului din Ucraina a însemnat și o revenire a Rusiei pe primul loc în topul valoric al importurilor de petrol. România a cumpărat petrol de peste 2,3 miliarde de euro din Rusia, doar în primele opt luni din 2022. În 2021, cheltuise de trei ori mai puțin pe petrolul din Rusia – 751 de milioane de euro.

Kazahstanul era prima sursă de petrol de import pentru România în 2021, cu tranzacții în valoare de peste 1,3 miliarde de euro. În 2022 însă, Kazahstan a trecut pe locul doi, după valoarea petrolului importat, chiar dacă România a plătit acolo mai mulți bani decât anul trecut – peste 1,9 miliarde de euro.

Importurile de petrol ale României au scăzut în 2022, față de 2021, din țări precum Irak (de la 351, la 181 milioane de euro), Turkmenistan (de la 209 la 54 milioane de euro) sau Tunisia (de la 100 la 94 milioane de euro). De asemenea, dacă anul trecut România a importat petrol de 37 de milioane de euro din Ucraina, în 2022 petrolul din această sursă a scăzut drastic, la valoarea de doar 300.000 de euro.

Importurile de petrol din Azerbaidjan, o altă sursă importantă pentru România, au crescut în valoare în 2022 față de anul precedent, ajungând de la 122 la 136 de milioane de euro.


Citește și:

Importurile care dau dependențe toxice Europei, dincolo de petrol și gaze din Rusia


O apariție nouă pe lista țărilor de unde România importă petrol în 2022 este Turcia. Am cheltuit 76 de milioane de euro pe petrolul importat de la turci, până în august 2022.

O sursă de import de petrol, neglijabilă ca valoare, este Republica Moldova. România a cumpărat de aici petrol de 1,3 milioane de euro anul trecut, însă în 2022 valoarea tranzacțiilor s-a redus la doar 583.000 de euro, conform datelor Eurostat.

Cifrele compilate de Eurostat, agenția de statistici a UE, arată schimbările din peisajul importurilor de petrol și gaze, care au avut loc în contextul războiului cu Rusia. Ele nu arată neapărat de unde a cumpărat România mai mult sau mai puțin petrol și gaze, pentru că prețurile din 2022 nu se compară cu cele din 2021.

Dar cifrele reflectă, cu siguranță, un tablou grăitor despre unde a cheltuit România cei mai mulți bani pe aceste resurse de energie și ce țări au avut de câștigat și de pierdut. Iar Rusia, în ciuda sancțiunilor europene, nu a avut de cele mai multe ori de pierdut, la acest capitol. Este o situație valabilă la nivelul întregii Uniuni Europene, nu doar în cazul României, care, spre deosebire de alte state membre, o duce bine în ce privește dependența de importurile de energie.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Andrei Luca Popescu

    Editor Panorama.ro

    S-a apucat de jurnalism crezând că prin scris poate schimba lucruri și oameni. În loc să se formeze la locul de muncă, a studiat jurnalismul la Universitatea București. După 16 ani de realizat reportaje, investigații, analize, opinii, la publicații precum Cotidianul, România Liberă, Gândul sau Europa Liberă, dar și la emisiunea de investigații a televiziunii Digi 24, nu mai e așa de convins, dar insistă. Are un masterat în relații internaționale privind soluționarea conflictelor, dar a absolvit și cursurile unui masterat de scenariu de film.


Urmărește firul poveștii
Urmărește subiectul

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc