Povestea în două minute

De ce este microstatul musulman care va apărea în Albania un „exercițiu de imagine”

Computer Hope Guy
Marea Moschee din Tirana, Albania/ Sursa Foto: Shutterstock

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Premierul Albaniei, Edi Rama, a anunțat la ONU că țara sa va crea un microstat musulman suveran în capitala Tirana, asemănător Vaticanului. Statul enclavă va ocupa aproximativ 10 hectare și va aparține ordinului islamic sufit bektaşi, a patra comunitate ca mărime din Albania, reprezentând aproximativ 10% din populația statului.

Creat în primul rând cu scopul de a promova pacea religioasă, acest „Vatican al Balcanilor” va avea propria administrație, propriile granițe și pașapoarte  și, totodată, nu va impune nicio regulă legată de stilul de viață al oamenilor, nici măcar legată de consumul de alcool sau de felul în care se îmbracă femeile.

„Dumnezeu nu interzice nimic, de asta ne-a dat minți”, a declarat liderul religios al ordinului musulman, Edmond Brahimaj, cunoscut drept Baba Mondi.

Cum țara balcanică nu intră pe radarul știrilor internaționale prea des, am vrut să înțelegem care sunt mișcările din spatele acestei decizii luate de Albania, o țară cu „o istorie extrem de agitată”, după cum ne-a explicat într-un interviu orientalistul român Christian Tămaș. El ne-a ajutat să înțelegem cum a ajuns această țară una cu jumătate din populație musulmană, care sunt caracteristicile ordinului bektași și cum se face că tocmai Albania a propus următorul „Vatican”.

Panorama: Ați putea să ne explicați pe scurt cum se face că Albania e și un stat musulman?

Christian Tămaș: Scindată religios după Marea schismă din 1054, care va duce la un nord catolic și la un sud ortodox, disputată apoi de sârbi și de venețieni și divizată în secolul al XIV-lea prin formarea unui număr de mici principate independente, Albania va deveni o pradă destul de ușoară pentru Imperiul Otoman, care o va ocupa aproape în întregime, în ciuda războiului de gherilă de un sfert de secol, condus de Skanderbeg (Gerge Kastrioti, cunoscut  sub numele de Skanderbeg, este eroul național al Albaniei – n.r.).

Deși cuceriți în secolul al XV-lea, albanezii vor fi islamizați pe scară largă abia în secolul al XVII-lea și al XVIII-lea, convertirea majorității populației la islam având diverse motivații, cele mai comune fiind, se pare, avantajele de ordin social și economic, oferite de turci, pentru care Albania avea o importanță strategică deosebită. Acest lucru va avea drept rezultat accederea multor albanezi convertiți în funcții importante în aparatul administrativ și militar otoman.
dintre albanezi sunt musulmani, conform recensământului din 2023
0 ,67%
4,81% dintre ei aparțin ordinului bektași
0 ,81%

Ordinul bektași promovează libertatea spirituală și de gândire

Panorama: Prim-ministrul țării, Edi Rama, a anunțat planurile înființării acestui stat în stat pentru membrii ordinului șiit sufi Bektași. Puteți să-mi descrieți, vă rog, acest ordin, care sunt caracteristicile sale?

Christian Tămaș: La origine o confrerie sufită similară cu multe alte confrerii de acest fel din cadrul islamului sunnit, Bektašiyya se va apropia doctrinar, în secolul al XVI-lea, de și‘ismul duodeciman, prin venerarea imamului ‘Ali, ginerele Profetului, și a celor doisprezece imami (este vorba de o ramură a islamului șiit, care recunoaște o linie de doisprezece imami, lideri spirituali și religioși, considerați succesorii legitimi ai Profetului Muhammad – n.r.)

Caracterizată aidoma celorlalte confrerii sufite, prin laxism în respectarea practicilor și preceptelor religioase „ortodoxe”, confreria numită după Ḥājī Bektāš, considerat fondatorul său, se va răspândi mai ales în Anatolia și Balcani, dar și în alte regiuni ale islamului.

Răspândirea sa în Balcani va duce și la adoptarea unor practici rituale creștine, cum ar fi frângerea pâinii și mărturisirea păcatelor. Bektašiyya va fi strâns legată de instituția ienicerilor care vor contribui la dezvoltarea ei în teritoriile cucerite de otomani. După desființarea ienicerilor în urma înfrângerii răscoalei acestora în anul 1826, membrii confreriei vor fi persecutați, mulți exilați, unii executați, cu încuviințarea elitelor sunnite și chiar a unor confrerii sufite apropiate doctrinar de islamul sunnit.

În timpul perioadei reformelor influențate de ideile occidentale, începută în 1839, ponderea confreriei va crește din nou, deși într-un ritm lent, până în 1925, când Mustafa Kemal Atatürk, după instaurarea republicii, va dispune desființarea ei, fapt care va duce la emigrarea liderilor săi în Albania, unde exista încă din secolul al XV-lea o comunitate bektași destul de numeroasă.

Din punct de vedere doctrinar, Bektašiyya, la fel ca toate confreriile sufite, promova sufismul imanentist, toleranța, acceptarea diversității, precum și libertatea spirituală și de gândire.  

Panorama: Într-un sens mai larg, cât a contat acest ordin în statul Albania?

Christian Tămaș: Până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, confreria, care între timp își declarase separarea clară de comunitatea sunnită, ajungând chiar să fie considerată o sectă islamică, a avut o evoluție înfloritoare. După preluarea puterii de către comuniști, în 1945, stalinism-leninismul practicat de Enver Hodja avea să ducă la diminuarea treptată a influenței bektașismului în rândul populației musulmane albaneze, o diminuare care avea să se accentueze, începând din 1967, odată cu interzicerea tuturor practicilor religioase în Albania.

Odată cu revenirea la normalitate din anul 1990, bektașismul va reapărea, însă timid, fără strălucirea de altădată. Cu toate astea, simpatia musulmanilor albanezi față de această confrerie va crește în mod constant.

Prin noul stat, Albania face un exercițiu de imagine

Panorama: Dar de unde credeți că vine această decizie a Albaniei de a înființa un stat în stat pentru acest ordin musulman? De ce acum?

Christian Tămaș: Considerat de unii gratuit sau chiar de-a dreptul absurd, acest demers cred că este mai curând un „exercițiu de imagine”, pentru a demonstra voința Albaniei – care dorește aderarea la Uniunea Europeană – de a fi un factor de stabilitate într-o regiune marcată de tensiuni mai mult sau mai puțin evidente, și mă gândesc aici la triunghiul Serbia-Kosovo-Albania.

Panorama: Cât de important este ce state vor recunoaște acest nou „Vatican al Balcanilor”?

Christian Tămaș: Recunoașterea sau nerecunoașterea internațională a acestui „Vatican al Balcanilor” nu mi se pare prea importantă. Bineînțeles, dacă se va ajunge la înființarea lui, având în vedere că acest lucru va presupune modificarea Constituției Albaniei.

Panorama: De ce?

Christian Tămaș: Pentru că nu cred că o astfel de inițiativă, chiar dacă va fi pusă în practică, va avea de jucat un rol real pe scena relațiilor internaționale. Nu cred că va fi luată în serios.

Panorama: Totuși, credeți că va reacționa lumea musulmană în vreun fel?

Christian Tămaș: Lumea islamică nu cred că va reacționa altfel decât, poate, declarativ. Există probleme mult mai importante și mai complexe care îi solicită atenția și mă gândesc aici la războiul din Orientul Mijlociu, care se extinde, tinzând să scape de sub control.

Cred că nici Iranul nu se va preocupa prea mult de această problemă, mai ales în contextul războiului la care m-am referit și care nu știm ce turnură va lua.

Articol editat de Andrei Luca Popescu


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Dana Mischie

Și-a început drumul în presă în facultate, scriind recenzii de filme și cărți pentru un blog cultural. Apoi, la master, s-a angajat la ziarul Adevărul, unde a fost pe rând redactor, reporter și apoi editor. Aici, a realizat interviuri, analize și reportaje despre personalități culturale, fenomene sociale, subiecte medicale și despre digitalizare.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
2 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x