Costuri, plusuri și minusuri

Este pompa de căldură soluția-minune în criza energiei și a facturilor ridicate?

Computer Hope Guy
Pompele geotermale extrag căldura pentru casă din sol / Foto: Shutterstock

Pompa de căldură a ajuns la tot mai mare căutare în România, cu vânzări și de trei ori mai mari anul acesta, potrivit unor specialiști din piață. E un trend care se observă de ceva vreme și în alte părți ale Europei. În contextul crizei energetice și a prețurilor tot mai mari la facturi, pompele de căldură se arată drept o alternativă importantă la centralele pe gaz sau la sistemul de termoficare centralizat.

După cum vom vedea, însă, pompa de căldură nu e o soluție decât pentru o parte foarte redusă dintre români. Sunt tot felul de constrângeri legate de locuința pe care vrem să o încălzim – sau să o răcim – mai eficient. Dacă e casă sau apartament, deja construit sau în construcție, ce suprafață are, ce finisaje, cum ne place să fie temperatura – toate acestea pot înclina balanța și chiar exclude varianta unei pompe de căldură.

Dar poate cel mai important factor e că investiția e una de la mare în sus. Cu alte cuvinte, până să ajungi să economisești serios la facturi, trebuie să poți să pui mulți bani la bătaie. E motivul pentru care în piață există și cereri de creare a unui program de sprijin guvernamental, de tipul celui pentru instalarea panourilor fotovoltaice.

Panorama a încercat să lămurească subiectul cu ajutorul unor experți, pentru a vedea ce rămâne din confruntarea unei mode cu realitatea căldurii scumpe din această perioadă.

Ce este o pompă de căldură

Pompele de căldură au o utilizare similară cu cea a frigiderului, care extrage căldura de la alimentele din interior și o evacuează în exterior. Doar că, în loc de alimente, pompele folosesc mediul ambiant, de unde își extrag căldura și o introduc în casă.

Ce are în mod special o pompă de căldură față de alte tehnologii de încălzire este că energia de acționare este mai mică decât cea extrasă. Din acest motiv, specialiștii numesc pompele de căldură „multiplicatori de energie”. De obicei, energia de acționare este cam o treime sau un sfert din cea scoasă din mediul ambiant.

În funcție de resursa pe care o folosesc, pompele de căldură sunt aerotermale, hidrotermale, care folosesc apa din lacuri, râuri sau chiar și din pânza freatică, și geotermale, care folosesc temperatura din pământ. Fiecare gen de pompe vine cu propriile sale puncte tari și puncte slabe.

Pompele de căldură aer-apă, un alt fel de aer condiționat

Pentru profani, poate cel mai ușor de descifrat sunt pompele de căldură aerotermale (pompe de căldură aer-apă), întrucât sunt asemănătoare cu sistemele de aer condiționat.

„Pompele de căldură actuale care se utilizează în România, având în vedere climatul țării noastre, care necesită atât încălzire iarna, cât și răcire vara, sunt pompe de căldură reversibile. Ele pot funcționa nu numai în regim de încălzire pe perioada rece, ci și în regim de răcire, de climatizare, pe perioada caldă a anului. Aparatele de aer condiționat moderne care sunt disponibile acum pe piață sunt reversibile. Practic, sunt și niște pompe de căldură aer-apă, pentru că pe perioada de tranziție, toamna și primăvara, ele pot să și încălzească încăperea”, explică pentru Panorama Robert Gavriliuc, directorul Societății Române Geoexchange și profesor universitar în cadrul Facultății de Ingineria Instalațiilor din cadrul Universității Tehnice de Construcții din București (U.T.C.B.)

Fiindcă nu necesită lucrări prea ample de montaj, pompele de căldură aer-apă au și avantajul că au cheltuieli de investiții mici în raport cu celelalte tipuri de pompe. Asta fiindcă aerul este disponibil peste tot, iar montajul este unul foarte simplu, ca la un aparat de aer condiționat.

„Ele pot fi cuplate cu panouri fotovoltaice. Astfel, energia de acționare, energia electrică, fiind furnizată de aceste panouri, este adusă chiar de consumator. Și atunci ele devin foarte interesante mai ales în mediul urban, unde nu există spațiu ca să dezvolte tot felul de instalații de exploatare a surselor termice din subteran, de genul apă freatică sau căldura conținută în sol. Sunt firme care s-au orientat către acest gen de soluții tehnice, deci pompe de căldură aer-apă, ajutate de panouri solare fotovoltaice”, a mai precizat Robert Gavriliuc.

Totuși, un prim minus pe care îl are pompa de căldură e că ele pot fi o soluție mai degrabă pentru românii care stau la casă.  Dacă stai însă la bloc și vrei să îți instalezi un astfel de sistem, atunci cel mai indicat ar fi un proiect comun cu vecinii, explică profesorul Gavriliuc:

„Dacă se dorește instalarea unor astfel de sisteme pentru clădiri multifamiliale, de genul clădiri de apartamente sau pentru clădiri de birouri, trebuie neapărat ca aceste clădiri, în special clădirile rezidențiale, să aibă un sistem centralizat de furnizare a căldurii. Adică nu merge fiecare să aibă cazan propriu la fiecare apartament și aparat de climatizare propriu și să dorească să utilizeze surse regenerabile de încălzire. Pe de o parte, este aproape imposibil din punct de vedere tehnic și, pe de altă parte, din punct de vedere eficienței, iarăși nu este recomandabil”.
Ce este o pompă de căldură, soluția miracol pentru căldură în case
Pompele de căldură aer-apă funcționează pe același principiu ca aerul condiționat. / Foto: Shutterstock

Avantaje și dezavantaje. Când e pompa de căldură o investiție bună

Andrei Bejan e managerul Academiei Romstal, școala firmei de instalații cu același nume, unde se ocupă și de divizia de business de pompe de căldură. El susține că pompele de căldură aerotermale sunt cea mai bună investiție din punct de vedere al raportului cost-beneficiu pe care o poți face la o casă:

Mai ales cu pardoseală încălzită, am o eficiență de 3,5 medie. Pe radiatoare, însă, am în jur de 2,5 și atunci se apropie destul de mult de costul de exploatare pe gaz. Dacă mă duc pe pardoseală, sigur ies la jumătate de preț față de gaz. Dacă rămân pe radiatoare, s-ar putea să nu îmi mai scot banii ca pe gaz, dar am avantajul că îmi pot produce singur energia electrică sau măcar o parte din ea. Depinde mult și ce furnizor de energie am”.

Însă pompele de căldură aerotermale au și o serie de dezavantaje, în special în ceea ce privește eficiență energetică în perioada rece.

„Când afară este frig, necesarul de căldură al consumatorului este cel mai mare atunci când sursa de căldură, respectiv aerul, are temperatura cea mai mică. Aerul exterior are o variație de temperatură foarte importantă. Asta spre deosebire de sursa geotermală, care, de la 10-12 metri, are temperatură constantă. Și chiar cea hidrotermală, din apa freatică, pentru că, venind din sol, se află într-un echilibru termic, are temperaturi apropiate cu cea a solului. Așadar, când este mai mare nevoie de căldură, pompele de căldură aer-apă sau aer-aer funcționează cu coeficienți de performanță mici, ceea ce înseamnă că vor consuma multă energie de acționare”, explică profesorul Gavriliuc.

Un alt dezavantaj la pompele aerotermale este dat de faptul că, la temperaturile cu minus, pe suprafața vaporizatorului poate să apară gheață, pentru că vaporii de apă din aerul ambiant îngheață. Și atunci este nevoie ca pompa să fie degivrată, timp în care instalația nu funcționează. Mai mult, pentru că gheața depusă este un izolator termic, transferul de căldură de la aer către agentul frigorific din interiorul vaporizatorului se înrăutățește, ceea ce scade și mai tare coeficientul de performanță.

Pompa de căldură geotermală, cea mai eficientă. Dar forezi

Însă, dacă un utilizator are la dispoziție suficient spațiu în jurul consumatorului și există și posibilitatea realizării de foraje, atunci recomandarea specialistului este pompa de căldură geotermală.

„Fiindcă sursa de căldură are o temperatură aproximativ constantă pe parcursul anului și este o temperatură pozitivă cel puțin în zona țării noastre, în jur de 10-12 grade. Asta înseamnă că diferența de temperatură până la 45-50 de grade Celsius, cât este nevoie în terminalele de încălzire, este mică. Atunci, lucrul mecanic de comprimare este mic și coeficienții de performanță sunt buni”, explică Gavriliuc.

Chiar dacă pompele de căldură geotermale sunt mai costisitoare, montarea lor împreună cu panouri fotovoltaice care să furnizeze energia le-ar transforma într-o soluție extrem de avantajoasă economic.

Cât economisești, concret, cu o pompă de căldură

Și pentru că toată discuția despre pompele de căldură e dată în primul rând de criza energiei, raportul decisiv e cel dintre costurile pompei și instalarea, pe de-o parte, și cât economisim la facturile de energie, de cealaltă parte.

La capitolul „economii”, știm că principala calitate a pompelor de căldură este coeficientul de performanță, adică raportul dintre kilowații de energie necesari pentru a obține un anumit număr de kilowați termici. Altfel spus, cât consumăm ca să ne încălzim.

La un reșou electric, un astfel de raport este de 1 la 1. La o pompă de căldură, la un kilowat de energie se obțin cel puțin 4 kw termici. O pompă geotermală sau de apă poate ajunge chiar la un raport 6-7 la 1, a explicat pentru Panorama Claudiu Butacu, unul dintre cofondatorii EFdeN, un ONG format din tineri ingineri care reprezintă țara noastră la competițiile internaționale de sustenabilitate.

Dincolo de asta, e greu de spus cu exactitate cât putem tăia cu adevărat din factură, întrucât eficiența unei pompe de căldură depinde de foarte multe variabile, printre care și tipul imobilului sau comportamentul consumatorului:

În funcție de sursă, trebuie să ții cont de volumul pe care îl încălzești și atunci iei în calcul dacă pui radiator sau încălzire în pardoseală. În casele noastre, avem inclusiv și răcirea prin pereți și tavan. Adică sunt lucruri pe care nu le vezi în orice casă, dar au un return on investment foarte bun, dacă totul este integrat, dacă e gândit și cu celelalte echipamente, și cu o automatizare care le face să consume și mai puțin. Aici avem foarte multe probleme de control și operare. Oamenii nu știu să le controleze, iar fiecare grad Celsius în plus înseamnă cu 7% mai mult la factură”, explică Claudiu Butacu.

E ca într-o cură de slăbire, încearcă inginderul de la EFdeN să explice problema pe înțelesul tuturor:

Pompele de căldură sunt ca o dietă pentru persoane care arată diferit, mănâncă diferit, se comportă diferit și au metabolism diferit. Lumea vrea să folosească dieta și să spună că 40% vei slăbi în șase luni. Depinde cu ce încălzeai până atunci, depinde de pierderile pe care le are locuința respectivă. O pompă poate să fie eficientă și să consumi foarte puțin, dar dacă tu ai pierderi, punți termice, tâmplărie proastă, ții geamul deschis, percepția o să fie că pompa nu își face treaba. Cred că cel mai bun răspuns pe care îl poți avea dacă ai două camere goale foarte bine izolate și ai avea într-o parte pompe de căldură și în cealaltă o centrală pe gaz. Și ai ști astfel cu cât este mai eficientă o pompă la același volum, aceeași necesitate”.

Totuși, dincolo de toate variabilele, cifrele sunt destul de încurajatoare pentru cei care vor să renunțe la centralele clasice, arată Butacu. Procentele încep de la o rată de economisire undeva la 20-30%, în cazul unor locuințe tipice. La casele pasive, însă, care au un standard ridicat de eficiență energetică și pierderi foarte mici, factura poate să fie și cu 90% mai mică.

„Plaja este destul de mare, dar, din nou, depinde ce folosea proprietarul înainte. Cei care încălzesc pe curent, acolo simți o diferență imediat, pentru că acel coeficient de performanță arată că o pompă e de cel puțin patru ori mai eficientă decât una pe electric. Oricine vinde o pompă de căldură ar trebui să știe să dimensioneze ce fel de pompă de căldură recomandă, să nu fie prea mare, prea mică, ce fel de radiatoare, dacă să fie încălzire în pardoseală, ce ventiloconvectoare să folosească. Toate lucrurile astea au un coeficient. Dacă mergem să luăm un aer condiționat de capul nostru, s-ar putea să luăm unul prea puternic și nu putem să îl ținem deschis”, mai arată Claudiu Butacu, de la EFdeN.

Economisești, dar scump. Cât costă pompele de căldură și cât de greu se montează

Ca orice soluție minune, pompele de căldură nu sunt tocmai ieftine. Numai pompa de căldură aer-apă poate costa aproape 10 mii de euro, conform unei oferte primite de Panorama de la un producător de pe piață. La aceasta se adaugă și încălzirea în pardoseală, ventiloconvectoarele sau sistemul de ventilație. Toată investiția trece astfel de 150.000 de lei sau 30 de mii de euro.

O problemă care ar putea crește și mai tare nota de plată de la final este costul montării acestor pompe.

Pompele de căldură aer-aer se montează ușor, au o unitate la interior și una la exterior. La pompele aer-apă, noi avem toată unitatea împânzită de pereți cu serpentine și în tavan. Asta înseamnă că se complică un pic instalarea echipamentului care încălzește și răcește, nu poate oricine să monteze la interior o pompă aer-apă”, explică Claudiu Butacu.

„Ai nevoie de o cameră tehnică. Unitatea interioară este una de podea, nu este suspendată de perete. Ai nevoie și de un boiler. La pompa de căldură, nu poți merge pe instant, ca la centrala pe gaz. Deci ai nevoie de un spațiu mai generos de alocat, între 4-7 mp”, completează și Andrei Bejan, de la Romstal.

La pompa sol-apă se complică situația și în curte. Însă și aici există mai multe soluții:

Pentru a obține temperaturi mai bune de la sol și acea consecvență a temperaturii, ai nevoie să faci un puț forat, în 95% cazuri. Dar mai este o variantă. Dacă ai o suprafață, poți să faci la o adâncime sub cea de îngheț o serpentină foarte mare în curte. Asta înseamnă că poți obține aceleași valori nu din adâncime, ci dintr-o suprafață foarte mare pe zona de serpentine”, a mai spus Claudiu Butacu.

Sunt câteva dintre constrângerile care fac ca pompele de căldură sol-apă să fie mai puțin căutate.

„În general, (pompele sol-apă, n.r.) sunt pretabile pentru suprafețe foarte mari, undeva de la 1.000 de mp în sus, unde fac și răcire. Dacă nu, mai degrabă pun aer-apă. Am putea pune sol-apă pe un bloc, dar se evită tot la fel, din considerente de spațiu. Mai este un lucru de care am nevoie, să fie spațiu în curte pentru sonde geotermale. Am nevoie de loc să intre forajistul în curte. Sondele ajung până la 100 de metri adâncime și se pun cam la 7 metri una de alta. De principiu, încap cam în orice curte, dar am nevoie de spațiul acesta”, arată și Andrei Bejan.
Ce este o pompă de căldură, soluția miracol pentru căldură în case
Pompele de căldură geotermale sunt cele mai eficiente, dar și cele mai dificile de montat Foto: shutterstock

Pompe de căldură pe clădiri vechi? O soluție care dă bătăi de cap

Dacă se cern și se bifează toate criteriile explicate și se pun în balanță costurile și beneficiile, pompele de căldură sunt o soluție atât pentru locuințele deja existente, cât mai ales pentru cele care acum se construiesc.

Când vine vorba de montarea pompelor în interiorul locuințelor vechi, inclusiv apartamente, specialiștii au câteva rezerve, mai ales dacă vrem să păstrăm caloriferele. Eficiența unei pompe de căldură scade din start cu 20% dacă rămânem cu radiatoarele vechi. Rămâne însă convenabilă investiția, mai ales dacă e cuplată cu metode moderne de obținere a curentului electric:

„Se pot păstra radiatoarele, dar trebuie verificat dacă pot face față pe noul regim de temperaturi sau dacă e nevoie de altele mai mare. Pentru că la gaz mergeam cu 80 de grade pe tur, pe pompa de căldură ai 50. Dacă avem încălzire în pardoseală, e excelent, nu o să avem nicio problemă, pentru că pompa de căldură se pricepe de minune pe astfel de instalații și are și cea mai bună eficiență”, spune Andrei Bejan.

Acesta oferă însă și o alternativă pentru cei care nu vor să se complice prea tare:

„Recomand pompa de căldură pentru clădiri existente, dar în realitate e foarte greu de montat pentru că nu ai spațiu. O pompă poate ocupa o debara, o debara și un pic. Pe lângă impedimentul de spațiu, e și un impediment de branșament. La blocuri existente, iar recomand să se monteze, dar mă lovesc de problema de spațiu. La un bloc existent, ca o soluție cost-beneficiu, dacă nu am posibilitatea să montez pompe de căldură, aș merge pe soluția unor aere condiționate care merg și la temperaturi scăzute. Există pe piață și la prețuri accesibile. La un apartament cu 3 camere, ajung la o investiție de 3.000 de euro și, practic, am o pompă de căldură, dar pe unii îi deranjează, există un discomfort, căci pe români îi mai trage curentul…”

În UE, pompele de căldură au „explodat”. În România, se face lobby pentru scheme de ajutor

Bejan a explicat că a căutat sprijin la Camera Deputaților pentru susținerea implementării pompelor de căldură la noi, dar nu a avut o primire prea călduroasă:

„Nu am primit niciun răspuns de la Camera Deputaților. Pompele de căldură reprezintă, după părerea mea, singura alternativă pentru rezolvarea acestei crize energetice. La nivel european, este în discuție o inițiativă de susținere a montării a circa 20 de milioane de pompe de căldură în următorii 3-4 ani. Pentru că aceste pompe de căldură practic extrag căldura din mediul ambiant. Care căldură din mediul ambiant este gratis. Noi trebuie să furnizăm numai energia de acționare. Care energie de acționare poate să vină din orice surse regenerabile”, explică specialistul.

Deși un eventual client de rând poate avea motive să nu se arunce imediat spre montarea unei pompe de căldură, mai ales dacă stă la bloc, specialiștii spun într-un glas că pompele de căldură sunt viitorul.

E motivul pentru care profesorul Robert Gavriliuc susține introducerea unei scheme de ajutor pentru pompele de căldură, asemănătoare cu cea pentru panourile fotovoltaice.

„În România, de regulă, „valul progresului” ajunge mult mai greu. Este absolut evident că și la noi se impune o schemă de susținere și pentru pompele acestea de căldură, dar care trebuie să fie foarte bine susținute de un raport tehnic, de o analiză energetică anterioară, ca să nu ajungem să facem greșeli care să torpileze însăși ideea de pompă de căldură, pentru că nu orice soluție tehnică se potrivește oriunde și dă performanțele ridicate la care ne-am ne-am fi așteptat. Deci trebuie toate lucrurile analizate cu foarte, foarte mare atenție”, subliniază Robert Gavriliuc, directorul Societății Române Geoexchange și profesor U.T.C.B.

Și Andrei Bejan spune că pompele de căldură sunt cea mai bună alternativă la gaz, în acest moment:

„Sunt cele mai eficiente la ora actuală și vor rămâne o perioadă de timp. Pompa de căldură este următoarea centrală de gaz. Se vede asta și în piață, unde pompele de căldură s-au vândut de trei ori mai mult anul ăsta, în timp ce centralele pe gaz sunt în scădere. În mediul rural mai poți merge pe soluții de biomasă, pe lemn, paleți, dar în orașe cam asta rămâne soluție. Ar mai fi centrala electrică, dar este de 3-4 ori mai ineficientă decât pompa de căldură, chiar dacă are prețul mai mic la investiție”.

Din acest motiv, specialistul Romstal susține și el că este nevoie de un program pentru ca românii să fie sprijiniți să își instaleze pompele de căldură.

„A existat un program care n-a funcționat. Se numea „Casa eficientă energetic”, unde trebuia să demonstrezi că prin metodele pe care le implementezi avansezi într-o altă clasă energetică, dar nu prea a funcționat. Ar fi ideal un program, pentru că ar ajuta enorm. E clar că nu sunt mulți care pot face o astfel de investiție”. El poveste că, anul acesta, Italia a avut un program în care a susținut investiția în pompe de căldură de până la 110%. Practoc, se dădeau bani pentru montarea unei pompe de căldură.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Eduard Nicolae Popa

    În aproape un deceniu de presă, a lucrat atât în online, cât și în televiziune sau print. Printre cele mai importante nume din portofoliul său se numără B1 Tv, Vice sau Fanatik. De patru ani coordonează proiectul editorial Total Baschet, unul dintre cele mai bune site-uri de nișă din presa sportivă din România. Pasionat de politică și sport, cu care a avut cel mai mult de furcă din postura de jurnalist, a căutat tot timpul să găsească povestea din spatele a ceea ce se vede la suprafață.


Urmărește subiectul

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc