Titlurile de stat Fidelis și Tezaur. De ce fac coadă românii să împrumute Guvernul și cât de bună e toată afacerea
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
Guvernul a accelerat programul de titluri de stat Fidelis, reușind să se împrumute cu sume tot mai mari de la populație, la dobânzi mai avantajoase decât ar obține de pe piața bancară, în această perioadă de instabilitate economică și politică.
La rândul lor, tot mai mulți români sunt bucuroși să-și dea cu împrumut banii puși deoparte: investesc bani în titlurile de stat, din cauza dobânzilor relativ ridicate și neimpozabile, dar și a gradului foarte ridicat de siguranță pe care-l oferă o astfel de investiție. Pare o combinație fericită, în care ambele părți au de câștigat.
Pe plus iese și piața de capital. Celor care încep să investească în titluri de stat li se deschide apetitul și pentru investiții pe bursă. Există însă și o parte proastă: atractivitatea titlurilor de stat poate genera o direcționare mai mică de fonduri spre active mai riscante, precum acțiunile și, mai ales, obligațiunile corporative.
Ești pe grabă? Poți merge direct la ce te interesează:
Demaraj cu frâna de mână trasă, la Tezaur
Ministerul Finanțelor a lansat pe 4 decembrie 2017 programul Tezaur, prin care statul se putea împrumuta de la populație, prin emiterea unor titluri de stat în lei, cu dobânzi neimpozabile și mai mari decât cele oferite de băncile comerciale la depozite.
Programul a fost primit cu reticență de populație, din cauza unei proceduri de subscriere desprinsă parcă din anii ‘90: oamenii care voiau să împrumute statul român trebuia să se deplaseze fizic la unitățile Trezoreriei statului sau la oficiile Poștei Române și să completeze diverse formulare standard.
Prin urmare, succesul a fost mai degrabă unul limitat, cu subscrieri totale de 2,07 miliarde de lei în 2018 și de 3,18 miliarde de lei în 2019. Sumele erau neglijabile comparativ cu valoarea depozitelor garantate ale populației, de 176,6 miliarde de lei la finalul anului 2018 și 195,7 miliarde de lei la finalul anului 2019, potrivit datelor publicate de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB).
Practic, în 2019, Tezaur atrăgea doar echivalentul a 1,62% din valoarea depozitelor deținute de populație.
Împrumuturile de la populație au „decolat” după digitalizare
Pandemia de Covid-19 care a izbucnit în Europa, în martie 2020, a generat imediat cheltuieli neprevăzute, alocate sistemului medical, și restrângerea drastică a activității economice, ceea ce a condus inevitabil la creșterea deficitului bugetar. Concomitent, au crescut și dobânzile la împrumuturile pe care statul le putea obține pe piețele internaționale.
În acest context, Guvernul a luat măsuri pentru a genera o creștere a popularității titlurilor de stat adresate populației. În 14 iulie 2020, Ministerul Finanțelor a anunțat lansarea programului de titluri de stat Fidelis, similar din punct de vedere tehnic cu Tezaur. Marea diferență era că acesta s-a derulat prin intermediul Bursei de Valori București și avea inclusiv oferte denominate în euro.
Practic, în loc să mergi la Trezorerie sau la un oficiu poștal, acum puteai împrumuta statul român online, prin intermediul oricărui broker autorizat pe Bursa de Valori București, printr-o operațiune foarte apropiată de cumpărarea unei acțiuni la o companie.
Din 2021, digitalizarea a cuprins și titlurile Tezaur, însă procedura a rămas extrem de anevoioasă. Ele au putut fi cumpărate și online, de pe site-ul ANAF, prin intermediul unui cont pe Spațiul Privat Virtual (SPV), același pe baza căruia se depune anual și Declarația Unică. A rămas însă necesitatea deschiderii unui cont în Trezoreria statului, iar toate operațiunile bancare se desfășurau prin multiple operațiuni digitale, prin SPV.
De curând, din 10 martie 2025, titlurile de stat emise prin programul Tezaur pot fi cumpărate și prin platforma online Ghișeul.ro, utilizată pentru plata taxelor și impozitelor locale. Aici, procedura se desfășoară mai simplu decât prin SPV-ul ANAF-ului. În plus, aceste titluri pot fi cumpărate acum inclusiv de românii care locuiesc în străinătate, în special în țările din Uniunea Europeană, dar nu și de cei din Statele Unite, din cauza comisioanelor de intermediere ridicate.
Digitalizarea cumpărării titlurilor de stat a contribuit rapid la creșterea popularității celor două programe. Datele publicate de Ministerul Finanțelor arată că sumele anuale, plasate de populație în titluri de stat, au crescut de 10 ori într-un interval de numai cinci ani: de la cele 3,18 miliarde de lei în 2019, până la 32,7 miliarde de lei în 2024.
Între timp, la finalul anului 2024, populația avea depozite garantate în valoare totală de 323,3 miliarde de lei, potrivit celui mai recent raport al FGDB. Cu alte cuvinte, investițiile populației în titluri de stat au reprezentat în 2024 aproximativ 10,1% din valoarea depozitelor garantate, comparativ cu numai 1,62% în 2019.
Pentru împrumuturile pe care le-a acordat statului, populația a primit în schimb dobânzi de circa 4,7 miliarde de lei în perioada 2019-2024, dintre care aproape 2 miliarde de lei doar în anul 2024. Creșterea sumelor primite anual sub formă de dobânzi are drept cauze creșterea subscrierilor, creșterea dobânzilor și faptul că unele titluri de stat au scadența la 2, 3 sau chiar 5 ani.
De ce preferă statul să se împrumute de la populație?
Pe baza succesului înregistrat în special în 2024, Ministerul Finanțelor a anunțat că, începând din 2025, programul Fidelis va avea loc în fiecare lună, ceea ce va asigura inclusiv o predictibilitate mai bună pentru investitori.
„Pentru Ministerul Finanțelor, prioritatea este finanțarea deficitului la costuri cât mai mici. Aceste costuri oricum există. De ce să nu îndreptăm atenția și focusul către investitorii români? De ce să nu plătim aceste dobânzi către investitorii din țară?”, se întreba Tanczos Barna, ministrul Finanțelor, la lansarea primei emisiuni Fidelis din 2025.
În realitate, motivul principal pentru care statul român vrea să se împrumute mai mult de la populație are legătură cu dobânzile pe care le poate obține la împrumuturile pe piețele externe, care sunt denominate în euro.
După rezultatele din primul tur al alegerilor prezidențiale din România, din 24 noiembrie, agențiile de rating Fitch, S&P și Moody’s au retrogradat perspectiva ratingului de țară al României, de la stabilă la negativă și au confirmat astfel calificativul BBB- (Fitch, S&P), respectiv Baa3 (Moody’s), adică cea mai de jos treaptă din categoria recomandată investitorilor.
Inclusiv din acest motiv, dobânzile la care se împrumută statul român pe piețele internaționale sunt în creștere. De exemplu, în 3 februarie 2025, România s-a împrumutat pe cinci ani, în euro, pe piețele internaționale cu o dobândă de 5,53%.
Între timp, oferta Fidelis derulată în luna martie a inclus titluri de stat denominate în euro cu dobânzi de 3,75% pe an pentru împrumuturile cu scadența peste doi ani, semnificativ mai mică decât dobânda obținută pe plan extern, în timp ce dobânda Fidelis pentru împrumuturile cu scadența peste șapte ani a fost de 6%.
De asemenea, prin ofertele Fidelis, statul încearcă să reducă necesarul de finanțare pe plan extern, întrucât cu cât solicită împrumuturi mai mari pe piețele externe, cu atât creditorii internaționali consideră că riscul este mai crescut și solicită dobânzi mai mari.
De ce preferă populația să împrumute statul român?
Din perspectiva populației, titlurile de stat emise de România prezintă câteva avantaje majore, care nu pot fi neglijate. Principalul argument este dobânda mai mare comparativ cu cea de la depozitele bancare.
De exemplu, cele mai mari bănci comerciale din România oferă în prezent dobânzi cuprinse între 1,5% și 2% pe an pentru depozitele în euro, iar cea mai bună dobândă ajunge la 2,5% pe an în cazul unui depozit pe 3 ani. E mult sub dobânda de 3,75% pe an oferită de stat prin Fidelis pentru aceeași scadență.
Diferențe majore există și pentru moneda națională. Oferta Fidelis din luna martie include dobânzi de 6,8% pe an pentru titlurile de stat cu scadența la un an și ajung la 7,8% pe an, pentru titlurile de stat cu scadența la 5 ani.
Între timp, la băncile comerciale, dobânzile la lei oscilează între 4,5% și 5,2% pe an pentru depozitele cu scadența la un an și ajung la cel mult 5,35% în cazul unui depozit cu scadența la 3 ani.
Pe lângă faptul că sunt mai mari, dobânzile titlurilor de stat nu sunt impozabile, comparativ cu impozitul de 10% aplicat de stat și reținut automat de bancă, în cazul veniturilor obținute din dobânzile depozitelor bancare.
În plus, titlurile de stat Fidelis pot fi vândute înainte de scadență, pe Bursa de Valori București, ca orice altă acțiune, cu păstrarea dobânzii acumulate de la emiterea titlului până la vânzare. De cealaltă parte, retragerea banilor dintr-un depozit bancar înainte de scadență echivalează cu pierderea integrală a dobânzii. Acest lucru este valabil și la titlurile de stat Tezaur, care din această perspectivă se comportă ca un depozit bancar și nici nu pot fi tranzacționate pe bursă.
Merită să vinzi titlurile Fidelis, dacă au apărut oferte cu dobândă mai mare?
Dacă ai cumpărat anterior titluri de stat Fidelis cu aceeași scadență, dar cu o dobândă mai mică decât cea oferită în prezent (de exemplu 7,25% în loc de 7,5% pentru scadența la 3 ani), teoretic ai posibilitatea să le vinzi pe bursă, iar cu banii obținuți să cumperi noile titluri de stat cu dobândă mai generoasă.
În practică, vei observa însă că prețul pe care îl poți obține pe bursă pentru titlurile de stat cumpărate anterior este mai mic decât valoarea nominală de 100 de lei, tocmai din cauza faptului că între timp au apărut titluri de stat cu dobânzi mai bune.
Prin urmare, înainte de a decide dacă este rentabil să vinzi anticipat vechile titluri de stat, este important să calculezi exact randamentul real pe care îl vei obține.
În cele mai multe situații, vei observa că este mai eficient să păstrezi vechile titluri de stat în loc să le vinzi și să cumperi titluri emise în noua ofertă.
Ce impact are programul Fidelis pe piața de capital
Chiar dacă sunt percepute ca o alternativă bună pentru depozitele bancare, titlurile de stat Fidelis au avut un efect secundar pozitiv și pentru piața de capital. Necesitatea unui cont deschis la un broker autorizat la Bursa de Valori București a generat practic apariția pe bursă a numeroși clienți care, cel puțin în faza inițială, au fost interesați strict de titlurile de stat Fidelis, însă ulterior au devenit interesați și de alte instrumente financiare tranzacționate pe bursă.
În plus, numeroși clienți existenți ai brokerilor au profitat de dobânzile bune la titlurile de stat pentru a-și plasa o parte dintre fonduri în ofertele Fidelis. Este și cazul clienților Tradeville, brokerul cu cea mai mare cotă de piață la BVB dintre brokerii care se adresează persoanelor fizice.
„Conform datelor publice disponibile până în august 2024, din totalul de 202.377 de investitori la BVB, 37.477 dețineau titluri de stat Fidelis, reprezentând aproximativ 18% din total. La Tradeville, procentul e chiar mai mare. Din cei peste 100.000 de investitori pe care îi avem, aproape 38% dețin în portofoliu Fidelis, pe lângă alte instrumente”, a explicat Dorina Sfabu, director adjunct Equity Research la Tradeville, în cadrul unui interviu pentru Panorama.
În cazul altor brokeri, cifrele se încadrează undeva între media de la nivelul întregii piețe de capital și cifrele mari, anunțate de Tradeville.
„La Investimental, procentele variază, pentru că și interesul este unul variabil, în funcție de celelalte oportunități interesante care apar. În mod normal, estimăm că între 20% și 30% din numărul total de clienți au în portofoliu titluri de stat Fidelis. Procentul variază, pentru că unii dintre investitori se folosesc din plin de oportunitatea de a vinde sau de a cumpăra astfel de titluri la bursă, după momentul ofertei”, a precizat pentru Panorama Ovidiu Dumitrescu, director general adjunct la Investimental, cel mai nou broker autorizat la BVB.
Titlurile de stat, poarta de intrare pe Bursă. Ce vor să știe începătorii?
O bună parte dintre investitorii în titluri de stat Fidelis se află practic la prima experiență pe o platformă dedicată investițiilor pe bursă, ceea ce inevitabil generează numeroase întrebări din partea acestora.
„Cel mai des, clienții vor să știe procesul de subscriere și sunt uimiți să afle cât de simplu este. De asemenea, deseori suntem întrebați dacă trebuie să facă ceva deosebit să încaseze cuponul și care este impozitul. Clienții sunt bucuroși să afle că banii se încasează automat în contul lor de tranzacționare și că dobânzile nu sunt impozitate.
O altă întrebare frecventă este legată de deținerea până la scadență: dacă este obligatorie și ce se întâmplă cu dobânda acumulată până atunci. Din nou, e un moment în care ne bucurăm să dăm vești bune celor ce au aceste întrebări, pentru că titlurile listate la bursă se pot vinde înainte de scadență, iar dobânda acumulată și neîncasată până atunci nu se pierde, ci se încasează în prețul de vânzare”, precizează Ovidiu Dumitrescu pentru Panorama.
Trecerea de la investițiile garantate de stat în programul Fidelis la tranzacționarea acțiunilor cu companii de stat sau companii private listate pe Bursa de Valori București implică, însă, cunoștințe mai vaste despre modul în care funcționează piața de capital și, mai ales, mai multe riscuri.
„Din ce am observat până acum, clienții care vin pentru Fidelis sunt dispuși să încerce și alte instrumente în timp, dar cu focus mai mare spre companiile locale, în general, cele mari din BET”, spune Dorina Sfabu despre comportamentul clienților Tradeville cu referire la indicele BET al Bursei de Valori București care include cele mai tranzacționate 20 de companii.
La rândul său, Ovidiu Dumitrescu a sesizat un interes în creștere și în cazul clienților Investimental, însă admite că procesul de învățare poate fi unul de durată.
Sunt „deturnați” banii dinspre investițiile în acțiuni spre Fidelis?
Teoretic, investiția în titluri de stat reprezintă o oportunitate pentru diversificarea unui portofoliu de investiții care include și alte instrumente financiare, inclusiv acțiuni la companii listate. Pe de altă parte, dobânzile generoase oferite de statul român ar putea determina o parte dintre clienți să redistribuie fonduri dinspre acțiunile la companii listate, către titluri de stat, mai ales într-un context economic incert atât în România, cât și pe piețele externe din Europa și Statele Unite.
Pe termen mediu și lung, acest lucru ar putea avea efecte negative asupra valorii de piață a companiilor listate pe Bursa de Valori București, în special asupra celor cu o capitalizare mai mică, care nu sunt la fel de populare precum companiile din indicele BET.
„Fenomenul acesta prin care îndatorarea statului reduce cantitatea de capital disponibil pentru alte investiții poartă numele de „evicțiune” și el poate, într-adevăr, să afecteze atât valoarea unor instrumente existente, cât și costurile de finanțare ale companiilor. Pe de altă parte, la noi în țară programul Fidelis a avut rolul să atragă atenția populației că se poate economisi modern și civilizat prin bursă”, spune Ovidiu Dumitrescu.
Pe de altă parte, Dorina Sfabu consideră că avantajul de a aduce pe bursă noi potențiali investitori în acțiuni este mai important decât dezavantajul ca unele fonduri alocate în prezent în piața de acțiuni să fie redistribuite spre Fidelis.
„Programul Fidelis a atras sume semnificative de la populație, ceea ce ar putea sugera o redirecționare a fondurilor către titlurile de stat. Investiția în acțiuni nu e neapărat afectată, ci, din contră, subscrierile Fidelis implică deschiderea unui cont de tranzacționare, acest lucru funcționând ca o rampă de lansare pentru investiția în alte instrumente”, afirmă Dorina Sfabu.
Obligațiunile corporative trebuie să se reinventeze
Cu toate acestea, există un segment important pe piața de capital care poate fi afectat semnificativ de popularitatea titlurilor de stat Fidelis: obligațiunile corporative. În esență, o obligațiune corporativă este un împrumut acordat unei companii private în schimbul unei dobânzi care poate fi plătită semestrial sau anual.
De regulă, obligațiunile corporative au dobânzi mai mari comparativ cu cele ale titlurilor de stat Fidelis, de 9% sau chiar 10% pe an în lei, însă cele mai multe emisiuni de obligațiuni corporative nu sunt garantate în niciun fel, ceea ce generează riscuri majore.
De altfel, în ultimii ani au existat mai multe companii private care nu și-au putut onora angajamentele de plată pentru obligațiunile corporative pe care le-au emis. Cele mai cunoscute sunt magazinul online de mobilă și decorațiuni Vivre Deco, platforma de retail online Elefant, dezvoltatorul imobiliar Qualis Properties sau firma de curierat Nemo Express.
În astfel de situații, investitorii pot spera la recuperarea banilor doar dacă se înscriu la masa credală, însă prioritate la recuperarea banilor au băncile (care au solicitat garanții la acordarea creditelor) și furnizorii (care își bazează cererea pe contracte ferme), iar abia apoi vin la rând investitorii în obligațiuni corporative.
În acest context, Dorina Sfabu admite că pentru companiile private este complicat să emită obligațiuni corporative care să se lupte de la egal la egal cu titlurile de stat Fidelis.
Practic, programul Fidelis a generat creșterea numărului de investitori pe Bursa de Valori București și o direcționare mai mare a fondurilor alocate inițial depozitelor bancare către împrumuturile acordate statului român.
De altfel, în oferta Fidelis din februarie 2025, Ministerul Finanțelor a atras de la populație împrumuturi totale de aproape 4,3 miliarde lei, un record absolut în istoria programului Fidelis.
Pe termen lung, această tendință poate conduce la creșterea interesului și pentru piața de acțiuni de la BVB, chiar dacă pe termen scurt unii investitori vor prefera dobânda fixă a titlurilor de stat în detrimentul unor randamente mai mari, dar mai incerte, oferite de acțiunile companiilor listate.
Erată: Articolul a fost modificat după publicare, pentru a corecta un pasaj referitor la costurile de împrumut ale statului român, comparativ cu dobânzile titlurilor de stat.
Articol editat de Andrei Luca Popescu
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
