Protestele din Kazahstan, explicate. Ce se întâmplă și de ce e important

Creșterea bruscă a prețului la gaz petrolier lichefiat (GPL) în Kazahstan, cea mai mare economie a Asiei Centrale și un jucător important pe piața internațională a energiei, a dus la proteste în toată țara. În primă fază pașnice, manifestațiile au degenerat repede. Protestatarii au luat cu asalt clădiri guvernamentale, armata și poliția au intervenit în forță. Sunt zeci de morți deja, peste 1.000 de răniți și se crede că au loc arestări în masă. În plus, în Kazahstan încep să vină și soldați străini, în frunte cu cei ruși.

Protestele nu au apărut, însă, din senin și nu mai au legătură cu prețul litrului de GPL. Au de-a face cu probleme sistemice dintr-o țară care a fost condusă aproape 30 de ani de același om, Nursultan Nazarbaiev, care a renunțat doar formal la putere în 2019, lăsând la conducerea țării un om de încredere. O țară bogată în resurse, dar în care percepția e că avuția e controlată de elite loiale regimului.

Evoluția evenimentelor din Kazahstan, considerată pilon de stabilitate într-o regiune volatilă, e urmărită cu atenție de comunitatea internațională. Mizele politice, economice și umanitare ale protestelor sunt foarte importante și dincolo de granițele kazahe. 

Soldați ruși și bieloruși vin să „mențină pacea”

Blindate pe străzi, soldați străini care vin să „mențină pacea”, clădiri guvernamentale incendiate, aeroport luat cu asalt. Aceasta e povestea pe care o ilustrează imaginile din Kazahstan care au reușit să fie transmise de protestatari sau de jurnaliști.

Cel puțin 12 polițiști au murit, după ce armata a intrat în forță într-una din cele mai mari adunări, în piața centrală din Alama Ata, fosta capitală a țării. Un oficial al poliției a anunțat că „zeci de extremiști au fost eliminați” în noaptea de miercuri spre joi. Numărul răniților depășește deja 1.000. Totodată, aproximativ 2.000 de oameni au fost arestați deja.

Regimul kazah, sprijinit de Kremlin, acuză că e vorba de o intervenție provocată de o operațiune teroristă sprijinită de puteri străine. „E o încercare, inspirată din exterior, de a submina securitatea și integritatea statului prin forță, folosind formațiuni armate antrenate și organizate”, a fost descrierea diplomației ruse.

Moscova a trimis deja sute de militari pentru a-și ajuta aliatul din vecini. Totul se întâmplă în contextul îngrijorărilor internaționale din ultima lună, ca urmare a prezenței a zeci de mii de soldați ruși la granița Ucrainei. Forțe speciale ale armatei din Belarus au fost de asemenea trimise în Kazahstan. 

Temerea, în Occident, e că situația va scăpa de sub control și că vor avea loc abuzuri grave ale drepturilor omului. 

Filmul evenimentelor:

• De la 1 ianuarie, prețul pentru un litru de GPL, carburant popular în Kazahstan, s-a dublat și a ajuns de la echivalentul a aproximativ 0,6 RON la 1,2 RON (adică 60, respectiv 120 tenge, moneda națională kazahă; 1 RON=100 tenge). Scumpirea a scos oamenii în stradă, întâi într-o provincie din vestul țării, unde până la 90% dintre autoturisme au instalație GPL.
• Prețul la combustibil a fost doar scânteia furiei populare. Protestele au devenit repede despre mult mai mult decât prețul carburantului. Corupția sistemică, creșterea prețurilor la alimente, inegalitatea economică și încălcarea drepturilor omului sunt principalele motive pentru care oamenii au ieșit pe urmă pe străzi, spun ONG-urile internaționale.

• Când protestele au crescut în amploare și s-au răspândit în toată țara, guvernul a demisionat.
• Pe urmă, liderul din umbră al țării, „părintele națiunii”, ex-președintele Nursultan Nazarbaiev, a fost demis de la conducerea Consiliului de Apărare a Țării și din Curtea Constituțională, de către actualul președinte, el însuși un om de încredere al lui Nazarbaiev, într-o încercare de a potoli spiritele din stradă.
• Președintele Kasâm Jomart Tokaev a declarat stare de urgență, a blocat accesul la rețelele sociale și a acuzat că protestele sunt sprijinite de SUA. 
• Sperând că va liniști furia populară, Tokaev a scăzut prețul carburanților (litrul de GPL e acum mai mic decât când au început protestele, echivalentul a aproximativ 50 de bani) . Președintele kazah a anunțat o serie de alte măsuri „pentru stabilizarea situației socio-economice”, printre care plafonarea facturilor la energie pentru 180 de zile și subvenții pentru chirii.
• Când situația a continuat să se agraveze, le-a cerut aliaților din CSTO să trimită o misiune de menținere a păcii. CSTO sau Collective Security Treaty Organization, e o alianță formată din Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan, Republica Kârgâză și Tadjikistan – un fel de NATO al țărilor ex-sovietice.
• Armata a intervenit în forță și a intrat cu blindatele în piața centrală din Alma Ata, fosta capitală a țării. 
• 12 polițiști au murit și peste 350 sunt răniți. De partea civililor, Ministerul Sănătății a anunțat că peste 1.000 de persoane au fost rănite. Nu există deocamdată informații despre manifestanți care și-ar fi pierdut viața în confruntări.

This video, filmed by @Tass_Agency reporters, shows footage of dozens of soldiers shooting down Satpaev St towards republic square in Almaty (43.238413, 76.947619), there is an intense amount of gunfire, presumably in the direction of protesters (unclear if there’s firing back). pic.twitter.com/CVq98XFME6

— Nathan Ruser (@Nrg8000) January 6, 2022

De ce nu e doar despre prețul carburanților

Aceste proteste nu au apărut din senin și nu sunt doar despre prețul carburanților. Deși sunt cele mai ample de la independență, ele vin după mai multe proteste care au avut loc în ultimii ani, pentru contestarea unor probleme socio-economice sau pur și simplu a regimului politic.

Cu alte ocazii, autoritățile au încercat să liniștească strada cu măsuri punctuale, cum au făcut și acum.

De fiecare dată, însă, și-au întărit măsurile represive, iar în timpul pandemiei controlul s-a intensificat, tocmai pentru că regimul simțea ce mocnește în rândul populației. S-au înăsprit condițiile de organizare de manifestații, iar autoritățile au început să aibă operațiuni de prevenire (sic!) a protestelor, în care au arestat activiști și organizatori ai unor acțiuni de protest de pe social media, explică Radio Europa Liberă.

În Kazahstan, „regimul” rămâne sinonim cu numele „părintelui națiunii”, Nursultan Nazarbaiev. În cele trei decenii în care a fost la putere, Nazarbaiev a creat un stat capturat, spun criticii. Chiar dacă nu mai e președinte din 2019, liderul de 81 de ani deținea în continuare funcții-cheie în stat și se crede că el conducea în continuare țara din umbră. La funcții a renunțat acum, pe fondul protestelor. Ce vor manifestanții e retragerea sa reală din conducerea țării, iar mesajul a fost transmis cât se poate de clar în timpul acestor proteste: manifestanții i-au dărâmat una dintre multele statui cu care este împânzită țara.

Asta pentru că Nazarbaiev a devenit simbolul nedreptății din Kazahstan. Relatările din presă despre averea incredibilă a liderului kazah și a apropiaților lui, mulți dintre ei puși în poziții influente în stat, nu au făcut decât să crească furia populară în ultimii ani. E vorba despre reacția oamenilor care știu că trăiesc într-o țară bogată, că resursele financiare sunt capturate de o elită, în vreme ce ei se luptă cu creșterea prețurilor.

Economia Kazahstanului s-a dezvoltat foarte mult în ultimii 30 de ani. OCDE spune că, în doar câteva decenii, rata sărăciei relative a scăzut de la 47% la 2%. Ultimele date ale Băncii Mondiale, din 2018, dădeau rata sărăciei la 4,3%. Pentru comparație, în România e de 23%, iar media UE e de 17% (date Eurostat pentru 2020).

Totuși, oamenii din Kazahstan nu simt aceste statistici în viața de zi cu zi și vor reformele reale care le tot sunt promise de ani de zile. Ei cer mai multă libertate, mai multe drepturi și mai puțină corupție și clientelism politic. 

De ce e important ce se întâmplă

Evoluția evenimentelor din Kazahstan e importantă și în plan internațional. 

Pentru marii vecini, Rusia și China, deznodământul protestelor are și mize interne. Niciunul dintre regimurile autocrate învecinate nu poate permite ca protestele din Kazahstan să alimenteze revolte în țările lor. Cum controlul statului e aproape absolut în China, miza e chiar mai mare pentru Rusia, care e și principalul aliat al Kazahstanului (un sfert din populația Kazahstanului e rusă).

Vladimir Putin nu poate permite acum ca în Rusia să se manifste o opoziție reală. În plus, ar fi cea de-a treia revoltă împotriva unui regim protejat de Kremlin, după Euromaidanul din Ucraina (2014) și protestele mai recente din Belarus (2020), amintește New York Times.

Dincolo de implicațiile politice ale protestelor, Kazahstan este un important jucător pe piața de energie și punte între piețele asiatice și cele occidentale. E una dintre cele mai bogate țări din lume după rezervele de petrol, gaze și uraniu. 

Temerile că țara e în pragul unei revoluții vin în plină criză globală a energiei. E și motivul pentru care prețul uraniului a crescut cu 8% de pe o zi pe alta, pe fondul protestelor – Kazahstan e lider mondial în producția de uraniu și este depășit doar de Australia, ca rezerve.

Pentru România, Kazahstan e principalul partener comercial din Asia Centrală, soldul schimburilor comerciale fiind covârșitor în favoarea Kazahstanului. Energia e de departe pilonul relațiilor românești cu kazahii. 

@MAERomania 🇷🇴 is following closely the protests in #Kazakhstan. Violence and violations of human rights must be avoided. We expect Kazakhstan to fully uphold its international commitments.

— MFA Romania (@MAERomania) January 6, 2022

În 2007, compania kazahă de stat KazMunayGas cumpăra 75% din acțiunile Rompetrol pentru 2,7 miliarde de euro. Doi ani mai târziu, compania prelua și restul de 25% din acțiunile Rompetrol Group. Ulterior, grupul Rompetrol a devenit KazMunayGas International (KMGI). 

În 2018, KMGI și Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE) din România au semnat un acord de asociere pentru înființarea Fondului de Investiții în Energie Kazah-Român, în baza unui memorandum de înțelegere semnat între România și compania kazahă. Acționariatul fondului e 80% kazah, 20% român. Compania deţine şi operează Petromidia, cea mai mare rafinărie din România, dar și rafinăria Vega, din Ploiești.

Americanii au și ei interese economice mari în Kazahstan. Exxon și Chevron au investit zeci de miliarde de dolari acolo, amintește New York Times.