Mizele sistemului garanție-returnare. Noul „sticle goale cumpărăm” obligatoriu, unde ambalajele sunt comoară, nu povară
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
Din 30 noiembrie, devine obligatoriu un sistem cu impact pentru consumatorii de băuturi, fie că sunt apă, sucuri sau alcool. Se cheamă sistemul garanție-returnare (SGR) și presupune că majoritatea băuturilor cu ambalaj din sticlă, plastic sau metal vor fi vândute cu o garanție de 50 de bani pe recipient, pe care cumpărătorii o pot recupera când returnează ambalajul la un centru de colectare.
În noua logică impusă de SGR, plasticul, sticla și dozele vor deveni resurse, ceea ce le va face valoroase. Astfel, principalul beneficiu va fi că aceste ambalaje, în loc să ajungă la groapa de gunoi, la incinerare sau să fie aruncate în natură, vor fi reciclate pentru a fi refolosite. Iar asta va avea un impact pozitiv asupra mediului și a economiei.
- Ca orice proiect nou, este de așteptat ca SGR să aibă sincope la început. De la reticența și neînțelegerile din rândul consumatorilor, la problemele de infrastructură pe care magazinele sunt obligate să o pună la dispoziție oamenilor, pentru a putea colecta ambalajele și a le plăti banii pe ele.
„Avem nevoie de educație continuă în școli și campanii de conștientizare, de facilitare a accesului la infrastructura de colectare și o colaborare strânsă între autorități și mediul privat”, spune Valer Hancaș, director de comunicare la Kaufland România.
- România se află acum la coada clasamentului, în ceea ce privește reciclarea. UE somează an de an țara noastră să-și crească rata totală de reciclare (deșeuri municipale și de ambalaj), care în prezent se situează la 14%. Odată cu introducerea sistemului de garanție-returnare, este de așteptat ca această rată să crească.
Sfârșitul acestei toamne vine în România cu o schimbare de impact pentru consumatorii de băuturi, fie că sunt apă, sucuri sau alcool. Se cheamă sistemul garanție-returnare și presupune un lucru simplu, prezent deja în multe state ale lumii: majoritatea băuturilor cu ambalaj din sticlă, plastic sau metal vor fi vândute cu o garanție de 50 de bani pe recipient, pe care cumpărătorii o pot recupera când returnează ambalajul la un centru de colectare.
Va fi un efort suplimentar atât pentru clienți, cât și pentru comercianți, care vor scoate bani mai mulți din buzunare și vor fi nevoiți să iasă din zona de confort cu care s-au obișnuit. Însă miza cea mai importantă este curățenia mediului în care trăim cu toții.
30 noiembrie ar trebui să fie ziua Z, când noul sistem garanție-returnare (SGR) va deveni funcțional. Acest sistem presupune ca fiecare cumpărător să plătească o garanție de 50 de bani, de fiecare dată când cumpără o băutură îmbuteliată în recipiente din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 litri și 3 litri, inclusiv. Pentru a fi identificate cu ușurință, ambalajele care vor face parte din program vor fi marcate cu un logo specific.
După ce vor consuma băutura, dacă vor să primească înapoi garanția plătită inițial, consumatorii vor fi obligați să returneze ambalajele cu logo în centrele de colectare, special amenajate de comercianți. Contravaloarea garanției va fi achitată pe loc, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal sau chiar dacă băutura nu a fost cumpărată din magazinul respectiv.
E un sistem care asigură nu doar responsabilizarea consumatorilor față de deșeurile pe care le produc, dar și o modalitate de a motiva „sanitarii” străzii să strângă după acei români nepăsători, care vor continua să arunce de-a valma ambalajele pe străzi.
În noua logică impusă de SGR, plasticul, sticla și dozele vor deveni resurse, ceea ce le va face valoroase. Astfel, principalul beneficiu va fi că aceste ambalaje, în loc să ajungă la groapa de gunoi, la incinerare sau să fie aruncate în natură, vor fi reciclate pentru a fi refolosite. Iar asta va avea un impact pozitiv asupra mediului și a economiei.
Având în vedere dimensiunea geografică a României, SGR se anunță a fi un proiect ambițios, fiind considerat cel mai mare sistem garanție-returnare din sud-estul Europei, conform specialiștilor consultați de Panorama. Dar, noul sistem va contribui la creșterea gradului de reciclare în România și va oferi totodată cantități semnificative de materie primă pentru producerea altor ambalaje.
Citește și: Apa noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, dar mai ieftin și mai curat. Ce bem când nu mai dăm banii pe apa la PET
Miza proiectului: 6 miliarde de ambalaje reciclate anual
Noul sistem e complex și ambițios pentru o țară ca România, crede activistul de mediul Andrei Coșuleanu, pentru că SGR are o logistică uriașă în spate, care presupune colectarea în fiecare an a aproximativ 6 miliarde de ambalaje, ceea ce înseamnă câteva sute de milioane reciclate pe lună.
Ca orice proiect nou, este de așteptat ca SGR să aibă sincope la început. Din momentul implementării, producătorii nu vor mai avea voie să mai producă fără logo-ul RetuRo. Chiar și așa, în depozitele magazinelor vor exista însă în continuare cantități mari de produse fără acel logo, care nu vor putea fi introduse în sistemul de reciclare contra garanției.
RetuRo este administratorul oficial al sistemului garanție-returnare și e o companie înființată de asociațiile reprezentative ale producătorilor de băuturi și ale comercianților. Acționarii RetuRo sunt Asociația Berarii României pentru Mediu, Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate, Asociația Retailerilor pentru Mediu și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor din România.
Garanția de 50 de bani, motivantă și nu prea
Pe lângă logo, activistul de mediu mai vede și alte constrângeri de ordin logistic în procesul de implementare a SGR. O mare problemă va fi pentru magazinele din mediul rural, care nu au suficient spațiu pentru a depozita ambalajele colectate de la consumatori, în vederea returnării garanției.
În plus, aceleași magazine au stocuri de băuturi care se vând foarte greu, deoarece consumul este mult mai mic decât în urban. Drept urmare, termenul de tranziție va fi mare, dar va merita, consideră Coșuleanu: „Eu cred că va fi o perioadă de tranziție destul de dificilă, care va dura cel puțin 1 an”.
Din punctul de vedere al expertului în protecția mediului, pentru început garanția de 50 de bani e suficientă: „Nu ar fi sănătos să supraevaluăm ambalajele. Oamenii trebuie să se obișnuiască cu acest sistem, să prindă încredere în el”.
De aceeași părere este și Valer Hancaș, director de comunicare în cadrul Kaufland România. Acesta consideră că o garanție de 50 de bani, deși poate părea mică pentru unii, este un început și poate funcționa ca un stimulent pentru multe persoane.
„Dacă ne gândim la cantitatea de ambalaje pe care o familie o poate aduna într-o săptămână sau o lună, suma totală recuperată poate deveni semnificativă”, declară pentru Panorama reprezentantul Kaufland România.
Cu toate acestea, doar sistemul în sine nu va fi suficient pentru a transforma România într-o națiune care reciclează majoritar.
„Avem nevoie de educație continuă în școli și campanii de conștientizare, de facilitare a accesului la infrastructura de colectare și o colaborare strânsă între autorități și mediul privat”, adaugă Valer Hancaș.
Pe de altă parte, SGR nu va avea nimic de-a face cu salubrizarea, așa cum mulți oameni sunt tentați să creadă. Salubrizarea înseamnă a prelua deșeuri, municipale sau de ambalaj, și a le duce la groapa de gunoi. Pe când SGR privește colectarea separată a deșeurilor de tip ambalaj pentru a fi reutilizate.
„Avem mai multe deșeuri reciclabile, cum ar fi baterii uzate, electrocasnice mici sau becuri. O subcomponentă a tuturor reciclabilelor e ambalajul. Ce nu e ambalaj va intra în fluxul de până acum. Garanție-returnare nu înseamnă că se renunță la salubrizare, ci că salubriștii vor avea mai puțin gunoi de ridicat”, mai spune Andrei Coșuleanu.
Procentajul de reciclare va crește, dar nu suficient
România se află acum la coada clasamentului, în ceea ce privește reciclarea. UE somează an de an țara noastră să-și crească rata totală de reciclare (deșeuri municipale și de ambalaj), care în prezent se situează la 14%, conform ONG-ului „Act for Tomorrow”. Odată cu introducerea sistemului de garanție-returnare, este de așteptat ca această rată să crească destul de mult, dar tot vom fi departe de țintele fixate de Uniunea Europeană.
„Și atunci va fi nevoie să ne concentrăm și pe reciclarea deșeurilor de non ambalaj. De exemplu, reciclarea biomasei reprezintă o componentă foarte importantă, biodeșeul având un procentaj foarte mare din totalul deșeurilor produse în România”, adaugă Coșuleanu.
Dacă statul pare că a înțeles miza și că își face datoria, nu același lucru se poate spune despre toți cetățenii României. Potrivit activistului pentru mediu, oamenii trebuie descurajați să mai arunce deșeurile reciclabile la comun cu deșeul menajer.
Astfel, trebuie stimulată și separarea deșeurilor la sursă, ceea ce ar crește și mai mult gradul de reciclare în România. Dar, pentru asta e nevoie de conștientizare și educare a populației, iar acest lucru se face cu o voință politică reală, nu doar declarativă.
Dai un ban în plus, dar câștigă toată lumea. Cum sunt educați clienții cu noul sistem
Kaufland România, un nume important pe piața autohtonă de retail, s-a poziționat în ultimii cinci ani drept un pionier în domeniul colectării separate a deșeurilor. Odată cu implementarea SGR, acest retailer are în plan să investească 7 milioane de euro pentru extinderea și eficientizarea infrastructurii specifice.
Dotarea magazinelor cu automate pentru reciclare a început în rețeaua Kaufland în 2018, iar până în 2021 toate magazinele la nivel național aveau astfel de automate. Introducerea unui astfel de sistem a fost un proces complex, care a implicat multe etape logistice și o perioadă extinsă pentru planificare și implementare, potrivit informațiilor oferite de reprezentații retailerului.
Deși cifrele de mai sus sunt încurajatoare, retailerii s-au confruntat cu multe constrângeri și provocări până să ajungă la aceste borne ambițioase de reciclare.
Ca orice demers inovator, procesul de obținere a autorizațiilor de construire s-a dovedit anevoios, iar costurile pentru achiziția, instalarea și întreținerea echipamentelor au reprezentat o presiune financiară semnificativă pentru toți jucătorii de pe piața de retail.
O altă provocare a fost reticența clienților, iar pentru a aborda această problemă, comercianții au intensificat campaniile de informare, pentru a-i asigura că deșeurile colectate sunt gestionate responsabil și revalorificate prin reciclare. Implementarea acestui sistem este considerată o investiție strategică pentru viitor, cu beneficii pentru toate părțile implicate.
„Pentru noi, principalul beneficiu rezidă în fidelizarea și satisfacția clienților”, mai spune Valer Hancaș, de la Kaufland România.
Sistemul funcționează pentru ambele părți. Oamenii sunt motivați financiar să recicleze, apoi să cheltuiască banii primiți la schimb în magazinele care le pun la dispoziție sistemul. De exemplu, Kaufland a organizat recent „Săptămâna reciclării”, iar circa 470.000 de oameni au adus la reciclat peste 11,2 milioane de ambalaje. Pentru fiecare ambalaj, oamenii au primit câte 50 de bani. Sumele au fost puse pe vouchere care au putut fi cheltuite în rețeaua de magazine Kaufland.
De altfel, cele mai multe lanțuri de supermarketuri și-au montat deja aparate și infrastructură de colectare a ambalajelor de băuturi, pentru a putea susține sistemul de garanție-returnare care va intra în vigoare.
Pentru România, sistemul de garanție-returnare promite o diminuare a poluării și o îmbunătățire a calității mediului.
Odată cu aplicarea noii legislații, obiceiurile de consum ale populației se vor schimba, consideră reprezentantul Kaufland România. Acesta anticipează că noua legislație va sensibiliza românii cu privire la importanța reciclării și la impactul pe care deșeurile îl au asupra mediului. Iar acest lucru va duce la o schimbare în obiceiurile de cumpărare și o creștere a interesului pentru produse cu ambalaje reciclabile sau mai puține ambalaje, în general.
„Cu timpul, sperăm ca reciclarea să devină o rutină integrată în viața cotidiană a fiecărui cetățean”, spune Hancaș.
Amânarea nu a fost acceptată. Schimbarea vine pe 30 noiembrie
RetuRo, administratorul SGR, a cerut în luna septembrie o amânare cu minimum 3 luni, pentru implementarea acestui sistem. Potrivit site-ului SGR, populația încă nu are cunoștințele esențiale în înțelegerea modului de funcționare a sistemului. În plus, nu toate magazinele din România care comercializează băuturi sunt înregistrate în sistem, iar infrastructura specifică mai trebuie dezvoltată.
Însă Ministerul Mediului nu a fost de acord, astfel că termenul de 30 noiembrie a rămas definitiv.
„Poziția mea a fost clară și fermă. Am luat decizia împreună cu premierul şi cu alţi miniştri, iar termenul de 30 noiembrie 2023 rămâne termenul la care sistemul garanţie-returnare va porni în România. Nimic nu mai este negociabil. Înţeleg îngrijorarea industriei, dar înţeleg şi interesul cetăţenilor de a trăi într-o lume mai curată, fără PET-uri”, a spus ministrul Mediului, Mircea Fechet, în luna septembrie.
Românii sunt deschiși să recicleze, tinerilor nu prea le pasă
Potrivit unui studiu de piață, 66% dintre respondenți menționează că au auzit de sistemul de garanție-returnare ce urmează să fie implementat în luna noiembrie.
Același studiu relevă că 6 din 10 participanți la studiu intenționează să returneze de fiecare dată ambalajele goale, odată ce sistemul garanție-returnare va deveni funcțional. În același timp, 3 din 10 români declară că le vor returna ocazional. Cei cu vârste peste 45 de ani se declară cei mai conștiincioși în a returna ambalajele, iar tinerii între 18-24 ani sunt mai puțin preocupați în privința reciclării.
Conform aceleiași surse, noul sistem va influența și comportamentele de consum ale românilor. Astfel, 43% declară că noua legislație nu le va schimba deloc obiceiurile de cumpărare, 19% spun că vor cumpăra ambalaje mai mari, pentru a plăti de mai puține ori garanția, 13% admit că vor cumpără mai rar băuturi, iar 12% menționează că vor alege produse mai ieftine.
Vocea străzii. Ce cred românii despre SGR?
Dincolo de obiective și idealuri privind reciclarea, cel mai important este ce cred oamenii și cum se raportează la acest nou sistem. Panorama a stat de vorbă cu câțiva cetățeni, pentru a afla cum li se pare sistemul garanție-returnare.
Iulian are 77 de ani și este pensionar, fost chimist. Crede că sistemul va fi eficient și se miră chiar că nu a fost introdus mai devreme.
La polul opus al vârstei, Ioana are 21 de ani și spune că nu a auzit până acum de acest sistem. Totuși, crede că e o idee bună: „Eu deja reciclez ambalaje, le aduc în parcarea unui centru comercial. Dar, dacă se implementează acest sistem va fi și mai bine, pentru că voi avea mai multe opțiuni de reciclare”, spune ea.
„E un sistem foarte bun. Eu deja reciclez la blocul în care locuiesc”, spune și Mihai, 41 de ani, care se gândește totuși că nu va merge să care ambalajele la magazinele care le colectează, în ciuda garanției pe care o poate recupera.
Dacă sistemul garanție-returnare va avea succes, România va reduce din decalajul ce o separă de alte țări din UE, în privința gradului de reciclare. În prezent, rata de reciclare la nivel național pentru deșeurile de tip ambalaj este de aproximativ 30%, conform datelor Clean Recycle.
Prin intermediul SGR, România încearcă să crească semnificativ procentul de colectare selectivă și să se conformeze reglementărilor foarte stricte ale Uniunii Europene, în privința relansării modelului de economie circulară. Ideea acestui model de producție și consum se bazează pe folosirea pentru cât mai mult timp a produselor – prin reutilizare, reparare, renovare, reciclare sau folosire la comun și închiriere. Miza lui este reducerea deșeurilor și impactului asupra mediului.
Până în 2025, rata de reciclare pentru ambalaje trebuie să ajungă la 70%, un obiectiv ambițios, dar nu imposibil de atins, potrivit activistului de mediu Andrei Coșuleanu, de la „Act for Tomorrow”.
Articol editat de Andrei Luca Popescu
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
