Cum a ajuns visul european din Georgia să fie spulberat cu tunuri de apă și gaze lacrimogene

Când toată România încerca să descâlcească cum sau dacă Rusia l-a ajutat pe Călin Georgescu să ajungă în turul doi al prezidențialelor, bocancul lui Putin zdrobea mai tare și mai la vedere Georgia.

La alegerile din 26 octombrie, partidul Visul Georgian și-a consolidat puterea deținută încă din 2012, de când se află la guvernare. Scrutinul, marcat de acuzații de fraudă și manipulare, a spulberat orice speranță a opoziției.

Măcinat de proteste pe tot parcursul anului, statul caucazian cu o populație de nici patru milioane de oameni pare, din nou, rupt de Vest și tras cu forța spre Est.

Pe străzile din Tbilisi, capitala Georgiei, zeci de mii de oameni au ieșit zile la rând în stradă, după ce Guvernul a anunțat că îngheață negocierile de aderare la UE până în 2028, deși promisese în campanie că va continua procesul de integrare. Mai mult, a ignorat și Constituția, unde e menționat scopul țării de a fi parte din blocul comunitar.

Forțele de ordine au ripostat cu gaze lacrimogene și tunuri de apă, iar protestatarii au aruncat cu artificii spre clădirea Parlamentului.

Chaos in Tbilisi as protesters shoot handmade ‘fireworks guns’, point lasers at police, set barricades on fire

In an attempt to disperse the mass protest entering the fourth night, the police responded with tear gas and water cannons#Georgia #GeorgiaProtests #Tbilisi… pic.twitter.com/UCgkJfeBSP

— Viory Video (@vioryvideo) December 2, 2024

Visul Georgian vs visul Georgiei

La nivel național, cel puțin 8 din 10 georgieni se declară pro-europeni. Micul stat a fost considerat mereu unul dintre cele mai pro-occidentale state din fostul bloc sovietic.

Oamenii care au ieșit acum masiv în stradă, pentru a denunța decizia de suspendare a negocierilor pentru aderarea la UE, sunt susținuți inclusiv de angajați din aparatul guvernamental.

Chiar și așa, contextul politic nu le e favorabil.

Președinta țării, Salome Zourabișvili, a criticat decizia Guvernului și a cerut fără rezultat invalidarea scrutinului de la sfârșit de octombrie. Dar, rolul său e mai degrabă decorativ și oricum urmează să fie schimbată din funcție peste o săptămână, când Legislativul va alege un nou președinte.

Visul Georgian, partidul care a câștigat alegerile parlamentare, guvernează în acest moment țara de unul singur, după ce opoziția a refuzat să participe la lucrările Parlamentului.

Totuși, protestele din aceste zile sunt „altfel”, crede istoricul Armand Goșu, specializat pe Rusia și spațiul său de influență.

De fapt, Visul Georgian a câștigat alegerile inclusiv cu această retorică a unui posibil război. Mesajul a fost: „votați cu noi, pentru că vom continua integrarea europeană și vă asigurăm că nu vom avea război cu Rusia”, susține Armand Goșu.

Furia oamenilor a fost declanșată încă de la începutul anului, când a fost adoptată controversata lege referitoare la presupuși „agenți străini”, după modelul implementat de Kremlin. Actul normativ cere organizațiilor care primesc mai mult de 20% finanțare externă să se înregistreze în această categorie.

Cu ochii spre Vest

Georgia consideră, într-adevăr, că viitorul ei nu are cum să fie altul decât european. Dar Bruxelles cere, la fel ca oricărei țări cu statut de candidat la aderarea la UE, respectarea democrației, a libertăților fundamentale și a statului de drept.

Iar acest lucru nu poate fi asigurat decât de puterea de la Tbilisi, care acum pare că face jocul Rusiei. Partidul Visul Georgian a fost fondat de oligarhul Bidzina Ivanișvili, care, de altfel, s-a și întors în țară înainte de alegeri. El le-a cerut georgienilor să nu aleagă partidele din opoziție, tocmai pentru că ele ar putea face din Georgia „o nouă Ucraină”.

La firul ierbii, georgienii s-au simțit frustrați și de „cacofonia” din mesajul UE, după cum o numește Armand Goșu, de semnalul dublu dat de Occident. 

„În ziua în care UE formula un mesaj critic la adresa Georgiei, din cauza acuzațiilor de fraudare a alegerilor, Viktor Orban (Ungaria deține președinția rotativă a Consiliului UE – n.r.) fugea repede la Tbilisi, să-i felicite pe georgieni pentru alegerea făcută”, spune istoricul, referindu-se la vizita premierului ungar în Georgia, la final de octombrie.

De cealaltă parte a Atlanticului, SUA au condamnat folosirea excesivă a forței împotriva protestatarilor și au acuzat Guvernul de practici anti-democratice. 

La Moscova, însă, narativul e altul. 

Dmitri Medvedev, fost președinte și care acum ocupă funcția de vicepreședinte al Consiliului Rus de Securitate, a spus că are loc o tentativă de revoluție. Mai mult, nu s-a ferit de amenințări și a spus că Georgia „se deplasează rapid pe calea Ucrainei, în abisul întunecat. De obicei, acest tip de lucruri se termină foarte rău”.

Ce urmează pentru Georgia?

Nu e clar în acest moment dacă protestele se vor stinge de la sine sau vor continua în aceeași linie. „Cred că mai degrabă sunt în logica cine cedează primul”, crede istoricul Armand Goșu, care remarcă faptul că intervențiile brutale ale forțelor de ordine nu fac decât să întrețină furia oamenilor.

Manifestațiile sunt susținute puternic și de președinta în funcție, Salome Zourabișvili, dar mandatul ei se încheie în curând. Pe 15 decembrie, Parlamentul va numi un nou șef de stat. 

Dar, susținerea ei a avut ecou inclusiv până în România, marcată în această perioadă de un context politic tensionat și de posibilitatea ca în fruntea țării să vină un președinte pro-rus. 

Chiar dacă Visul Georgian, partidul aflat la guvernare în Georgia, pare că a abandonat ideea visului european, concluzia președintei micului stat caucazian nu trebuie trecută cu vederea. Și nici felicitările acesteia, trimise candidatei USR, care se bate în turul doi cu Călin Georgescu.

Pericolul influenței Rusiei pare acum mai mare ca oricând. Și acest pericol nu trebuie ignorat, tocmai pentru că mașinăria de propagandă de la Kremlin poate deveni greu de decriptat.

Iar asta o face și greu de contracarat. 

Articol editat de Andrei Luca Popescu