Energie de la soare

Panouri fotovoltaice | Cum pune statul bețe în roate unei povești de succes din sectorul energetic național

Computer Hope Guy
Numărul românilor care își instalează panouri fotovoltaice s-a dublat de la începutul lui 2023. Foto: UrbanImages / Alamy / Profimedia

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Numărul de prosumatori din România s-a dublat de la începutul acestui an, datorită numărului mare de proprietari care și-au instalat panouri fotovoltaice. O serie de modificări fiscale, o greșeală în gestionarea programului Casa Verde Fotovoltaice și lipsa de investiții în sistemul energetic național pun însă bețe în roate în calea dezvoltării accelerate a acestui segment important de energie regenerabilă.

  1. România are în prezent peste 91.000 de prosumatori, dublu comparativ cu sfârșitul anului 2022, iar puterea instalată este de peste 1.100 MW, aproape cât Centrala Nucleară de la Cernavodă (1.400 MW).
  2. Creșterea TVA-ului pentru panouri fotovoltaice de la 5% la 9%, începând din 1 ianuarie 2024, poate genera costuri suplimentare de instalare, inclusiv pentru persoanele fizice care au semnat deja contracte cu firme de instalare.
  3. Programul Casa Verde Fotovoltaice este în prezent suspendat, pentru că Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), instituția care administrează acest program, nu a respectat prevederile din propriul Ghid de finanțare și propriile instrucțiuni tehnice.

  4. O mare parte din rețeaua națională de energie electrică utilizează echipamente instalate înainte de anul 1979, astfel că multe echipamente sunt depășite tehnologic și au un grad ridicat de uzură. Din acest motiv, creșterea numărului de prosumatori poate produce dezechilibre în rețeaua națională de energie electrică.

  5. Stocarea energiei electrice în baterii este o soluție pentru a evita producerea unor dezechilibre în rețea, până când vor fi realizate investiții în modernizarea rețelei naționale de energie electrică.

Dacă te uiți pe evoluția numărului de prosumatori din ultima perioadă și asculți declarațiile politicienilor, ai putea fi tentat să crezi că în România curg nu neapărat laptele și mierea, dar măcar panourile fotovoltaice. Evoluția numărului de români care folosesc tehnologia fotovoltaică pentru a-și produce propria energie și a lua parte cu ea la sistemul național este spectaculoasă, într-adevăr.

Potrivit celor mai recente date publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), România avea, la sfârșitul verii 2023, un număr total de 91.572 de prosumatori cu o putere totală instalată de 1.155 MW.

Adică, aproape cât puterea nominală a Centralei Nucleare de la Cernavodă, de 1.412 MW. Iar la cum evoluează cifrele, este doar o chestiune de timp până când prosumatorii vor ajunge din urmă puterea reactoarelor nucleare. Dacă te gândești că Centrala Nucleară de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din producția totală de energie electrică a României, poți să ai o imagine mai concretă a influenței pe care o au în prezent prosumatorii în sistemul energetic național.

Cei mai mulți prosumatori și cea mai mare putere instalată se află de departe în județul Ilfov, care contabilizează 7.421 de prosumatori și o putere de 91,94 MW, în timp ce 3.001 de prosumatori din București au o putere instalată de 42,56 MW și ocupă astfel poziția a patra în topul național.

Spre comparație, la finalul anului 2022, România avea doar 40.171 de prosumatori și o putere totală instalată de 417 MW. Cu alte cuvinte, în primele opt luni ale acestui an, numărul de prosumatori a crescut cu 128%, în timp ce puterea totală instalată de către prosumatori a crescut cu 177%.

Previziunile politicienilor sunt de-a dreptul spectaculoase. Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a estimat că România va avea 236.000 de prosumatori la sfârșitul anului 2025 și 350.000 de prosumatori la sfârșitul anului 2030. Practic, asta înseamnă că în următorii 7 ani, numărul de prosumatori ar urma să crească de patru ori față de nivelul actual.

Cu toate acestea, în ultimele luni au apărut o serie de obstacole care aruncă optimismul ministrului Energiei în umbră. Până la ele, însă, trebuie să ne uităm la principalul hop tehnic, sistemic, pe care prosumatorii din România îl au de trecut.

Rezistă rețeaua națională de energie electrică?

În ultimele veri, perioadele de caniculă au condus ocazional la întreruperi temporare în furnizarea de energie electrică, din cauza consumului excesiv, generat de aparatele de aer condiționat. În acest context, o creștere a numărului de prosumatori reprezintă teoretic o veste excelentă: aceștia furnizează energie electrică în rețeaua națională, care poate fi utilizată pentru a acoperi necesarul mai ridicat, din perioadele caniculare.

În practică, lucrurile nu sunt însă la fel de simple. Rețeaua de transport și, mai ales, rețeaua de distribuție a energiei electrice la nivel național sunt vechi și uzate, arată un amplu raport pentru anul 2022, publicat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

De exemplu, în cazul rețelei de transport, 83% dintre liniile electrice aeriene de transport au fost puse în funcțiune înainte de anul 1979, ceea ce înseamnă că au o vechime de peste 44 de ani. Situația este ceva mai bună în cazul transformatoarelor: raportul arată că 73,1% din puterea totală a acestora a fost instalată după anul 2000.

În schimb, situația este și mai gravă în cazul rețelei de distribuție, indiferent de parametrul luat în calcul: 71,3% din cei 22.285 de kilometri de traseu de instalații de înaltă tensiune, 66,5% din cei 120.055 de kilometri de traseu de instalații de medie tensiune și 51% din cei 186.890 de kilometri de traseu de instalații de joasă tensiune au fost realizați înainte de anul 1979.

De asemenea, 44% din lungimea totală a branșamentelor de joasă tensiune, 66% dintre cele 873 de stații electrice de 110 kW și 44,9% dintre cele 75.145 de posturi de transformare au fost instalate tot înainte de anul 1979. 

 

În acest context, creșterea cantității de energie electrică livrate de prosumatori în rețea poate conduce la dezechilibre în rețeaua națională de distribuție, în special pentru că prosumatorii livrează practic simultan energie în rețea, în momentele în care producția este favorizată de condițiile meteo. 

În plus, specialiștii au observat că unii proprietari de case instalează sisteme de panouri fotovoltaice cu o putere mai mare decât cea permisă prin avizul tehnic, în ideea de a câștiga bani din vânzarea de energie electrică.

În astfel de situații, se poate produce o supratensiune peste pragul limită de 5% impus de ANRE, ceea ce are ca efect secundar un dezechilibru în rețeaua de joasă tensiune. Aceste probleme apar inclusiv pentru că majoritatea transformatoarelor sunt vechi și nu au funcție de reglare automată a tensiunii.

Din aceste motive, autoritățile și specialiștii au început să avanseze ideea unor reglementări mai stricte pentru prosumatori. În cadrul conferinței de lansare a Codului de bune practici în sectorul energiei regenerabile, care a avut loc în luna septembrie, George Niculescu, președintele ANRE, a speculat ideea limitării cantității de energie pe care prosumatorii o pot introduce în rețeaua națională.

„Există situații unde un consumator are un aviz tehnic de racordare pentru 5 kW, dar instalează 20 kW, pentru că acoperișul o permite, însă în acest fel dezechilibrează rețeaua de distribuție. Ajungem în situația în care al zecelea vecin de pe stradă nu se mai poate racorda și, dacă se racordează, vom avea probleme cu distribuția de joasă tensiune. Trebuie impus un prag pentru aceste capacități, un procent din necesarul pe care îl consumi”, afirma Niculescu.

De altfel, inclusiv Ministerul Energiei admite că există probleme în dezvoltarea și modernizarea  rețelei naționale.

„Este cert că sunt zone din țară în care rețeaua de transport, mai ales de distribuție a energiei electrice, are probleme, are diferențe de tensiune și este un lucru cu care și alte state s-au confruntat. În Ungaria, nu poți să fii prosumator astăzi, pentru că au mers cu acest fenomen până la punctul în care pur și simplu rețelele de distribuție nu mai pot acomoda prosumatori. (...) Trebuie să accelerăm foarte mult ritmul de investiții în rețeaua de transport și distribuție a energiei electrice”, a precizat ministrul Sebastian Burduja, în cadrul conferinței Climate Change Summit 2023.

Soluția rapidă: stocarea energiei în baterii

Până la modernizarea rețelei naționale de transport, o soluție mai rapidă pentru evitarea acestor probleme care pot fi provocate de prosumatori este investiția în sisteme de stocare pentru energie electrică. Adică în baterii. În acest fel, prosumatorii ar avea opțiunea de a stoca în baterie o parte din energia obținută în surplus, pentru a o utiliza ulterior - de exemplu, să încarce o mașină electrică pe timpul nopții.

De altfel, Banca Mondială a publicat în octombrie 2023 un așa-numit Raport de Țară privind Clima și Dezvoltarea pentru România, în care estimează că România va avea o capacitate de stocare a energiei electrice în baterii de 4 GW până în 2030 și peste 11 GW până în 2050.

Ministerul Energiei a anunțat deja că viitoarele ediții ale programului Casa Verde Fotovoltaice vor include opțiunea de a achiziționa și sisteme de stocare.

În plus, în septembrie 2023, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a trimis Comisiei Europene o propunere de ajustare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care include și un program prin care persoanele fizice din România pot obține finanțare cumulată de 50.000 de lei, pentru instalarea unui sistem de panouri fotovoltaice și a unei baterii pentru stocarea energiei. 

Proiectul pentru noul program prevede o finanțare de 25.000 de lei pentru a instala o baterie cu capacitatea de cel puțin 5 kWh, disponibilă inclusiv pentru persoanele fizice care au deja un sistem de panouri fotovoltaice, cu condiția ca acesta să nu fie conectat la rețeaua națională. Cu alte cuvinte, dacă ești deja prosumator, nu poți aplica pentru a obține finanțare pentru sistemul de stocare a energiei electrice.

Dacă va fi aprobat, noul program va deveni practic complementar actualului program Casa Verde Fotovoltaice.

TVA mai mare pentru panouri fotovoltaice

Dincolo de problemele tehnice pe care sistemul energetic românesc le ridică în calea prosumatorilor, recent au apărut și probleme de ordin fiscal.

Ca orice antreprenor din România, și oamenii care își montează panouri fotovoltaice se lovesc de lipsa de predictibilitate a taxelor și impozitelor. De pe 16 ianuarie 2023, TVA-ul pentru panouri fotovoltaice, panouri solare și pompe de căldură a scăzut de la valoarea standard de 19%, la cota redusă de 5%.

Minunea va dura însă mai puțin de un an calendaristic, întrucât noua „lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung” prevede creșterea TVA-ului de la 5% la 9%, pentru toate aceste sisteme, începând din 1 ianuarie 2024.

Sigur, poți să spui că TVA-ul va fi în continuare mai mic decât cel practicat până la sfârșitul anului 2022. Matematica ne spune însă că această creștere de TVA de la 5% la 9% echivalează cu o creștere a costurilor totale cu 3,81%.

Nu sunt ocoliți de creșterea TVA-ului nici cei care au semnat deja un contract cu o firmă de instalații pentru panouri fotovoltaice. Contractul trebuie citit cu atenție, pentru a vedea dacă valoarea totală este exprimată sub forma „sumă + TVA” sau „sumă cu TVA inclus”. De asemenea, chiar dacă suma totală menționată în contract este cu tot cu TVA, trebuie verificate inclusiv clauzele din contract, pentru a vedea dacă există prevederi cu privire la recalcularea sumei, în cazul în care se modifică taxele asupra cărora instalatorul nu are putere de decizie, așa cum este TVA-ul.

Într-o discuție cu jurnaliștii, la Parlamentul European, la care a participat și Panorama, europarlamentarul independent Nicolae Ștefanuță, membru în Grupul Verzilor, a vorbit și despre creșterea taxelor pentru panourile fotovoltaice. Oficialul român nu crede că noua legislație va frâna numărul de prosumatori, însă admite că taxarea excesivă reprezintă o problemă.

„Nu cred că elanul prosumatorilor va fi afectat, pentru că apetitul este foarte mare. Ceea ce este însă greșit în România este că se taxează lucrurile care merg. Cum poți să impozitezi exact zona asta de fotovoltaice? Mi se pare incredibil", a precizat Nicolae Ștefănuță.

Programul Casa Verde Fotovoltaice este suspendat

O altă piedică este chiar blocarea în instanță a programului Casa Verde Fotovoltaice. Creșterea spectaculoasă a numărului de prosumatori este atribuită în mare măsură acestui program guvernamental, prin care statul oferă 20.000 de lei pentru montarea unui sistem de panouri fotovoltaice, cu o putere de cel puțin 3 kW, în limita a 90% din valoarea totală a proiectului.

Ediția din acest an a programului a avut un buget de 2 miliarde de lei (circa 400 de milioane de euro), ceea ce înseamnă că numărul total de beneficiari ar fi de 100.000, dacă fiecare dintre aceștia ar primi suma maximă de 20.000 de lei. Fondurile au fost distribuite pe regiuni și s-au epuizat în numai câteva minute de la startul înscrierilor, un semn că interesul pentru acest program depășește cu mult sfera celor 100.000 de persoane pentru câte există buget.

Cu toate acestea, intențiile pozitive ale Guvernului s-au năruit în 25 septembrie 2023, când Curtea de Apel Oradea a suspendat programul Casa Verde Fotovoltaice, pentru că Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), instituția din cadrul Ministerului Mediului care administrează programul Casa Verde Fotovoltaice, nu a respectat prevederile din propriul Ghid de finanțare și propriile instrucțiuni tehnice.

Mai exact, programul a fost suspendat la cererea companiei de instalații electrice Dhelectric System SRL din Oradea, care a reclamat în justiție că nu a fost notificată prin e-mail că trebuie să depună documente suplimentare, pentru ca cererea de validare ca instalator în cadrul programului să fie considerată validă. Informația despre documentația suplimentară solicitată era disponibilă doar în contul de utilizator din aplicația informatică dedicată instalatorilor, iar termenul de predare a documentelor suplimentare era de 5 zile.

La o zi după decizia Curții de Apel Oradea, AFM a confirmat că programul este suspendat, în sensul că a fost suspendată întreaga procedură de publicare a listei de instalatori validați, de alegere a acestora de către beneficiari și de încheiere a contractelor de finanțare.

AFM a făcut cerere de recurs la decizia instanței, în 29 septembrie, însă până în prezent nu a fost stabilit un termen de judecată.

În plus, pe lângă cererea de suspendare a programului, care a fost admisă de Curtea de Apel Oradea, compania Dhelectric System SRL a depus și o cerere de anulare a deciziei de respingere a contestației pe care a depus-o inițial la descalificarea dosarului de validare ca instalator. Pentru acest proces, primul termen de judecată a fost stabilit de Tribunalul Bihor pentru 16 noiembrie 2023.

Până la soluționarea definitivă a proceselor, programul Casa Verde Fotovoltaice este suspendat.

Așadar, până când viitorul luminos al prosumatorilor în sistemul energetic al României va deveni realitate, autoritățile statului trebuie să lupte în justiție pentru deblocarea programului Casa Verde Fotovoltaice, să nu mai jongleze cu fiscalitatea care afectează acest domeniu, dar mai ales să pună la punct tehnic sistemul național de transport și distribuție a energiei electrice, lucru care de altfel nu privește doar viitorul fotovoltaicelor și al prosumatorilor.

Pe termen scurt, deci, elanul prosumatorilor ar putea fi frânat. Pe termen mediu și lung, numărul prosumatorilor are toate șansele să crească într-un ritm accelerat, mai ales în contextul noului program Casa Verde, dar și datorită actualei legislații care este favorabilă prosumatorilor - inclusiv pentru că distribuitorii de energie electrică nu pot refuza racordarea acestora la rețeaua națională, decât în cazuri bine fundamentate tehnic.

Articol editat de Andrei Luca Popescu


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Daniel Popescu

Daniel este jurnalist din 2006. La Panorama analizează date din diverse domenii pentru a extrage informații utile, pe care le prezintă într-un format interactiv și ușor de înțeles. În prezent, scrie și analize despre industria auto pentru Autocritica și produce newsletterul imobiliar Patru Pereți.


Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
7 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    6
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x