Decorațiunile de Crăciun din orașe sunt mai importante decât credem. Iată de ce
Decorațiunile de Crăciun nu sunt doar o tradiție – ele transformă spațiile urbane, atrag turiști, aduc oamenii împreună și creează momente de bucurie. Dar cât ar trebui să cheltuie primăriile pentru această atmosferă festivă și cum știm dacă banii sunt bine investiți?
An de an, discuțiile pe temă sunt interminabile. Pragmaticii ar dori ca sumele să fie investite în infrastructură, transport public sau servicii sociale. Alții văd bucuria și spiritul comunitar pe care decorațiunile îl aduc, ca elemente de bază pentru societate. Totuși, în spatele luminilor și globurilor colorate, avem decizii administrative care trebuie să țină cont de bugetele locale, de priorități și de nevoile comunităților.
Panorama analizează cum gestionează primăriile bugetele festive și dacă aceste cheltuieli sunt cu adevărat echilibrate.
Fiecare primărie decide anual ce buget alocă pentru decorațiunile festive, în funcție de priorități, bugetul total și nevoile comunității. Nu există reglementări specifice pentru aceste cheltuieli.
Sumele sunt, de obicei, mici în raport cu bugetul total. În 2024, majoritatea primăriilor din România alocă sub 1% din bugetul total pentru iluminatul festiv.
Decorațiunile sunt importante – ele creează un sentiment de comunitate, ajută familiile vulnerabile și fac orașele mai prietenoase și atractive, mai ales în contextul urbanismului deficitar din multe orașe românești.
Primăriile ar trebui să refolosească decorațiunile și să le distribuie în tot orașul, nu doar în centru. În plus, alocarea excesivă de resurse către iluminatul festiv, precum în Craiova, poate ridica semne de întrebare.
Deși decorațiunile sunt importante pentru calitatea vieții și estetica orașului, ele trebuie să fie echilibrate cu investițiile în infrastructură și alte nevoi esențiale. Bugetele mici, gestionate inteligent, sunt cheia.
Bugetele pentru decorațiunile de Crăciun, stabilite de fiecare primărie în parte
Primăriile decid anual cât să cheltuie pentru ghirlande și luminițe festive, în funcție de bugetul local aprobat la începutul anului de consiliile locale sau de Consiliul General, în cazul Bucureștiului. Cel puțin teoretic, ele trebuie să țină cont de prioritățile orașului, de situația economică a momentului, dar și de așteptările comunității.
În România, legea nu prevede reglementări specifice pentru decorațiunile de Crăciun, dar există un cadru general care indică cum ar trebui gestionate fondurile, achizițiile și spațiile publice pentru astfel de evenimente. Legea finanțelor publice locale spune că primăriile pot face cheltuieli pentru cultură, religie, recreere și activități sportive. Aici intră și decorațiunile de Crăciun.
Legea nu prevede însă, cât ar trebui să aloce fiecare primărie pentru fiecare categorie de costuri, ci doar că „angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate”. Iar „angajarea și utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovați, în condițiile legii”.
Cu alte cuvinte, primăriile trebuie să folosească banii strict pentru ce au fost aprobați în bugetul anual, dar cam atât. Drept urmare, e la latitudinea fiecărei primării cât alocă pentru decorațiunile de Crăciun. Iar de aici, evident, ies discuții infinite.
Cât alocă primăriile din România pentru podoabe
Așadar, dacă fiecare primărie decide pentru ea cât e dispusă să aloce pentru a decora orașul de Crăciun, an de an, cum stă situația în ultimii doi ani? De obicei, presa se concentrează pe sumele brute, însă un indicator mai relevant este procentul din bugetul total al localității acordat acestor cheltuieli, având în vedere că fiecare primărie dispune de un buget diferit.
În 2024, Primăria Capitalei a alocat aproximativ 2,5 milioane de lei pentru decorațiuni festive noi, pe lângă utilizarea celor existente. Adică 0,032% din bugetul total de peste 10 miliarde de lei al Bucureștiului.
Pentru alte orașe mari din România, nu există informații pentru 2024. Dar datele obținute de HotNews pentru anul trecut arată că primăriile alocă sub 1% din totalul bugetului. La Cluj, de exemplu, cheltuielile reprezintă 0,039% din buget, iar la Iași, 0,9%.
Cum ar trebui însă, să ne raportăm la acest procent? E mult, e puțin? Depinde foarte mult de circumstanțele fiecărei localități în parte.
„Fiecare comunitate are nevoi și bugete diferite. E greu de spus cât e normal să aloci. Dar dacă în comunitatea ta sunt anumite probleme structurale grave și în continuare există reflexul de a cheltui bani mulți pe decorațiuni, atunci poate nu e în regulă. Dar aici e vorba de cum percepe cetățeanul că îi sunt îndeplinite anumite nevoi de către autoritățile locale”, spune Irina Zamfirescu, sociolog, activist pentru drepturile omului și expert în administrația publică.
De ce sunt importante ornamentele și ce nevoi îndeplinesc
Discuția despre cât ar trebui să aloce primăriile pentru decorațiunile de Crăciun reapare constant și pentru că utilitatea lor nu e imediat clară. Când se investește în lucruri concrete precum străzi, piste de biciclete, spitale etc., rezultatele sunt palpabile.
Când vine vorba de aranjarea orașului pentru Crăciun, mai degrabă judecăm după starea de spirit dată de atmosferă. Dar ele sunt mai importante decât am crede.
„E vorba de o nevoie pe care o au foarte mulți membri ai comunității. Inclusiv în București, nici nu mai zic de orașele mici. Există familii care nu-și permit să-și bucure copiii altfel, decât să-i ducă și să le arate luminițele din oraș”, spune Irina Zamfirescu.
Dar nu e vorba doar de persoanele vulnerabile, după cum explică și Bogdan Voicu, sociolog și cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române:
„Oamenii n-au nevoie doar să mănânce, să se acopere cu o pătură, să stea la televizor și să voteze. Au nevoie și să se simtă bine. Iar o parte importantă e legată de estetică și de capacitatea de a sărbători faptul că suntem aici și că ne simțim bine. Iar decorațiunile de Crăciun fix asta fac: marchează simbolic o perioadă în care vom sărbători și ne vom odihni, pentru că am muncit tot restul anului”.
Decorațiunile de Crăciun contribuie și la sentimentul de comunitate din societate, mai ales în contextul orașelor din România care, în opinia lui Voicu, nu mai sunt prietenoase cu oamenii.
„Unele orașe și-au păstrat centrul vechi intact, dar majoritatea au suferit în timpul comunismului și nu mai ai spații urbane adevărate, în care oamenii să se simtă bine și să socializeze. Și atunci, împodobirea le face mai prietenoase și ele redevin spații de discuție”, explică sociologul.
„Ai nevoie de momente de respiro și de amplificarea sentimentului de comunitate. Iar perioada decorațiunilor de Crăciun este una dintre puținele care agregă, ieșim toți pe stradă și facem același lucru, ne uităm în sus la luminițe”, spune și Irina Zamfirescu.
Ornamentele de Crăciun sunt importante, pentru că felul în care arată un oraș este important. Partea estetică e relevantă deoarece „ne ajută să ne dezvoltăm imaginația și să ne setăm așteptările pentru felul în care arată lumea din jurul nostru, ne structurează inconștient întreaga abordare asupra realității sociale și ne ajută să înțelegem că oamenii pot fi împreună în spațiile publice”, explică Bogdan Voicu.
„Estetic vorbind, readucerea spațiului urban mai aproape de oameni ajută societatea să se dezvolte”, concluzionează el.
Ne dăm seama cât de important este esteticul și dacă ne uităm la cât de rapid devin virale diverse locații private din București cu decorațiuni de Crăciun care au atras atenția tuturor. În ultimii ani, a fost vorba de Casa Mița Biciclista și mai nou, de Hotel Corinthia, fostul Grand Hotel du Boulevard.
„Acele decorațiuni au scop pur comercial, sunt niște afaceri private care au nevoie de profit. Dar de acolo îți dai seama cât de important este esteticul pentru oameni. Rețelele sociale sunt pline de aceste clădiri, iar unii oameni stau la coadă să-și facă poze. Pentru că au nevoie de supapele astea”, spune Irina Zamfirescu.
Unde ar trebui să se situeze decorațiunile de Crăciun printre prioritățile unei primării
Având în vedere că ornamentele sunt mai importante pentru cetățeni decât ar părea la prima vedere, apare întrebarea: cum găsești un echilibru între cheltuieli, astfel încât să satisfaci și nevoile concrete, de bază, precum infrastructura și serviciile esențiale, dar și pe cele care țin mai degrabă de estetică?
Bogdan Voicu face o paralelă cu investițiile în cluburile sportive: „Dacă autoritatea locală consideră util să finanțeze o echipă de handbal, atunci va considera util și să creeze spații urbane pentru comunitate. Autoritatea locală trebuie să respecte interesele oamenilor. Nu are de furnizat doar școli, șosele sau poliție locală, ci și o calitate ridicată a vieții”.
Economia României se află într-o creștere constantă de când suntem în Uniunea Europeană, spune el, așa că statul român își permite acum să se ocupe și de calitatea spațiilor urbane. „Sunt câteva primării care au investit în refacerea și readucerea apelor în orașe. Mă gândesc la Cluj, Reghin, Târgu Mureș, Sibiu. Iată, că se poate. Și decorațiunile fac parte din aceeași poveste”.
„Nu e vorba neapărat despre a arunca cu bani mulți în această direcție, ci de-a o face într-un mod inteligent”, completează el.
Când vine vorba de felul în care primăriile se raportează la decorațiunile de Crăciun, Irina Zamfirescu dă Craiova ca exemplu mai degrabă negativ: „Ce se întâmplă acolo, târgul de Crăciun care a ajuns principalul proiect al autorității publice locale, nu e în regulă. Anul ăsta, au început să-l monteze în octombrie. Dacă pentru autoritatea locală ceva minuscul devine o obsesie, atunci avem o problemă”.
Poate abordarea primăriei nu e cea mai bună, dar târgul din Craiova poate fi catalogat drept un succes, având în vedere că atrage numere record de turiști:
„Un oraş care a atras doar călătorii în scopuri de business până de curând se conturează ca o destinaţie de city break, în special pentru bucureşteni, Capitala fiind la circa trei ore jumate. La transformarea oraşului într-o destinaţie turistică a contribuit, în primul rând, organizarea Târgului de Crăciun, care a câştigat notorietate anul trecut”, scrie Ziarul Financiar.
„Acest succes arată apetența pentru astfel de lucruri și un potențial fantastic de creștere pe acest segment. Craiova s-a schimbat mult în ultimii ani și târgul de Crăciun face parte din asta”, spune și Ovidiu Voicu.
Însă dincolo de extravaganța Craiovei, care are plusuri și minusuri, există câteva semnale la care oamenii pot fi atenți când vine vorba de felul în care primăriile abordează situația podoabelor festive.
În primul rând, refolosirea ornamentelor este mereu o idee bună: „Noi toți avem acasă instalații și decorațiuni. Cumpărăm an de an ceva nou? Dacă noi nu facem asta, e clar că nu e OK să o facă o autoritate publică, mai ales că are de acoperit suprafețe mari. E un semn bun când primăria alege să reutilizeze cea mai mare parte din decorațiuni”, spune Irina Zamfirescu.
O problemă este și concentrarea tuturor ornamentelor și iluminatului festiv în centrul orașului. „Dacă vrem să descentralizăm viața socială, e nevoie ca aceste decorațiuni să meargă și spre cartiere”, explică Zamfirescu.
În ceea ce privește cât ar trebui să aloce o primărie, răspunsul nu e ușor de găsit, dar Irina Zamfirescu crede că procentele din prezent, de sub 1%, sunt rezonabile: „Eu am și-un prag psihologic personal de 80.000 de euro. Mă gândesc că atât ar costa un apartament și ai mai putea face o locuință socială de acei bani. Dar asta ține de prioritățile fiecăruia”.
Articol editat de Ioana Moldoveanu
