Când statul vrea să facă bine prost

Cât ne costă când bagheta magică a statului face haos în piața de energie

Computer Hope Guy
Din dorința de a-și proteja consumatorii, statele încep să intervină în piața de energie, iar consecințele nu sunt întotdeauna cele mai bune. Foto: Shutterstock

Intervenția statului în piețele de energie, prin reglementări restrictive, plafonări de prețuri și diverse alte limitări, a devenit, din ceva nedorit și scandalos până acum un an, un lucru aproape trivial și la ordinea zilei, în prezent. Este un efect mai puțin dorit și aproape deloc anticipat pe care îl are în Europa războiul deschis de Rusia în Ucraina. Indiferent de culoarea partidului aflat la guvernare sau de țară, statele dictează acum în sectorul energetic, de frica unei crize. Se întâmplă într-un domeniu care până acum nu avea decât o reglementare limitată a pieței și unde UE a făcut eforturi mari exact în sensul opus: spre liberalizare.

Pentru economiile din Vest, această tendință reprezintă cea mai mare balansare a echilibrului dintre public și privat, de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, scrie Project Syndicate într-o analiză recentă. România nu a rămas deoparte în acest trend european în care a intrat întregul bloc comunitar. Doar că, așa cum se întâmplă cel mai adesea la București, a făcut-o incoerent și cu efecte negative în piață.

Cel mai recent exemplu românesc este așa-numita „taxă pe soare”. E doar una și poate cea mai inofensivă dintre măsurile care dau fiori reci pe șira spinării celor care au investiții în energie. Un domeniu aflat sub presiune în ultimul an și care reintră tot mai mult sub aripa protectoare și restrictivă a statului.

În România, din dorința de a-și proteja consumatorii finali, statul a intervenit în piața de energie mai ales prin plafonarea prețurilor. O decizie care pune presiune pe jucătorii unei piețe care abia a apucat să cunoască liberalizarea. Printre mulți consumatori, poate că există iluzia unei haiducii benefice, comise de stat în favoarea lor: li se face o favoare care nu îi costă nimic, ci costă doar companiile private. Nu este chiar așa.

Între septembrie 2021 și noiembrie 2022, România a alocat 8,5 miliarde de euro, bani publici, pentru măsurile destinate protejării populației și companiilor de criza energetică, arată Bruegel, think-tank european specializat în politici economice. Spre comparație, Bulgaria a alocat 3,6 miliarde de euro. La polul opus, bogata Germanie a alocat o sumă record în întreaga Uniune Europeană: 264 de miliarde de euro.

De la începutul crizei energetice, în septembrie 2021, 705,5 miliarde de euro au fost alocate și rezervate în toate țările europene pentru a-i proteja pe consumatori de creșterea costurilor energiei, arată think tank-ul. Trebuie menționat că Bruegel a luat în calcul atunci când a făcut aceste estimări inclusiv costul măsurilor anunțate de guvernele europene, dar care nu au intrat încă în vigoare.

Ce se întâmplă când regulile se schimbă haotic, în timpul jocului. De la „taxa pe soare”, la plafonarea prețurilor

Intervenția statului român în piața de energie și-a dat măsura, cel mai recent, cu supranumita „taxă pe soare”. Pentru a se proteja de eventuale scumpiri, unii consumatori și IMM-uri au găsit drept soluție alternativă instalarea de panouri fotovoltaice. Rapid, a apărut dezbaterea despre taxarea acestor „prosumatori”, cei care contribuie cu energie electrică în rețea, prin așa numita „taxă pe soare” care a fost și publicată în Monitorul Oficial.

De ce nu e benefic așa ceva pentru piața energiei? Eugenia Gusilov, directoarea și fondatoarea Romanian Energy Center (ROEC), think-tank autohton specializat în studii pe energie, atrage atenția că, în contextul incertitudinilor legate de război, într-o piață în care prețul energiei crește, ideea taxării singurului segment care s-a dezvoltat, doar fiindcă niște oameni și IMM-uri au decis să investească în el, ar trebui să fie din start exclusă.

„Unii oameni, atât persoane fizice cât și IMM-uri au făcut împrumuturi la bancă ca să poată să-și instaleze panouri fotovoltaice, care să le ofere o oarecare autonomie și o alternativă. Să introduci o asemenea taxă în acest moment este cel mai inoportun gest pe care poți să-l faci”, punctează experta.

Nu din taxarea celor care își instalează acum panouri fotovoltaice se pot „rezolva găurile din bugetul României”, mai spune Gusilov. „Poți să ai un câștig imediat, dar iluzoriu, pentru că tu distrugi exact zona pe care ar trebui să o încurajezi în perioada următoare”.

Experta atrage atenția că statul român putea să introducă această taxă de oricând, mai ales că pragul de 8% din capacitatea instalată, de la care ar urma ca prosumatorii să fie taxați, nu va fi atins de azi pe mâine. Practic, explică Gusilov, ar fi fost nevoie de predictibilitate. De altfel, predictibilitatea legislativă este de ani de zile una din principalele cerințe ale companiilor și antreprenorilor autohtoni din toate domeniile, către statul român.

Statul român nu și-a manifestat însă doar tendința de a taxa sectoare care încep să ia avânt. Numeroasele ordonanțe de urgență venite în cascadă doar în ultimul an, cu scopul de a proteja consumatorii, le-au dat peste cap planurile companiilor din domeniu. Tot din aceeași veche problemă: lipsa de predictibilitate.

Noi ar fi trebuit să vedem anul acesta niște mega-investiții, în condițiile în care prețurile erau bune. Numai că în momentul în care vine Guvernul și dă patru ordonanțe de urgență pe an, în care modifică radical, de la una la alta, regulile jocului, nimeni nu mai are curaj să mai investească și atunci toată lumea stă”, explică Otilia Nuțu, expertă în energie.

O analiză recentă a Emerton arată că măsurile luate de România pe piața energiei oferă cea mai mare protecție pentru populație și IMM-uri, dar ar putea avea consecințe nedorite. Mai ales că intervenția statului asupra întregului lanț valoric este unică în Europa. 

„România, ca întotdeauna e la extreme. Când acționează, uneori acționează excesiv”, spune Eugenia Gusilov. În opinia ei, piața ar fi trebuit lăsată liberă măcar în zona de angro.

„Când vii și spui că nu ai voie să vinzi la un preț mai mare de 450 de lei pe Mwh, desființezi piața. Iar noi am revenit într-o mare măsură la o piață reglementată și s-a lăsat un mic segment care mai e liber, dar mare parte nu mai putem vorbi de o piață liberă în România, în privința electricității”.

Analiza Emerton subliniază faptul că spre deosebire de România, statele studiate (Franța, Germania, Spania, Italia, Austria, Marea Britanie, și Bulgaria) au aplicat mai degrabă măsura acordării unor vouchere pentru a suplini costurile în creștere pentru populația vulnerabilă sau au aplicat reduceri de taxe.

Doar România, Franța și Bulgaria au intervenit și asupra prețului final. Practic, mai explică experții, dintre toate statele studiate, România este singura care a intervenit și asupra marjelor angro și ale furnizorilor. 

Având marjele plafonate, furnizorii nu vor putea să își acopere costurile și de aici există riscul ca unii jucători să iasă din piață. Recent, Enel și-a anunțat plecarea de pe piața din România, însă Eugenia Gusilov crede că decizia a fost luată în contextul „haosului din zona noastră de reglementare. Nu cred că este factorul hotărâtor, dar este unul de care au ținut cont”. Pe de altă parte, spune experta, important este cum se va face preluarea activelor Enel și cum va lucra compania care îi va succeda, deoarece „crește spectrul renaționalizării pe anumite zone de distribuție și furnizare”.

În acest tablou, în care intervenția este făcută pe toate palierele, riscul este ca România să nu mai aibă capacitatea de a importa gaze exact în momentul în care are cea mai mare nevoie de ele – în perioada iernii

Pe de altă parte, Guvernul a reușit să obțină efectul opus chiar și în ochii beneficiarilor de protecție a statului. Nici consumatorii nu văd cu ochi buni plafonarea prețurilor. Potrivit „barometrului energetic” realizat recent de INSCOP, mai mult de jumătate dintre români cred că plafonarea facturilor la energie pentru populație a fost o măsură ineficientă. Mai mult, 70% dintre respondenți cred că principala cauză a creșterii prețurilor la energia electrică este legată de deciziile greșite luate de autoritățile române.

Cât ne costă intervenția în piața de energie, pe noi și pe alți europeni

Și alte state europene intervin în piața de energie, sub forme diferite. Toate costă bani, inclusiv plafonarea prețurilor pe care o practică România fără prea mult discernământ. Alocările bugetare sunt tot după buzunarul fiecărei țări, arată datele strânse de Bruegel, think tank-ul european specializat în politici economice.

„Statele mai bogate, cum e Germania, au resurse mai generoase prin care pot face această protecție socială”, spune Eugenia Gusilov, amintind de una dintre deciziile ambițioase ale Berlinului, care va plăti toate facturile la gaz ale populației și IMM-urilor pentru luna decembrie.

„În România, reflexul automat din cum s-a dezvoltat țara este de a face protecție prin preț. De ce? Pentru că protecția socială care ar trebui făcută țintit, fără a interveni în piață, presupune informații, date, mai multă muncă, mai mult efort, trebuie să știi nivelul veniturilor consumatorilor (pentru a depista consumatorii vulnerabili – n.r.). E o problemă de colectare a datelor care ne-ar permite să facem o protecție socială mai țintit. Atunci varianta este că noi facem protecție prin preț pentru a acoperi toate categoriile. Problema este că le acoperi și pe cele care nu au nevoie”, mai spune ea.

Faptul că prețul dictează s-a văzut și în asaltul cu care a fost luată compania de stat Hidroelectrica, devenită aproape peste noapte un jucător important pe piața de retail a energiei electrice, deși nu acesta este scopul activității sale. Dar și aici există un risc: o creștere bruscă a portofoliului de clienți nu este benefică sau sustenabilă pentru nicio companie. Mai mult decât atât, Hidroelectrica depinde și de condițiile meteo. Dacă e secetă, de pildă, energia produsă va fi mai puțină și există riscul să nu ajungă pentru toți clienții.

Responsabilitatea pentru Republica Moldova

Riscurile asupra pieței de energie din România nu se opresc însă aici. Deși România s-a mobilizat exemplar și furnizează aproape integral energie pentru Republica Moldova, încă din momentul în care infrastructura energetică a Ucrainei a fost atât de avariată încât a sistat livrările externe, plafonarea prețului mai generează o problemă. Existând această protecție acordată de stat, populației și IMM-urilor le va fi mult mai greu să își schimbe comportamentul și să reducă din consum, pentru a preveni o criză.

„Lucrurile sunt legate: dacă România nu economisește în această iarnă, acest lucru s-ar putea să afecteze și capacitatea țării de a ajuta Republica Moldova. Nu putem să mai consumăm iarna aceasta la fel cum am consumat iernile trecute, pentru că asta nu ne afectează numai pe noi, afectează în lanț și țări care înainte nu erau dependente de România pe partea de electricitate”, punctează Eugenia Gusilov.

În condițiile în care Republica Moldova face eforturi la toate nivelurile pentru economisirea de energie electrică, președinta Maia Sandu amintea, într-un interviu pentru G4Media, că pentru Moldova e important fiecare watt economisit de români: „Dacă inclusiv consumatorii din România ar face un efort pentru a economisi puțin, această cantitate economisită ar fi suficientă pentru Republica Moldova, pentru ca noi să putem să depășim consumul estimat de energie electrică al Republicii Moldova”.

Practic, pe sistemul energetic românesc este pusă presiune suplimentară și din cauza responsabilității de a aproviziona Moldova cu electricitate.

Pe termen lung, apare o altă problemă, dacă în ecuație va intra și Ucraina.

„Toată problema din regiune e faptul că nu avem suficientă energie. O să dureze niște ani până își revine Ucraina. Ei acum își acoperă necesarul de energie cu generatoare pe care le livrează diferite țări. Lucrurile vor fi foarte complicate acolo. Iar la noi, pur și simplu nu crește cantitatea de energie produsă”, explică Otilia Nuțu.

Cu un cerc vicios al reglementărilor haotice, al lipsei de viziune pe termen mai lung și de predictibilitate atât de necesară pentru investiții, cu riscul ca unele companii să plece de pe piață în aceste condiții, cu un război la graniță și cu un stat agățat energetic de România, cum e Republica Moldova, viitorul nu sună bine, în opinia Otiliei Nuțu: „Probabil o să ajungem la un blackout. La un moment dat, or să crape lucrurile”.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Cristina Dobreanu

Are o experiență de peste 15 ani în presa generalistă și economică. Îi place să pună informațiile în context, fiindcă o privire de ansamblu aduce mereu noi perspective. Scrie în special despre antreprenori, retail și start-up-uri, dar urmărește cu atenție tendințele care ne pot schimba viața de zi cu zi.
Crede în puterea exemplului și în lucrurile care nu sunt făcute cu superficialitate.


Urmărește subiectul