Meseria, brățară de aur amanetată. Super-școala de la țară care ne arată potențialul sistemului dual de învățământ

Teorie vs practică: o altfel de istorie a educației din România

Educația din România a trecut, în ultimele trei decenii, prin transformări semnificative, reflectând schimbările economice, politice și sociale pe care țara noastră le-a adoptat.

Reorganizat după 1948 conform modelului sovietic, învățământul din România a avut drept scop pentru o îndelungată perioadă formarea forței de muncă. Din lucrarea de disertație a Academicianului Dinu C. Giurescu*, aflăm că anii ’70 au fost o perioadă în care liceele industriale și agricole, cele silvice sau școlile profesionale și de ucenicie la locul de muncă, postliceale tehnice și de maiștri au dominat oferta educațională.

Nu e de mirare, căci direcția partidului era clar trasată: școala trebuia să asigure o pregătire unitară de cultură generală și profesională, în concordanță cu cerințele economiei naționale.

Această viziune comunistă a dus la înființarea multor licee de specialitate, îndeosebi a celor industriale și agricole, cărora li se prevedea o absorbție de cel puțin 70% din numărul total al elevilor.

Școala pregătea mai cu seamă muncitori calificați și tehnicieni, repartizați în producție de îndată ce absolveau profilul urmat – ceea ce asigură astăzi, cu o mai mare precizie și specificitate, sistemul dual.

Planul cincinal 1976-1980, spre exemplu, nota că învățământul va asigura formarea profesională a 2.000.000 de persoane: 1.750.000 de muncitori calificați și 250.000 tehnici, maiștri, ingineri și alte cadre de specialitate.

Dacă în vremea vechiului regim se punea un puternic accent pe formarea profesională pentru obținerea calificărilor necesare industriei (motorul care trebuia să dea noua direcție a unei țări în majoritatea sa agrară până la acea vreme), după momentul decembrie ’89, pentru învățământul profesional a urmat o perioadă de tranziție și declin accelerată de închiderea multor fabrici și restructurarea economiei.

De la planul cincinal, la șomaj și analfabetism funcțional

După închiderea multor fabrici și restructurarea economiei, școlile profesionale dispar, iar învățământul liceal românesc continuă cu trei filiere distincte:

• • teoretică, cu profilurile umanist și real;
  • vocațională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic și pedagogic;
  • tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale și protecția mediului.

Însă, dincolo de o asemenea ofertă educațională complexă, cum stăm atunci când ne uităm la datele privind rezultatele școlare certificate pe plan internațional?

Unu din cinci adulți cu vârste cuprinse între 25 și 74 de ani nu a absolvit liceul, conform Eurostat (date pentru 2020).

Datele colectate prin Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (PISA) indică un trend descendent în ceea ce privește cunoștințele și competențele elevilor de 15 ani. Tinerii români au obținut scoruri sub media OCDE la matematică, citire și științe și nici la capitolul creativitate nu au avut un ranadament bun.

România a participat pentru prima dată la PISA în 2002, iar cifrele spun că, din 2009 și până în prezent, rezultatele elevilor s-au depreciat tot mai mult de la o testare la alta.

O altă raportare, din 2022, confirmă faptul că elevii români sunt slab pregătiți, iar îngrijorările de la Ministerului Educației și Cercetării au fost reflectate de declarația ministrului Daniel David privind rata abandonului școlar: „Abandonul școlar (educațional) este o plagă pentru sistemul educațional românesc. Împreună cu analfabetismul funcțional, care ajunge în zone de risc în jur de 40% din populația școlară și din populația de adulți, creează un risc de securitate națională”.

În ultimii zece ani, rata analfabetismului funcțional din România a oscilat între 40% și 45%. Și asta doar pentru copiii de până în 15 ani, aflați încă în școală. Luând însă în calcul nivelul ridicat de abandon școlar, analfabetismul funcțional e, în mod real, mai mare.

Sunt probleme care se reflectă, pe urmă, și în economie. Datele Eurostat din 2024 ne arată că România a urcat, între timp, în topul țărilor fruntașe la numărul de tineri șomeri. Peste un sfert dintre românii sub 25 ani nu figurează ca având un loc de muncă, deși România se confruntă cu un mare deficit de angajați calificați, fapt pentru care, în ultimii ani, a crescut permisele pentru muncitori străini.

Statisticile confirmă nevoia de politici sociale și economice, care să vizeze mai ales problemele de integrare pe piața muncii ale tinerilor și să le ofere o pregătire adaptată cerințelor pe care le au angajatorii.

Sistemul de învățământ dual și meseria deprinsă încă de pe băncile școlii

Sistemul dual își propune să-i implice în mod direct pe agenții economici în formarea viitorilor angajați, investind în pregătirea practică a elevilor și asigurându-le un loc de muncă după absolvire în sectorul pentru care ei dobândesc experiență încă de pe băncile școlii.

Modelul dual mai este cunoscut și sub denumirea de „modelul german”, conceptul educațional fiind dezvoltat și perfecționat în Germania și aplicat cu succes și în alte țări, precum Austria, Danemarca sau Elveția.

Revenind la țara noastră, nu putem să nu ne întrebăm de ce sistemul de învățământ dual ar avea succes, în vreme ce școlile profesionale tradiționale nu au putut supraviețui tranziției de la un regim la altul.

O analiză a Parlamentului European evidențiază nu doar caracteristicile acestui sistem modern brevetat de germani, ci și avantajele care i-au asigurat continuitatea și prestigiul. Spre deosebire de vechile școli profesionale, modelul dual îmbină formarea practică într-o companie cu instruirea teoretică specifică școlii vocaționale. În acest fel, elevii beneficiază de colaborări directe cu viitorii lor angajatori, prin practica plătită pe care o fac începând cu clasa a IX-a.

Prin comparație cu școlile desființate, modelul educațional german mai garantează și alte beneficii, precum:

• • consiliere în alegerea profilului;
  • o pondere mai mare a orelor de practică;
  • mentorat cu experți recunoscuți internațional;
  • acces la tehnologii moderne

Cu alte cuvinte, oferă o pregătire mai atractivă și eficientă, care facilitează integrarea tinerilor pe piața muncii și perfecționarea lor continuă după ocuparea posturilor.

Landul uceniciei

În Germania, unu din doi tineri care termină școala generală merge mai departe în sistemul dual, îmbinând pregătirea teoretică în școala de specialitate cu munca practică într-o companie. Pe durata a doi-trei ani, elevii petrec una sau două zile pe săptămână în sălile de clasă, iar restul timpului în ateliere, în birouri sau pe teren, în funcție de meseria pentru care se pregătesc.

Creat prin lege în 1969 și actualizat în 2020, sistemul dual german este rezultatul unei colaborări între guvernul federal, landurile germane, companii, camere de comerț și sindicate.

Cu peste 330 de ocupații reglementate la nivel național, programul asigură standarde unitare de formare și certificare, în care angajatorul joacă un rol activ, oferind formare cu personal de specialitate și asigurând faptul că tânărul intră în contact cu aparatură și sisteme operaționale moderne, iar formarea sa corespunde cerințelor pieței.

La finalul perioadei, până la 75% dintre tinerii germani rămân angajați în compania unde s-au format și au efectuat orele de practică.

Beneficiile sunt clare pentru toți. Absolvenții capătă abilități practice reale și o sursă de venit încă din timpul pregătirii, firmele formează angajați calificați și loiali, iar statul reduce semnificativ rata șomajului.

Faptul că jumătate dintre tinerii din această țară urmează acest parcurs trebuie înțeles și din prisma unei culturi care valorizează munca practică (un „land” al uceniciei prin excelență), mai mult decât educația pur teoretică. Formarea la locul de muncă este văzută în Germania ca o modalitate de a dezvolta simțul responsabilității, capacitatea de a rezolva probleme și inițiativa personală – calități reunite sub termenul Handlungskompetenz, adică „competență în acțiune”. Astfel, tinerii ucenici sau elevi devin lucrători calificați și temeinic pregătiți pentru meseria lor.

Poate cel mai important element care stă la baza succesului sistemului dual german este faptul că responsabilitatea formării profesionale revine direct companiilor care susțin elevii. Operatorii economici parteneri ai programelor de formare planifică și organizează instruirea lor, stabilesc numărul de elevi-ucenici pe care îi pregătesc și acoperă costurile de formare (direct), cum sunt costurile pentru bursa de practică, salariile formatorilor și echipamentele necesare instruirii.

Și în alte sisteme educaționale din Europa de Vest centrate pe orientarea elevilor de la o vârstă fragedă înspre alegerea unei meserii, obținerea unei calificări este văzută de tineri ca o șansă rapidă și sigură de a dobândi independența financiară, și nu ca un indicator al unui nivel scăzut de performanță intelectuală.

Poate sistemul de educație din România să învețe din succesul celui german?

„Raportul final de țară pe educație”, elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), arată ceea ce știm deja: avem nevoie de o curriculă bazată pe formarea de competențe și abilități, în care să încurajăm învățarea activă, gândirea critică și formarea profesională bazată pe aptitudini și învățare practică. Avem nevoie să ne îndepărtăm de un sistem educațional care insistă pe acumularea de cunoștințe pur teoretice, în timp ce dezvoltarea abilităților practice, dar și realitățile cu care urmează să se confrunte pe piața muncii, rămân în plan secund.

Dezvoltarea învățământului în mediul rural, unde peste jumătate din populație se confruntă cu riscul sărăciei și excluziunii sociale, și crearea mai multor opțiuni de tip profesional dual – în care teoria este dublată de practică făcută nu doar la școală, ci mai ales la sediul operatorilor economici – este soluția încurajată de OCDE, cu rezultate dovedite în vestul și nordul Europei.

Parteneriatele solide între unități școlare și companii private reprezintă o soluție atât pentru elevi, cât și pentru operatorii economici, care se plâng de slaba formare făcută de școlile profesionale ai căror reprezentanți nu înțeleg cât de important e rolul lor în acest sens, considerându-l o povară.

În același timp, piața muncii ne arată că operatorii economici preferă candidații cu competențe și experiență practică. Pentru absolvenții care s-au axat pe educația strict teoretică, lipsa practicii  reprezintă un dezavantaj major când vine vorba de găsirea unui loc de muncă.

Conform Future of Job Reports 2025, lansat de Forumul Economic Mondial, 76% dintre companiile din România identifică lipsa competențelor necesare pe piața muncii drept o constrângere importantă în procesul lor de transformare, alături de dificultatea de a atrage talente către industrie.

Așadar, iată-ne martori la celebra expresie „roata se întoarce”: dacă în ultimii 30 de ani nu era deloc la modă să urmezi o școală profesională (sistemul dual fiind introdus în țară abia în urmă cu 12 ani), acum, această formă practică de învățământ care asigură calificare profesională e mult mai apreciată și căutată de angajatori.

Dual la sat – pentru prima dată, în România

În septembrie 2024, Asociația BookLand a pus piatra de temelie a primului său Campus Preuniversitar Profesional Dual și totodată primul astfel de campus din mediul rural din România, în satul argeșean Vulturești.

Inițiativa venea pe fondul unei experiențe de peste patru ani în școlile din mediul rural, pe care asociația le-a renovat și dotat cu fonduri atrase din mediul privat.

În perioada 2020–2023, 80 de școli și grădinițe din sate din 40 de județe au fost aduse astfel la standarde moderne de Asociația BookLand, pentru a încuraja copiii să meargă cu drag să învețe și pentru a le oferi acces la educație de calitate. De la renovare la construcție avea să mai fie un singur pas, făcut de asociație alături de autoritățile argeșene și de mediul de afaceri din regiune, pentru a construi primul Campus Profesional Dual din mediul rural din România, unde tinerii vor învăța și carte, și o meserie de viitor care să li se potrivească.

Însă ce deosebește această școală preuniversitară profesională duală față de altele este abordarea sa holistică.

Aici, elevii pot fi înscriși de părinți încă din clasa Pregătitoare și pot urma și ciclul primar și gimnazial de învățământ, fiind implicați pe parcursul anilor de școală într-o mulțime de activități practice, care să-i ajute să-și descopere aptitudinile, talentul și vocația. Astfel, la finalul clasei a VIII-a, elevii pot lua o decizie informată, știind dacă doresc să se îndrepte spre una dintre multiplele specializări de profesional dual – în baza căreia vor obține o certificare de tehnician care le va asigura un loc de muncă și un venit stabil, sau spre un profil teoretic – de asemenea disponibil în Campusul Dual BookLand. În plus, elevii cu rezultate excepționale, vor fi încurajați și susținuți financiar să-și continue studiile la facultate.

Educația viitorului, accesibilă copiilor în super-școala de la sat

Primii elevi vor păși în Campusul Profesional Dual BookLand în septembrie 2025, în clasa Pregătitoare, clasa a V-a și clasa a IX-a (profil teoretic și dual). La capacitate maximă, Campusul va pregăti 1.200 de elevi, aceste locuri urmând să fie ocupate integral în decursul anilor viitori.

Pe lângă o educație de calitate, consiliere vocațională și pregătire profesională temeinică, în campus, copiii vor mai primi uniforme, rechizite, manuale, două mese calde pe zi, ateliere de dezvoltare personală, burse școlare și profesionale, transport gratuit, tabere, excursii și schimburi de experiență pentru a se perfecționa în calificarea dorită. Părinții nu scot bani din buzunarul propriu pentru nimic din ceea ce vor primi copiii, căci gratuitatea este o altă condiție menită să-i încurajeze să-și depășească condiția venind la școală.

Campusul Profesional BookLand este situat în mijlocul naturii, se întinde pe 72.000 de metri pătrați și va include, pe lângă spațiile destinate orelor de curs și laboratoare, sere, grădini de legume, livezi și chiar și o mini-fermă de animale. Investiția în amenajarea acestei școli revoluționare pentru copiii din mediul rural este estimată la peste 10 milioane euro.

Proiectul este realizat de Asociația BookLand în parteneriat cu sute de companii din mediul privat din toată țara și va funcționa în regimul de antreprenoriat social, odată cu deschiderea întreprinderilor pe care le va dezvolta: frizerie, brutărie, coafor, cafenea etc.

Într-o Românie în care pregătirea profesională a tot fost subminată de stereotipuri, prejudecăți și lipsă de resurse, un astfel de proiect reprezintă o schimbare de paradigmă, la care și-au adus contribuția financiară peste 1.000 de companii private și oameni cu viziune, care cred în puterea lui ÎMPREUNĂ.

Prin integrarea învățământului teoretic și a formării practice în parteneriate solide cu cei mai proeminenți agenți economici din județ, elevii vor obține calificările pentru care dovedesc înclinații, un loc de muncă stabil după absolvire și experiența unor ani de școală care îi vor forma armonios și sănătos – întâi ca oameni, nu numai ca profesioniști. Pe lângă orele de curs și cele de atelier, elevii argeșeni vor mai beneficia în campus de mentorat, conferințe, întâlniri cu cei mai buni traineri, competiții sportive, sesiuni educative pe diverse teme cu specialiști (finanțe, comunicare, legislație, sănătate, nutriție, grădinărit, artă).

Privit în ansamblu, efortul nu doar că răspunde nevoilor economice ale regiunii, ci le și dă tinerilor motive să rămână în țară, întărindu-le încrederea în singura lor șansă reală de a-și depăși condiția și atinge potențialul: educația. Clădit cu efort și mari investiții, Campusul BookLand contribuie la reducerea șomajului în rândul tinerilor și transformă România rurală în locul din care ei nu vor mai fi nevoiți să plece, lăsând satele și comunele pustii, și pe cei cei vârstnici – singuri și fără sprijin.

Ziua 239 de lucru pe șantierul Campusului BookLand din Vulturești, documentată în Cronica Muncitorească, serie video care urmărește progresul lucrărilor.

Despre Asociația BookLand

Asociația BookLand contribuie la sublinierea importanței educației și dezvoltării personale, prin Întâlnirile BookLand Evolution, care le facilitează liceenilor dialogul cu varii personalități; prin Bursele BookLand, care le asigură unor elevi excepționali de la sat șansa de a urma liceul și facultatea fără nicio grijă financiară; dar mai ales prin renovarea și dotarea școlilor.

„Împreună CONSTRUIM oameni” a adus laolaltă sute de companii, autorități locale, profesori și părinți care, la îndemnul BookLand, și-au dat mâna pentru a contribui la renovarea și dotarea școlilor de la sat. Acest parteneriat public-privat a fost posibil datorită obiectivului comun de a reduce abandonul școlar din mediul rural, oferindu-le elevilor acces la educație de calitate în clădiri sigure, moderne și prietenoase. Rezultatul: 80 de școli rurale renovate și echipate în patru ani, 15.000 de copii care vin cu drag la școală și rezultate mai bune la învățătură.

În 2025, BookLand va inaugura în Argeș primul Campus Preuniversitar Profesional Dual din mediul rural, construit exclusiv din bani privați, locul în care educația și formarea profesională se întâlnesc cu dezvoltarea economică sustenabilă, asigurându-le tinerilor locuri de muncă în județ, stabilitate și un nivel de trăi mai bun.

* Lucrare publicată sub titlul Invatamantul in Romania intre anii 1948-1989