Generația pandemiei

Restanțe. Ce nu a înțeles școala românească după ce a ieșit din online și de ce învățământul trebuie să fie hibrid

Computer Hope Guy
FOTO: Shutterstock

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Anul școlar care tocmai s-a încheiat ar fi trebuit să fie „întoarcerea la normal” pentru copii și profesori. Nu a fost. Elevii au revenit în sălile de clasă și au găsit un sistem nou, cu module. Prezentă a fost și așteptare nerealistă că totul poate fi ca înainte, ca și cum lunga perioadă în care predarea și învățarea s-au făcut, improvizat, în fața calculatorului, nici n-a existat. Acest an greu de școală nu putea, deci, să se încheie decât la fel de greu, cu o grevă care, știm, a durat mai bine de trei săptămâni.

Primul an înapoi offline a arătat și că învățământul de tip streaming va avea un impact pe termen foarte lung. Se adeverește, deci, o temere pe care experții naționali și internaționali o exprimau în pandemie.

„În opinia mea, învățământul online este altceva decât ce s-a făcut în pandemie”, comentează profesorul Mircea Miclea, cu care am stat de vorbă în contextul Conferințelor „Despre lumea în care trăim”, organizate în luna mai de Fundația Humanitas. Prima parte a discuției o puteți citi aici.

Miclea, fost ministru al Educației, punctează că pandemia a avut consecințe pe mai multe planuri, inclusiv în cel al relațiilor interpersonale, care s-au fragilizat. 

Un alt efect e că elevii mai mari și studenții din „generațiile pandemiei” vor fi mai slab pregătiți în câmpul muncii. Și este așa din cauza modului în care s-a produs învățământul online în România în perioada Covid

Dacă în străinătate au fost luate măsuri și s-a făcut remediere cu elevii și studenții, tocmai pentru a nu pierde prea multe cunoștințe, la noi în țară s-a mers pe un învățământ de tip streaming care, de multe ori, nu a făcut altceva decât să plaseze școala offline în fața unui calculator, fără adaptarea metodelor și a tehnicilor de predare.

Concret, dacă un elev lipsea de la orele care s-au ținut pe o platformă ca Zoom, el pierdea efectiv noțiunile predate de profesor, neavând posibilitatea de a revedea lecția.

Totuși, ce avem de învățat din pandemie este că viitorul aparține, în fapt, unui învățământ hibrid, în care conținuturile online sunt combinate cu învățarea față în față la clasă. „Trebuie să fie așa, pentru că nu toată lumea poate avea cel mai bun profesor din țară la clasă”, completează profesorul Mircea Miclea.

 

Prof. Mircea Miclea:

  1. „Adesea, profesorii nu au fost pregătiți pentru a utiliza tehnologiile digitale pentru predare”.
  2. „Viitorul aparține unui învățământ hibrid în care se combină conținuturile online cu învățarea față în față la clasă”.
  3. „Învățământul online, deocamdată, în varianta în care există, nu favorizează angajamentul, implicarea elevilor”.
  4. „Pandemia a fost o mare pierdere pe dimensiune relațională, pentru că s-au pierdut solidarități și s-au fragilizat relațiile interpersonale”.
  5. „Nu s-a pus în practică nicio soluție preventivă și nici una remedială, deși au existat bani. Cred că deficitul de învățare este mai mare la noi decât în alte părți și este responsabilitatea indivizilor de a recupera aceste lacune”.

Panorama: Cum a schimbat pandemia actul educațional?

Mircea Miclea: Pandemia a forțat, datorită distanțării sociale, trecerea la învățământul online. Din păcate, învățământul online a fost confundat cu învățământul de tip streaming. Adesea, profesorii nu au fost pregătiți pentru a utiliza tehnologiile digitale pentru predare. Și atunci, cu toate deficiențele respective, ei au fost forțați să fie direct în fața elevilor.

Nici profesorii nu au fost pregătiți să predea online, nici elevii nu au fost pregătiți să recepteze lecțiile online. De aici, au apărut o serie de disfuncționalități. În opinia mea, învățământul online este altceva decât ce s-a făcut în pandemie.

Panorama: Ce este, de fapt, învățământul online?

Mircea Miclea: Învățământul online înseamnă că tu ai pregătit dinainte rezerva de învățare. Adică ai toate lecțiile celor mai buni profesori înregistrate, lângă ele adaugi alte conținuturi, texte, scheme, probleme rezolvate. Creezi o lecție multimedia și acea lecție o pui pe o platformă. Lecția respectivă poate fi rulată ori de câte ori are nevoie elevul până când o înțelege. Altfel, învățământul online a devenit o dublură a învățământului față în față.


Citește și:
Tu știi ce salariu va avea copilul tău? Prețul plătit de generația școlii online

 

Viitorul aparține unui învățământ hibrid

Panorama: Ce trebuie să învățăm din lecțiile pandemiei?

Mircea Miclea: Este esențial să înțelegem că, în perspectivă, viitorul aparține unui învățământ hibrid în care se combină conținuturile online cu învățarea față în față la clasă. Poți avea acces la lecțiile celui mai bun profesor online, pentru că nu toată lumea poate avea cel mai bun profesor din țară la clasă.

E adevărat, învățământul online, deocamdată, în varianta în care există, nu favorizează angajamentul, implicarea elevilor, de aceea e nevoie de combinarea lui cu prezență la clasă.

Panorama: Există consecințe pentru generațiile care au făcut învățământ online? Pot fi remediate?

Mircea Miclea: Sigur că sunt. Din păcate, unele consecințe nu vor putea fi remediate. Conexiunea elevilor din aceeași clasă sau a studenților din același an de studiu este redusă și nu se mai poate reface. Dacă, spre exemplu, la nivel de licență ai trei ani de studiu și doi ani stai la tine acasă și nu îți cunoști colegii, e foarte puțin probabil să ai o coeziune a generației tale astfel încât să poți să vii la întâlnirea de 10 ani sau de 20 de ani. Și nu o faci pentru că simți că nu-i cunoști.

Cum s-a deteriorat starea de sănătate mintală a elevilor

Panorama: Deci vorbim, în primul rând, de o pierdere la nivel relațional.

Mircea Miclea: Exact, o mare pierdere pe dimensiune relațională, pentru că s-au pierdut solidarități și s-au fragilizat relațiile interpersonale, iar acestea sunt o sursă de sănătate mintală. Funcționarea adecvată a relațiilor interpersonale susține sănătatea mintală. Deteriorarea calității relațiilor interpersonale duce la deteriorarea sănătății mintale, dovadă creșterea spectaculoasă a nivelului de anxietate.

Studiile arată că în multe țări a crescut simptomatologia de tip anxios cam cu 30% în această perioadă. Deci, sunt consecințe pe relații, care au avut apoi impact pe starea de sănătate mintală a elevilor.

Panorama: Din perspectiva actului educațional, care sunt urmările?

Mircea Miclea: Elevii au pierdut anumite conținuturi de învățare, au pierdut anumite lecții. Au fost învățate superficial, notarea s-a făcut superficial. Și la Bacalaureat, și la Evaluarea Națională s-au dat subiecte extrem de ușoare, ca să se ascundă sub preș faptul că nu s-a produs învățarea și o cosmetizăm printr-o evaluare extrem de ușoară. Unii vor putea recupera dacă vor fi motivați să învețe, alții, în schimb, nu.

Putem să prezicem că vom asista la niște generații care vor fi mai slab pregătite decât generațiile anterioare. Dar asta nu s-a întâmplat din cauza învățământului online în sine, ci din cauza modului în care a fost construit învățământul online la noi, așa cum v-am spus.

Panorama: Cum se va reflecta această slabă pregătire în piața muncii?

Mircea Micea: La noi nu s-a făcut nici remedierea care putea fi făcută pe parcursul verilor respective. Spre exemplu, Marea Britanie a investit 2 miliarde de lire sterline pentru învățământ remedial, iar noi nu am investit aproape nimic. Ei și-au dat seama că pierderea este reală și au înțeles că prin școli de vară pot face diverse activități pentru a recupera ce s-a pierdut. La noi nu s-a făcut nimic.

Panorama: De unde ar trebui să vină soluția?

Mircea Miclea: Soluția ar trebui să vină de la instituțiile publice. Însă e tot mai puțin probabil ca ele să facă asta, astfel că probabil va deveni responsabilitatea părinților și a elevilor. Eventual, pot să intre pe această nișă diverse ONG-uri implicate în educație, care să contribuie la aspectele remediale.

Cu siguranță, vom asista la o calitate mai scăzută a prestației acestor generații în meserie. Piața muncii funcționează nu numai la nivel de competențe a celor care intră pe piața muncii. Piața muncii reacționează și la cererea de pe piață. Prin urmare, chiar dacă ești slab pregătit pe domeniul respectiv, vei fi angajat pentru că cererea este mare.

„Rezultate slabe ascunse sub evaluări cosmetizate”

Panorama: Până la urmă, pe noi ne afectează.

Mircea Miclea: Așa este. Soluția ar fi trebuit să fie una preventivă. Încă din 2011, erau două paragrafe în Legea Educației, în care se spunea că trebuie făcută o bibliotecă școlară virtuală și o platformă națională de e-learning. De atunci, am spus de zeci de ori cum anume trebuie făcute aceste lucruri. Au fost și bani europeni destinați acestor două proiecte. Ei bine, asta ar fi fost o soluție preventivă.

Dacă am fi avut toate acele lecții multimedia pregătite, stocate pe acea platformă, făcute de cei mai buni profesori din țară, ele pur și simplu ar fi fost livrate elevilor. Iar apoi, profesorul putea să mai adauge câte ceva. Sper ca măcar următoarea pandemie să ne prindă pregătiți.

Panorama: Cum poate fi redus decalajul?

Mircea Miclea: Printr-o altă soluție remedială: după ce s-a constatat deficitul, trebuie să intervii ca să remediezi. Deficitul ar fi fost și mai mic. Eu am spus în 2020 să se revină la școală, erau perioade în care în județe erau două-trei cazuri de infectare cu Covid. Multe țări au reluat imediat școala după ce s-a depășit perioada critică.

În schimb, noi nu am făcut așa. Deficiențele de la noi sunt mai mari decât în alte țări, dar, așa cum punctam anterior, ele sunt ascunse sub evaluări cosmetizate. Cum soluția remedială nu s-a aplicat, toată responsabilitatea a rămas pe umerii copiilor și a familiilor lor. Ulterior, va deveni responsabilitatea angajatorilor de a pregăti personalul mai slab pregătit astfel încât industria să funcționeze.

Panorama: Ce ați remarcat că e diferit la noua generație de elevi?

Mircea Miclea: Mintea acestei generații, care nu degeaba se numește generația digitală, s-a schimbat. Copiii stau pe internet, sunt obișnuiți cu conținuturi multimedia în format digital. Astfel că și școala trebuie să le ofere conținut digital, dar unul de foarte bună calitate. Școala n-a fost pregătită pentru a se plia pe mintea acestei generații digitale, de aici și desincronizarea care a apărut.


Despre Mircea Miclea

Mircea Miclea, fost ministru al Educației. FOTO: Octav Ganea/Inquam Photos
Mircea Miclea, fost ministru al Educației. FOTO: Octav Ganea/Inquam Photos

Mircea Miclea este autor, psiholog, antreprenor, fondatorul școlii cognitive în psihologia românească și profesor de științe cognitive aplicate la Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca. Din 1996, este președintele Asociației Române de Științe Cognitive, iar în 2001 a fost numit vicepreședinte UNESCO pentru educația și managementul academic. În 2003, a înființat Cognitrom, un centru privat de cercetare-dezvoltare în domeniul psihologiei. Profesorul Mircea Miclea a fost ministru al Educației (2004-2005) și șeful Comisiei Prezidenţiale de analizare şi elaborare a politicilor în educaţie şi cercetare (2007–2012).

Articol editat de Alina Mărculescu Matiș


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Claudia Spridon-Drăgodan

Beneficiară a unei burse Fulbright în SUA, Claudia are 13 ani de experiență în presa scrisă și online, fiind specializată în domeniul Sănătății. A lucrat șapte ani la ziarul Adevărul, unde și-a extins expertiza și pe Eveniment și Social. Înainte de a se alătura echipei Panorama, a scris pentru Ziare.com. A fost premiată de Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciștilor și de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice. În 2012, Claudia a co-fondat asociația Observatorul Român de Sănătate. Timp de șase ani a fost membru în juriul Galei Societății Civile, la secțiunea Sănătate. Este licențiată în jurnalism și are un masterat în management media.


Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    2
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x