Panorama războiului

Kremlinul îndoaie pixelii cadavrelor din Bucea, China dansează strâmb cu Rusia, iar un oligarh își sună nevasta

Computer Hope Guy
Președintele Volodîmîr Zelenski a mers la Bucea, lângă Kiev, unde armata rusă a torturat și ucis civili. Foto: Profimedia.

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informație pe toate canalele cu privire la războiul pornit de Rusia în Ucraina, Panorama selectează zilnic câteva dintre ideile esențiale, pentru a înțelege cum stau lucrurile. Sunt povești care ne dau indicii cu privire la ce să ne așteptăm nu doar în Ucraina și în statul agresor, Rusia, ci și în restul lumii.

Astăzi, vorbim despre cum propaganda Rusiei încearcă să deformeze imaginile masacrului de la Bucea în favoarea sa și cum UE a lovit Moscova cu noi sancțiuni dure, cum ar putea China să ajungă să regrete că ține spatele Rusiei în acest război și ce are de făcut Vestul pentru a scădea șansele unui mare război mondial, dar și cum cel mai bogat oligarh al Rusiei încearcă să fenteze sancțiunile impuse de Vest și reușește parțial.

Iată cum arată Panorama războiului, la finalul zilei de 5 aprilie 2022:

Kremlinul deformează pixelii la Bucea, UE lovește mai puternic

Aparatul de propagandă al Kremlinului a luat fiecare atrocitate care te izbește în ochi de când Rusia a declanșat invazia Ucrainei și a încercat să o sucească în fel și chip, dar mai mereu pe linia „Vestul e de vină, totul e o înscenare, nimic nu e ceea ce pare”. Oricât de insultător ar fi pentru o persoană dotată cu o urmă de inteligență, același lucru s-a întâmplat și cu masacrul de la Bucea, orășelul din apropierea Kievului unde, după plecarea armatei ruse, au fost găsite pe străzi zeci de cadavre de civili executați sumar, unii cu mâinile legate la spate.

Imediat, Kremlinul a respins categoric că așa ceva s-a întâmplat, iar canale de social media fidele politicii de la Kremlin au început să „demonteze” lucrurile: cadavrele ar fi fost plantate acolo după plecarea rușilor, imaginile ar fi contrafăcute – cadavrele se mișcă, se ridică, etc. Idioții utili ai Moscovei, adunați din toată lumea, inclusiv în România, au făcut apel la „echilibru” și la „anchete independente” care să stabilească cine a omorât acele sute de civili din gropile comune găsite la Bucea. În niciun caz, armata rusă.

Jurnaliști de la mai multe publicații, precum BBC sau Telegraph, au adunat dovezile care arată că încercările mașinăriei digitale de propagandă a Kremlinului sunt ridicole. Mâna unui cadavru care pare că se mișcă în „analizele” pro-ruse este doar efectul unui strop de ploaie pe parbrizul mașinii din care s-a făcut filmarea. Troll-ii ruși au descoperit chiar un cadavru care se ridică de pe caldarâm, într-una dintre filmări. Desigur, este doar efectul de distorsionare a oglinzii retrovizoare a mașinii din care este filmat totul, vizibil pe orice obiect care părăsește reflexia oglinzii.

Altă afirmație lansată în online este că morții de la Bucea nu au „rigor mortis” după atâtea zile de zăcut pe străzi. Mai pe românește, cadavrele sunt prea flexibile, deci proaspete, în opinia propagandei rusești care a „analizat” imaginile cu ucrainenii care ridică de pe străzi cadavrele localnicilor. Un medic legist a explicat pentru BBC că „rigor mortis” dispare după circa patru zile.

Imagini cu cadavrele unor civili executați la Bucea / foto: Profimedia.

Serghei Șoigu, ministrul rus al Apărării, a mers până acolo încât să sugereze că acele cadavre de la Bucea au fost plantate acolo după ce soldații ruși părăsiseră orașul. Imaginile din satelit, publicate de New York Times, arată că morții de la Bucea zăceau pe străzi cel puțin de pe 11 martie.

Tuturor acestor dovezi tehnice, dacă le putem spune astfel, li se adaugă mărturiile localnicilor care au scăpat din infernul de la Bucea și care povestesc cum rușii au executat pur și simplu civili pe străzi sau cum i-au torturat înainte să-i împuște, pentru a divulga presupuși colaboratori ai armatei ucrainene.  Totuși, ministrul rus Șoigu a susținut fără să clipească că „niciun localnic nu a suferit de pe urma vreunei acțiuni violente”.

Între timp, Ursula von der Leyen a anunțat marți a cincea rundă de sancțiuni europene împotriva Rusiei, ca urmare a atrocităților descoperite la Bucea. Sancțiunile de astăzi merg pe șase direcții:

  • interzicerea importului de cărbune rusesc în UE, care are o valoare de peste 4 miliarde de euro pe an.
  • interzicerea în UE a tuturor tranzacțiilor pentru patru bănci rusești, inclusiv VTB. Acestea reprezintă aproape un sfert din sectorul financiar al Rusiei.
  • interzicerea accesului în porturile UE pentru navele rusești și controlate de operatori ruși. Excepție vor face transporturile de alimente, produse agricole sau energetice. Se propune o interdicție similară și pentru transporturile terestre.
  • extinderea interdicțiilor la exporturi către Rusia, pe mărfuri în valoare de 10 miliarde de euro, de la computere avansate la semiconductori sau echipamente pentru transport.
  • interdicții pe importuri în UE de lemn, ciment, alcool sau fructe de mare din Rusia.
  • interzicerea participării companiilor rusești la procedurile de achiziție publică în statele UE și oprirea oricărei finanțări de stat pentru organizații publice ale Rusiei.

Va regreta China că ține spatele Rusiei în Ucraina?

E greu să îți dai seama cum vor evolua lucrurile pe scena internațională, mai ales când te afli în mijlocul unui război și când ești afectat emoțional de atrocitățile pe care le vezi comise în Ucraina. Totuși, o analiză din Foreign Affairs a profesorului norvegian Odd Arne Westad, care predă istorie și politică internațională la Yale, argumentează că tot ce va urma va fi o perioadă mult mai instabilă ca Războiul Rece. Și că un război pe scară largă, între marile puteri, va depinde în esență de cum evoluează relația Chinei cu Rusia.

Principalul motiv pentru care China ține partea Rusiei în acest război este propriul interes. Jocul Chinei pe termen lung, în această privință, este să vadă o Rusie slabă și cât mai dependentă de China, lucru pe care de altfel îl fac deja sancțiunile Vestului asupra Rusiei. „Spunând foarte puține și dând vina pe Vest, Beijingul se așteaptă la un rezultat pozitiv pentru sine”, argumentează profesorul.

Președinții Putin și Jinping. Foto. Profimedia.

Istoria are însă niște lecții pentru acest joc de putere între China și Rusia, amintește expertul. În anii ’50, Mao și Stalin s-au apropiat pe baza ideologiei comuniste și a nevoilor de securitate, doar că atunci China era partenerul mai slab în relație. Și atunci, ca și acum, această inegalitate va da naștere unor fisuri în relație, pe care partenerul mai puternic va ajunge să le regrete. Pentru China, relația sa cu SUA și cu Europa va fi mereu mai importantă decât cea cu Rusia, iar Rusia va simți acest lucru.

Cea mai importantă lecție din istoria relației sino-ruse este că destinul ei „este mult mai dependent de dinamicile naționale din cele două țări și de relația dintre ele, decât de orice ar putea SUA să facă sau să zică”. De aceea, spune profesorul, cea mai bună strategie pentru SUA este să aștepte și să fie gata să exploateze fiecare fisură din alianța Rusiei cu China. Pentru că Rusia și China nu sunt niște parteneri naturali, sunt prea multe lucruri care le despart. Faptul că ambele țări au niște economii controlate puternic de stat nu le apropie, ci complică și mai mult lucrurile, pentru că totul este politizat.

„Amplificarea presiunii pe Rusia, în timp ce arătăm Chinei că asocierea strânsă cu Putin dăunează stabilității relațiilor sino-americane și sino-europene este tot ce putem face. Poate că nu e suficient ca să salvăm Ucraina de la alte distrugeri. Dar poate că vom face un război între marile puteri mai puțin probabil, convingând măcar niște decidenți chinezi că interesele lui Putin și ale lor nu sunt chiar așa de compatibile pe cât par să creadă acum ambele părți”, este concluzia analizei din Foreign Affairs.

Chinurile oligarhului Alexei Mordașov de a-și feri averea de sancțiunile Vestului

Alexei Mordașov (56 ani), este cotat cel mai bogat oligarh al Rusiei, cu o avere estimată la circa 29 miliarde de dolari. A fost unul dintre primii oligarhi ruși puși sub sancțiuni de Uniunea Europeană, după ce Rusia a invadat Ucraina. Panorama a arătat aici cine sunt cei mai importanți miliardari ai Kremlinului, pe care Vestul i-a sancționat.

Interdicțiile impuse de Vest oligarhilor nu merg însă chiar așa de uns cum ar putea să pară la prima vedere, arată un articol din Financial Times.

Alexei Mordașov și-a transferat acțiuni de miliarde de dolari de pe numele său pe cel al soției sau și-a mutat super-iahtul de 500 de milioane de dolari în Rusia, via insulele Seychelles.

Mordașov controlează Severstal, companie rusească din domeniul oțelului. Are însă afaceri diverse, de la producția de echipamente electrice, la grupul de turism TUI, unde deține un pachet de 30% din acțiuni, sau firma de investiții Severgroup. Este unul dintre fondatorii Rossia Bank, un fel de „portofel” pentru apropiații lui Putin, și a pus bazele grupului media care deține și Pervîi Canal, cea mai mare televiziune de stat rusească, o unealtă ferventă de propagandă pentru Vladimir Putin.

Patru zile după ce Rusia a invadat Ucraina, Mordașov și-a transferat acțiunile din grupul de turism TUI pe o firmă offshore controlată de soția sa, Marina Mordașova. Tot pe numele soției au ajuns și acțiunile oligarhului la compania de minerit Nordgold, cu sediul la Londra.

Totuși, Mordașov are de suferit. Gigantul Severstal, controlat de oligarh, riscă incapacitatea de plată, după ce Citigroup i-a înghețat plata dobânzilor, iar directorii și consilierii străini ai companiei au demisionat. Italia i-a pus sechestru pe o vilă din Sardinia, de 105 milioane euro, și pe un iaht de 65 de milioane de euro.

Oligarhii ruși vor găsi însă soluții să își pună la adăpost averile. „Una din marile provocări este atunci când oamenii își mută bunurile pe numele unor persoane de încredere, familie sau interpuși”, spune Tom Stocks, de la grupul de investigații OCCRP.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Andrei Luca Popescu

Redactor-șef adjunct Panorama.ro

Unul dintre jurnaliștii seniori cu care a fost lansat proiectul Panorama.ro, Andrei Luca Popescu s-a apucat de presă crezând că prin scris poate schimba lucruri și oameni. În loc să se formeze la locul de muncă, a studiat jurnalismul la Universitatea București, pe care a absolvit-o ca șef de promoție. După aproape 20 de ani de realizat reportaje, investigații, analize, opinii, la publicații precum Cotidianul, România Liberă, Gândul, Europa Liberă sau Digi 24, nu mai e așa de convins, dar insistă.

Are un masterat în relații internaționale privind soluționarea conflictelor, dar a absolvit și cursurile unui masterat de scenariu de film. De-a lungul carierei, a primit pentru materialele sale distincția de „Tânărul jurnalist al anului” (Freedom House) și mai multe premii în cadrul Galelor Superscrieri.


Urmărește firul poveștii
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    2
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x