A fi sau a nu fi legată: ce schimbări aduce ultimul episod din saga impozitului pentru microîntreprinderi
Articol susținut de
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
Este deja un truism zicerea mediului de afaceri din România – şi, în egală măsură, a profesioniştilor în consultanță, cum că nu ar strica puţină predictibilitate atunci când vorbim de schimbări fiscale. Și totuși, de ceva vreme, asistăm la o cursă cu obstacole în ceea ce priveşte încadrarea companiilor care pot aplica impozitarea pe veniturile microîntreprinderilor.
La finalul anului trecut, o ordonanță privind măsuri fiscal-bugetare (OUG 115) introducea o serie de modificări importante. Printre ele, o prevedere ce s-a dorit a fi o clauză antiabuz în ceea ce priveşte fragmentarea artificială a activităţilor în scopul optimizării obligaţiilor fiscale.
Concret, pentru aplicarea condiţiei referitoare la plafonul de 500.000 euro aferent veniturilor obţinute la sfârşitul anului de către o microintreprindere, legiuitorul a simţit necesar să vină cu un concept nou, inexistent în fiscalitate, acela de „întreprinderi legate”.
Ca să explice ce sunt aceste întreprinderi legate, Guvernul ne-a trimis la dispoziţiile Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii.
Primul obstacol pentru cei care vor să rămână microîntreprindere și în 2024
În consecinţă, prin raportare la veniturile obţinute până la 31 decembrie 2023, contribuabilii care doreau să îşi păstreze statutul de microîntreprindere şi în anul 2024 aveau de surmontat un obstacol serios. Asta deoarece trimiterea la reglementările Legii nr. 346/2004 făcea foarte dificilă respectarea clauzei antiabuz recent introdusă.
Motivul: scopul Legii nr. 346/2004 este cu totul altul, pentru că legislaţia respectivă a avut izvorul în reglementările la nivelulul UE privind dreptul concurenţei. Or, păstrarea în legislaţie a acestor criterii fără nicio îndrumare minimă în legislaţia fiscală era de natură să atragă dificultăţi în ceea ce priveşte interpretarea şi aplicarea, atât pentru un contribuabil de bună de credinţă, cât şi pentru echipele de inspecţie fiscală.
Pe ultima sută de metri, legiuitorul a realizat dificultatea creată de măsura legislativă şi tocmai a modificat legislaţia, printr-o nouă ordonanță de urgență (OUG 31/2024 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative), publicată în MO Partea I nr. 274 din 29 martie 2024 şi intrată în vigoare începând cu 29 martie 2024, la început de weekend, actul normativ fiind accesibil în Monitorul Oficial a doua zi.
Așa se face că avem acum o nouă definiţie a „întreprinderile legate”, care implică deţinerea şi/sau controlul direct sau indirect la nivelul persoanelor juridice române în procent de peste 25%. Același procent e întâlnit şi la criteriul de limitare a numărului de societăţi care pot aplica impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, şi anume una singură.
În acelaşi timp, se adaugă şi o condiţie nouă: dacă se dovedește că o persoană juridică deține sau controlează o societate în procent de peste 25%, avem obligaţia de a cumula veniturile obţinute de aici cu veniturile din activităţi independente, pentru a afla dacă e respectată condiţia privind plafonul de 500.000 euro și, de aici, dacă se păstrează opțiunea de impozitare ca microîntreprindere.
Tradus într-o speță concretă, dacă un asociat al unui SRL își desfășoară activitatea și pe un PFA, și dacă deține mai mult de 25% în SRL-ul respectiv, legea îl obligă sa adune suma veniturilor obținute în SRL cu suma veniturilor obtinuțe de PFA și să se raporteze la plafonul de 500.000 euro.
Sursa: ANAF/Hotnews
Și aici avem însă o nuanţă în ceea ce priveşte clarificarea conceptului de deţinere/control indirect. Chiar și așa, forma actuală a legii ajută ceva mai mult la claritatea analizei și putem încadra situaţiile în care se află contribuabilii cu speranţa că obstacolul aşezat în faţa noastră de legiuitor poate fi depăşit.
Problema aplicării retroactive rămâne
Cu toate acestea, ca să păstrăm specificul românesc în ceea ce priveşte tehnica legislativă, măsura recent modificată ridică o problemă serioasă de aplicare retroactivă. Testul îndeplinirii plafonului de 500.000 euro se efectuează asupra datelor de la 31 decembrie 2023, deși, atunci când a fost publicată OUG 31/2024, mai erau două zile lucrătoare – vineri și luni – până la termenul de depunere a opțiunii.
Totodată, Guvernul oferă şi două analgezice ca să mai calmeze supărarea contribuabililor. Termenul de depunere a opţiunii privind aplicarea regimului de impozitare pentru microîntreprinderi se extinde până la 15 aprilie inclusiv, iar contribuabilii care au depus deja opţiunea până la intrarea în vigoare a actului normativ au posibilitatea să depună o nouă declaraţie de menţiuni (formularul D700).
La final, dacă am fi fost pasionaţi de pariuri şi ne jucam şansele de a păstra sau nu regimul de impozitare pentru microîntreprinderi pentru anul 2024, am putea spune că statul ne-a oferit suficientă andrenalină sau dopamină, depinde din ce unghi privim analiza situației de a fi sau a nu fi societăţi legate.
Nu ne rămâne decât să nutrim, totuşi, speranţa că data viitoare guvernanţii se vor gândi de două ori, sau măcar că vor iniția o consultare publică în timp util, înainte să lege sau dezlege chestiuni de fiscalitate cu impact major asupra mediului de afaceri.
Articolul face parte dintr-o nouă serie de analize pe teme fiscale și de business, realizate de experți în domeniu. Proiectul e susținut de Crowe România, companie care face parte dintr-o rețea globală de consultanță, audit și contabilitate.
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
