Cum ajung liderii superficiali să pară competenți, iar cei profunzi să fie ignorați. Despre leadership în era TikTok
„Cine nu poate atrage atenția în primele trei secunde a pierdut”. Aceasta e mantra neoficială a erei TikTok, dar și un nou test de foc pentru liderii din business. Trăim într-o eră în care durata atenției a scăzut la niveluri record, iar liderii se văd forțați să-și adapteze vocea și prezența la o lume care scrollează mai repede decât gândește.
Liderii de altădată se formau în timp, prin mentorat, experiență directă, asumare de alegeri dificile și viziune strategică agregată din toate acestea. Erau ani și ani de zile de formare concentrată, de observații atente asupra contextelor și de adaptare la ele.
Astăzi, pare că se întâmplă invers: liderul este adesea judecat după cât de „relatable” pare într-un story sau cât de viral este un discurs de 60 de secunde. Asta nu înseamnă că practicile de formare a liderilor s-au pierdut. Și nici că valorile după care ne alegem conducătorii s-au inversat, ci că forma în care ele sunt transmise s-a schimbat radical.
Potrivit unui studiu realizat de Harvard Business Review în 2023, 68% dintre angajații Gen Z preferă liderii care comunică prin conținut video scurt și autentic, față de cei care livrează prezentări tradiționale. Nevoia de viziune rămâne, dar forma prin care ea este exprimată trebuie să fie snackable, vizuală și umană.
Noul limbaj al liderului: emoție, vulnerabilitate, ritm
TikTok nu este doar o platformă. TikTok este prima platformă construită complet pe un sistem de recompensă dopaminică:
● Interacțiunile sunt rapide, intense, fragmentate.
● Recompensele sunt aleatorii – un clip banal poate deveni viral.
● Stima de sine începe să depindă de „ce a zis algoritmul” azi, nu de cine ești tu ca om sau de cât de valoros este conținutul mesajului tău.
E-mailuri, CV-uri, interviuri – totul migrează deja către formate scurte, captivante, animate de storytelling rapid. TikTok nu schimbă doar forma conținutului. TikTok schimbă modul în care noile generații vor procesa, gândi și formula idei.
O extensie digitală a tribului
Această nouă identitate fragmentată generează și mai multă anxietate, dar și adaptabilitate forțată: liderii învață rapid să vândă propriile idei și decizii în funcție de context, nu de valori personale. Pentru că TikTok nu doar că reflectă societatea digitală, ci o reconfigurează.
Dacă privim din perspectivă antropologică, TikTok poate fi o extensie digitală a tribului. Omul s-a adaptat de milenii să urmărească lideri care captează atenția, care spun povești, care creează coeziune. TikTok face același lucru – doar că la scară deja globală și într-un ritm crescut exponențial.
Studiul „The Social Brain Hypothesis” (Robin Dunbar) arată că aptitudinea umană de a gestiona mintea, emoțiile și relațiile este organizată pentru a menține conexiuni de calitate cu aproximativ 150 de persoane semnificative. TikTok, însă, forțează mintea să „simuleze” relații cu sute de „lideri digitali”, simultan.
În acest peisaj, câștigă nu cel mai competent, ci cel mai memorabil. Și cum memoria folosită este una de scurtă durată, a fi memorabil devine în sine ceva instabil și superfluu. Ești memorabil până la următorul clip memorabil. Până la rețeta favorită de smoothie.
Pericolul major în era TikTok? Confundarea spectacolului cu leadershipul real
Carisma poate capta, dar nu poate înlocui viziunea. Într-un climat economic și social volatil, liderii care prioritizează doar imaginea riscă să piardă substanța. Iar această pierdere de substanță nu este decât căderea în demagogie.
Psihologul Daniel Kahneman, laureat Nobel, avertiza în „Thinking, Fast and Slow” că „sistemul nostru rapid de gândire” e sedus de forme simple și mesaje emoționale. Asta face ca liderii superficiali să pară competenți, iar cei profunzi să fie ignorați dacă nu se exprimă eficient. De-a dreptul paradoxal, dacă mă întrebați pe mine!
Liderul viitorului nu trebuie să se forțeze făcând „gesturi cotidiene de om normal” pe TikTok – de parcă ei sau ele nu ar fi oameni normali, cu preferințe și gesturi firești – dar trebuie să înțeleagă ritmul.
Nu trebuie să fie „influencer”, dar are nevoie să influențeze prin claritate, emoție și prezență vizuală. Altfel, toți cei aparent competenți vor capta atenția publicului, cu rezultate dezastruoase pentru noi toți. Leadershipul nu moare în era TikTok, dar se transformă într-un exercițiu constant de adaptare radicală. Jacques Derrida avea dreptate: „Ca să mă prefac, chiar fac acel lucru: prin urmare, nu am făcut decât să mă prefac că mă prefac.”
Noul portret al liderului eficient: creator, curator, conector
Leadershipul viitorului nu mai este doar despre decizie și strategie, ci și despre cum ajungi să-i atingi pe oameni în contextele lor specifice, spunându-le despre rezultatele deciziilor și strategiilor. Adică despre storytelling, personal branding și comunicare contextuală.
Liderul modern este, în esență:
● Creator: produce conținut valoros – nu doar pentru PR, ci pentru educarea „tribului” lui și a altora, pentru creșterea lor într-o anumită cultură organizațională.
● Curator: alege cu atenție ce teme amplifică, ce trenduri ignoră și ce viziune servește. E anti-canibalism.
● Conector: creează spații de dialog autentic, atât în comunitățile digitale, cât și în cele offline. Și devine garantul siguranței acestor spații.
Într-o lume care se schimbă la fiecare scroll, liderii care rezistă sunt cei care combină profunzimea cu formatul scurt. Nu e ușor. Dar nici leadershipul real n-a fost vreodată.
Cine e Mihai Stănescu:
Mihai Stănescu este senior management advisor, executive coach și non-executive board member, cu peste 20.000 de ore de practică în leadership și strategie. Este dezvoltator al Organizational Transition Quotient (ORQ) și fondatorul RoCoach, prima companie de coaching din România. De-a lungul carierei, a ghidat și consiliat sute de lideri din companii de retail, producție, energie și finanțe din România și Europa Centrală și de Est, sprijinindu-i în tranziții organizaționale complexe și contribuind la optimizarea leadershipului și la creșterea agilității echipelor de management.
Articol editat de Raluca Ion
