România, țara unde meseria se fură, nu se învață. Poate învățământul dual să șteargă rușinea de a ne da copiii „la profesională”?
„Meseria se învață, nu se fură” – corectează dictonul românesc numeroși specialiști cu care am vorbit pentru a vedea cum arată educația profesională în România anului 2025. Că sunt profesori care predau în școli profesionale, inspectori de profil, reprezentanți ai agenților economici implicați în sistemul de învățământ dual ori consultanți educaționali și sociologi, toți spun că, atât timp cât munca în sectorul industrial sau artizanal este devalorizată, iar meseriașii continuă să aibă un prestigiu profesional scăzut, învățământul profesional sau tehnologic nu va fi o alegere nici pentru elevi, nici pentru părinți.
Singura soluție care mai poate salva Cenușăreasa sistemului educațional românesc pare să fie învățământul profesional dual, care începe timid să fie prezent în opțiunile elevilor de gimnaziu, pentru că oferă burse, un cadru de învățare profesionist și perspectiva unei angajări rapide după absolvire. Statul ar vrea să-l facă norma pentru educația care nu e teoretică, dar, cum vom vedea, mai e cale lungă până acolo. Și nevoie de finanțare.
Ești pe grabă? Poți sări direct la ce te interesează:
Opțiuni puține, stigmă multă pentru „munca săracului”
La Evaluarea Națională din vară, opt elevi din zece au obținut medii peste 5. Conform calendarului admiterii la liceu 2025, pe 23 iulie, se va afișa lista liceelor la care au fost repartizați elevii.
Cu un an în urmă, sub 15% dintre absolvenții de gimnaziu au mers în învățământul profesional. Pentru mulți dintre ei nu a fost o alegere, ci pur și simplu n-au avut de ales. Iar asta atrage – încă – multă stigmă în România.
În opinia antropologului Bogdan Iancu, lector universitar doctor la Departamentul de Sociologie al SNSPA, rușinea de a fi „la profesională” e dată de o combinație între prestigiul social scăzut, dublat de devalorizarea muncii în sectorul industrial și artizanal.
Realitatea din teren bate preconcepția din familie. Șansa sistemului de învățământ dual
Învățământul profesional din România este absolvit anual de puțin peste 28.000 de elevi.
Dintre aceștia, tot mai mulți încep să aibă joburi asigurate la ieșirea de pe băncile școlii, mai ales dacă au urmat cursurile unei clase din sistemul profesional dual. Adică s-au calificat în specializările solicitate de agenții economici din zona lor, care investesc, în parteneriat cu Ministerul Educației, pentru formarea muncitorilor calificați.
Sunt locuri unde cererea din economie e foarte mare. În regiunea din jurul orașului Miercurea Ciuc, de pildă, un număr record de firme – 32 – au cerut, vara aceasta, Ministerului peste 260 de locuri în învățământul dual. „Este un rezultat semnificativ. Până acum vorbeam de câteva zeci de locuri, mai ales în zona gastronomie, construcţie. Acum, vorbim de un spectru mult mai larg”, spunea, la acel moment, primarul Korodi Attila, citat de Agerpres.
Modelul învățământului dual este implementat cu succes de mai bine de 20 de ani în state europene cu economii dezvoltate, ca Germania, Franța și Elveția. Aceste țări și-au intensificat investițiile în învățământul profesional și tehnic, cu scopul de a forma o cohortă de specialiști tineri calificați, care pot intra rapid în fluxul de producție.
În România, clasele profesionale în sistem dual funcționează de 10 ani. La început mai timid, însă acum par să fie pe un trend ascendent. E, probabil, o consecință a realităților economice și educaționale din țară, cu un cost al vieții tot mai mare, deficit de forță de forță de muncă și un sistem de învățământ care a dezamăgit generații anterioare și le-a lăsat nepregătite pentru realitățile din piață. De altfel, România este pe primul loc în UE la abandonul școlar.
Din raportul de activitate pentru 2024 al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, reiese că aproape unu din 10 șomeri înregistrați anul trecut avea sub 25 de ani. Șomerii fără studii și cei cu nivel de educație primar și gimnazial reprezentau două treimi din totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM, pe când șomerii cu nivel de educație liceal şi post-liceal aveau o pondere de 16% din numărul mediu total, conform raportului amintit. Totuși, din cele peste 600 de mii de locuri de muncă vacantă, cele mai multe erau pentru mână de lucru necalificată.
Sursa: ANOFM
Ce beneficii au elevii într-o școală profesională pe model dual
Alina Savu, consultant în învățământ dual și colaborator al Universității Lucerne din Elveția, spune, pentru Panorama.ro, că învățământul dual ajută în primul rând la reducerea abandonului școlar. „Elevii primesc bursă atât din partea statului, cât și a operatorului economic partener. Sunt foarte mulți agenți economici care oferă, pe lângă bursa de minimum 300 de lei, și o masă caldă, le decontează elevilor cheltuielile de transport, le asigură cazare dacă vin din alte orașe. Au și suport din partea tutorelui de practică oferit de operatorul economic”.
O astfel de pregătire vine însă doar la cererea unui operator economic, cum am văzut în exemplul din Miercurea Ciuc.
De șase ani, Asociația Kolping pregătește elevii din sistemul dual să devină ospătari, bucătari și cameriste. Au început în 2017, cu șase elevi, iar acum au 31 de elevi, care fac practică la hoteluri din Timișoara și Brașov.
Dacă elevii sunt serioși, beneficiile cresc: „La noi, în anul 2 și 3, oferim 400 de lei bursă. Fiecare agent economic poate decide cuantumul bursei în funcție de cât de implicați îi văd pe tineri, dacă vor să îi motiveze”, mai povestește Eduard Dobre.
Asociația Kipling investește acum 1,8 milioane de euro pentru a construi o Școală Gastronomică în Vestul Țării.
În opinia reprezentantului ei, un rol important în formarea noilor profesioniști o au și tutorii pe care elevii îi primesc din partea agenților economici, care sunt desemnați deseori din rândul angajaților, fără să aibă neapărat o formare pedagogică.
„Angajații trebuie să învețe să lucreze cu elevii, iar asta duce la un impact extraordinar în schimbarea culturii organizaționale a firmelor. Când am început în Brașov, în primii trei ani, era necesar să aplanăm doar conflicte”, mărturisește Dobre.
„Există teoria asta că meseria trebuie să se fure, nu se spune, o ținem secret pentru noi. Este motivul pentru care în multe locuri, acești copii erau puși la colț și nu li s-a dat șansa să se dezvolte. Cred că, după opt ani, în Brașov avem o situație foarte bună, în care s-au schimbat și mentalitatea, și comportamentul angajatilor noștri”, explică Dobre.
Deficitul de forță de muncă din România
Beneficiile pentru firme sunt indirecte și pe termen lung
După șase ani de formare în sistem de învățământ dual, Asociația Firmelor Bihorene se bucură de un nivel de inserție pe piața forței de muncă de peste 80%. „Anul acesta, am avut o clasă absolventă de 18 copii, din care 15 s-au angajat, trei nu. Toți sunt în zona mecanică. Nouă au un job la companiile care i-au format și șase la alte companii decât cele care le-au plătit bursa”, spune pentru Panorama.ro Dan Octavian, președintele Asociației Firmelor Bihorene.
Aceasta a fost provocarea cea mai mare pentru asociație: să convingă companiile concurente în piață că nu este atât de important ca tinerii să se angajeze la cel care a plătit bursa.
„Prima concluzie a fost că în piață se fură și de aici am pornit: vrem să furăm ceva bun sau ceva rău? Dacă tot ne luăm (unii altora, n.red.) angajații, hai să construim un bazin pregătit, ca atunci când luăm, să îi luăm pe cei mai buni. Meseria se învață, nu se fură”, explică reprezentantul firmelor bihorene.
Dan Octavian critică modul în care se face selecția copiilor și interferența diriginților din gimnaziu, pe care îi acuză că sabotează procesul de recrutare pentru sistemul dual prin influențarea părinților.
Țările în care mergi la profesională cu mândrie
În Elveția, în schimb, acest tip de învățământ este prima opțiune pentru absolvenții de gimnaziu: peste 60% dintre ei aleg să meargă pe acest drum, spune Alina Savu, care e și coordonatoarea Grupului de Lucru pentru Educaţie, din cadrul Camerei de Comerţ Elveţia-România.
Pentru că vrea muncitori calificați în companiile elvețiene din România, Elveția contribuie cu 10 milioane de franci pentru dezvoltarea educației duale de la noi, printr-un program comun elvețiano-român. Programul vizează, printre altele, crearea de programe de instruire pentru profesori și tutori și dezvoltarea unei rețele publice-private de experți care să faciliteze implementarea învățământului dual la nivel regional, povestește Alina Savu.
Dacă e să se scuture de praf și stigmă, curricula predată în școlile profesionale de la noi are nevoie de un update, pentru că e nereformată din 1970, spune Dan Octavian, președintele Asociației Firmelor Bihorene.
„Toate curriculele se predau după stasuri din 1968. Atunci, nu aveam polistiren în construcții, prin urmare nu aveam izolații exterioare ale caselor. Nu aveam termopan. Nu aveam vata bazaltică și o grămadă de produse la sac. După ce înveți despre materiale de construcție de acum mai bine de 50 de ani, când te duci în practică, nu găsești nimic din ce ai învățat la școală”, detaliază reprezentantul agenților economici din Bihor. El precizează că, la clasele din sistemul dual pe care le susțin agenții economici din asociația sa, se predă în proporție de 55% – cât prevede Legea Educației – după manuale actuale, dar traduse din Germania.
Meseriași cu stagii plătite de UE
În premieră, Comisia Europeană (CE) vrea să deschidă porțile stagiilor la instituțiile europene și pentru tinerii care învață o meserie, nu doar pentru cei cu studii teoretice.
Din 2026, CE va oferi 100 de locuri de stagiu pentru absolvenții de licee și școli profesionale și tehnice, a anunțat comisara europeană Roxana Mînzatu, vicepreședintă CE, responsabilă pentru locuri de muncă și pregătire. Mesajul este unul clar și direct: Uniunea are nevoie de meseriași.
Conștient de criza acută de muncitori calificați, statul mizează și el pe învățământul dual. De-a lungul timpului, miniștrii educației au încercat să resusciteze școlile profesionale și liceele tehnologice.
În prezent, Legea Educației spune că, din anul școlar 2029-2030, toate școlile profesionale și liceele tehnologice vor funcționa în sistem de învățământ dual. Asta presupune, însă, bani, pentru că statul va trebui să le dea elevilor burse.
Un alt plan se referă la deschiderea a 29 de campusuri până în 2026, prin finanțare din PNRR. Întregul plan este în renegociere acum, pentru că România e mult în întârziere cu reformele, investițiile și cererile de plată, iar linia de finanțare se încheie în vara lui 2026. Așa că visul celor 29 de campusuri cel mai probabil se va spulbera.
Până acum, a fost construit și funcționează doar unul singur: Campusul dual de la Oradea (foto).
Monica Runcanu, inspectoare școlară de specialitate, spune că, în anul școlar 2024-2025, 254 de elevi din clasele a IX-a și a X-a au primit burse cumulate de cel puțin 1.000 de lei, dintre care 400 alocați prin finanțări din PNRR.
Iar în anul universitar 2025-2026, Consorțiul pentru învățământ dual „Campus Oradea” va avea și prima serie de studenți în sistem dual la specializarea Robotică, pentru ca și elevii din școala profesională și liceele tehnologice să poată avea parcurs universitar, punctează inspectoarea.
Ce îi sfătuiește pe părinții care ridică o sprânceană când vine vorba de sistemul dual este să se informeze mai bine și să experimenteze pe propria piele o zi într-o meserie din cadrul programului „Job shadow day”, organizat în fiecare an la campus și la sediul firmelor partenere.
În loc de concluzie: despre geamgii și copiii lor
Antropologul Bogdan Iancu crede că șansa ca școala profesională să își recapete prestanța va veni în momentul în care societatea va respecta și aprecia din nou rezultatul muncii pe care o face un individ.
„Am făcut o cercetare despre geamgii. În Franța și Germania, munca manuală, artizanală în special, e probabil una din cele mai bine plătite. Aici, în România, geamgiii mei sunt periferici, așa că au făcut tot posibilul să evite orice muncă cu brațele pe care ar fi putut-o face copiii lor. Drept urmare, majoritatea copiilor lor sunt acum avocați sau doctori”, conchide lectorul.
Articol editat de Alina Mărculescu Matiș
- Patru milioane de oameni au urmat cursul ei online. Lecțiile Barbarei Oakley pentru o țară care trebuie să reînvețe să învețe
- O problemă de securitate națională a României care necesită investiții, educație, dar și școala vieții. De unde începem?
- INTERACTIV | Ingredientele campionilor în educație. Cum ajunge un sistem școlar să producă performanță
- Unu din patru copii români nu merge la grădiniță. Care sunt cauzele și cât de importantă e educația timpurie
- Restanțe. Ce nu a înțeles școala românească după ce a ieșit din online și de ce învățământul trebuie să fie hibrid
- Școala fără note. Cum ar arăta o educație fără coronițe și examene
- Salariile profesorilor. După grevă, e cazul să vorbim și despre majorări în funcție de performanța la clasă?
- Educația financiară a copiilor: Când trebuie să înceapă, ce rol are școala și ce pot face părinții?
- Tu știi ce salariu va avea copilul tău? Prețul plătit de generația școlii online
- De ce ne e rușine să învățăm o meserie. Trei soluții pentru învățământul vocațional
- O posibilă soluție pentru reforma educației: bugetarea participativă
