POVESTEA ÎN DOUĂ MINUTE

Cum rezistă Franța în fața inflației și ce poate învăța România de aici

Computer Hope Guy
Franța a înregistrat în 2022 o rată anuală medie a inflației de 5,2% și estimează o creștere economică de 2,6%. Foto: Shutterstock

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Toate statele încearcă să facă față inflației, dar dintre toate membrele Uniunii Europene, a doua economie a blocului comunitar, Franța, pare să reziste mai bine în fața inflației care dă bătăi de cap tuturor.

În toată această criză a energiei, declanșată de războiul din Ucraina, Franța a reușit să aibă a doua cea mai mică inflație anuală din UE. Raportat la inflația anuală din luna decembrie, este devansată doar de Spania, cu mai puțin de un procent.

Franța a sărit de la o inflație anuală de doar 1,6% în 2021, la una de 5,2% în medie anul trecut, după cum precizează institutul național de statistică din Franța (Insee). Chiar dacă s-a bucurat de o inflație de doar o singură cifră, nu înseamnă că Hexagonul nu trece printr-o criză. Franța înregistrează totuși cea mai mare inflație din ultimii 40 de ani.

Banca Franței anticipează un nivel al inflației de cel puțin 7% pe primul trimestru al anului, pe fondul unei creșteri de preț la energie. Experții sunt însă de părere că această creștere este una temporară și că inflația va scădea spre finalul anului.

„Bătălia cu inflația nu este încă câștigată”, a atras atenția, la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele Băncii Centrale Europene, francezul Francois Villeroy de Galhau. El speră ca inflația în zona euro să ajungă la ținta de 2% abia în 2025, de la 9,2% cât este în prezent.

Nu este însă neapărat un motiv de bucurie, pentru că rezultatul mai bun se datorează scăderii prețurilor la energie, în timp ce prețul alimentelor a continuat să crească.

Rețeta franceză și de ce nu poate fi copiată

O combinație de noroc și frică a reușit să mențină Franța pe linia de plutire și să o păzească de o inflație foarte mare. Pe de-o parte a fost iarna, deocamdată foarte blândă, cu temperaturi neașteptat de mari, mult peste media anuală, care au făcut-o cea mai caldă din ultimii 30 de ani.

Pe de altă parte, a fost faptul că Franța este mai puțin dependentă de importul de combustibilii fosili. Petrolul și gazele naturale reprezintă doar 45% din necesarul de consum. În rest, se bazează pe energia nucleară, astfel că a fost ceva mai ferită de fluctuațiile prețurilor pentru energie.

Hopul nu este însă pe deplin trecut pentru că, în toamnă, Franța a închis aproape jumătate din cele 56 de reactoare nucleare pe care le are, pentru revizia de zece ani sau pentru probleme de mentenanță, lucrări care nu au putut fi făcute în pandemie. Din 56 de reactoare, funcționau, la începutul anului, doar 43, potrivit energygraph.info, iar pentru celelalte redeschiderea va fi treptată, în prima parte a anului.

Cât timp au fost închise reactoarele, Franța a fost nevoită să importe energie, însă odată cu redeschiderea unora, au reînceput și exporturile. Există însă și temerile că o lună februarie mai rece ar putea să dea calculele bune peste cap și să mai urce prețul energiei. 

Dincolo de modul în care Franța și-a structurat producția de energie, a existat și o campanie bine implementată care i-a avertizat din timp pe francezi să facă economie de energie – „sobrietatea energetică” – cât pot de mult. De această sobrietate nu au scăpat nici angajații din sectorul bugetar.

Guvernul a anunțat măsuri pentru reducerea cu 10% a consumului de electricitate (printre acestea: reducerea temperaturii la 19 grade în clădirile publice, reducerea temperaturilor în sălile de sport și a apei din piscinele publice și o plată suplimentară pentru „work from home”, dacă în aceste condiții clădirea administrației publice poate fi închisă).

La toate acestea s-a adăugat și „scutul” tarifar pentru energie, oferit gospodăriilor, prin care prețul pentru electricitate este plafonat încă din 2021. Din 2023, guvernul lui Elisabeth Borne a decis că majorarea prețului la energie va fi plafonată la 15%, în timp ce aproape 6 milioane de cetățeni sunt eligibili pentru vouchere de 100 de euro, pentru energie .

Toate aceste eforturi au avut și un cost: schema de ajutorare a gospodăriilor din Franța ia din buzunarul statului francez 45 de miliarde de euro. Dar, pe de altă parte, Franța vrea și taxarea super-profiturilor companiilor din energie – un model aplicat de mai multe țări din UE. 

Privind la toate acestea, este de înțeles de ce analistul economic Aurelian Dochia spune că nu crede că „modelul francez poate fi replicat și, în toată UE, Franța este o excepție”.


Citiți și: Cât ne costă când bagheta magică a statului face haos în piața de energie

Ce putem învăța de la modelul Franța

Una dintre lecțiile pe care le putem reține din rețeta franceză este că diversificarea surselor de energie a pus Parisul la adăpost de fluctuațiile prețurilor, care au lovit celelalte state europene în această criză a gazelor. Aurelian Dochia subliniază că România, chiar dacă are o dependență redusă de importurile de gaze față de alte state europene, fiind parte a pieței europene, nu a scăpat de creșterile de prețuri.

„Nu contează că România nu depinde de importuri. Piața europeană de gaze a crescut, iar noi suntem parte a pieței, trebuie să formăm prețurile după regulile europene, nu ne putem face prețuri interne. Și atunci am fost loviți ca și cum nu am avea producție internă”, explică analistul economic.

Pe de altă parte, a contat și reacția promptă a autorităților franceze în luarea de măsuri de protecție. Astfel că nici indicele prețurilor de consum, nici inflația nu au explodat la fel de mult ca în alte țări care „fie nu au reacționat la fel de prompt, fie nu au avut mijloacele să investească, pe care le-a avut statul francez”.

Astăzi, situația este alta. La măsurile luate de Franța, „ne uităm ca în oglinda retrovizoare”, spune Aurelian Dochia. Mai ales că piața de energie tinde să revină la normalul de dinainte de războiul din Ucraina. 

Faptul că Europa pare să fi depășit mai bine decât se aștepta această iarnă ne lasă o rază de optimism, crede analistul economic. Cu toate acestea, subliniază că piața europeană de energie are nevoie de o reformare, fiindcă modelul de până acum nu a funcționat în perioada de criză.

Pe de altă parte, Dochia atrage atenția că spectrul intervenției statului în energie, care se poate justifica în situații excepționale, riscă să se prelungească și după ce trece perioada de criză, ceea ce ar putea crea alte probleme statelor europene.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Cristina Dobreanu

Are o experiență de peste 15 ani în presa generalistă și economică. Îi place să pună informațiile în context, fiindcă o privire de ansamblu aduce mereu noi perspective. Scrie în special despre antreprenori, retail și start-up-uri, dar urmărește cu atenție tendințele care ne pot schimba viața de zi cu zi.
Crede în puterea exemplului și în lucrurile care nu sunt făcute cu superficialitate.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    2
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x