Trump vrea să pună satira în lesă. Cum se războiește președintele american cu vocile incomode
Donald Trump vrea să pună lesa câinelui de pază al democrației. Își dorește să-l țină din scurt și să-i strângă și zgarda în jurul gâtului. Congresul american a trecut, la mijlocul lunii iulie, o lege care taie finanțarea posturilor publice de radio și televiziune pentru următorii doi ani după ce președintele american s-a plâns că posturile fanion NPR și PBS sunt prea critice cu el și cu republicanii și promovează ideologii care nu-i sunt pe plac.
Președintele își folosise deja autoritatea executivă pentru a obliga agențiile federale să taie orice fel de subvenție către cele două canale, așa că decizia de a le lua tot bugetul federal era doar o chestiune de timp.
Pentru NPR și PBS, care au acoperire națională, suma reprezintă un procent mic din veniturile totale, realizate în mare parte din donații și sponsorizări, dar banii erau esențiali pentru stațiile mai mici din zona rurală.
Experții se tem că vor apărea așa-numite deșerturi informaționale, zone care nu vor avea niciun fel de acces la surse de informare credibile și verificate. Mulți americani vor ajunge în situația de a consuma doar conținut găsit pe internet despre care nu vor ști dacă e sau nu real.
Relația tensionată pe care Donald Trump o are cu presa tradițională nu e nicio noutate. Chiar de la primul său mandat, a acuzat jurnaliștii și posturile care îl criticau că răspândesc informații false și a încercat prin diverse mijloace să-i discrediteze.
Acum, însă, Trump intră mult mai feroce în coasta presei. A interzis accesul agenției Associated Press la evenimentele din Biroul Oval, pe motiv că a refuzat să respecte în articolele sale modificarea denumirii Golfului Mexic în Golful America. Și chiar dacă justiția a decis în favoarea jurnaliștilor, accesul se face în continuare discreționar.
În plus, a dat în judecată mai multe trusturi și publicații și a cerut sume colosale ca daune. Cel mai recent este cazul The Wall Street Journal, care a publicat dezvăluiri despre relația apropiată pe care Donald Trump ar fi avut-o cu Jeffrey Epstein, om de afaceri acuzat de pedofilie, care s-a sinucis în închisoare în 2019.
Ești pe grabă? Poți sări direct la ce te interesează:
Scoaterea lui Stephen Colbert din scenă
Dar subiectul care a stârnit cele mai multe dezbateri a fost decizia de a-i pune cruce celui mai urmărit program de satiră politică din SUA – The Late Show with Stephen Colbert.
Gazda emisiunii este un vehement și îndelungat critic al lui Donald Trump, unii ar spune chiar cel mai cel dintre toți.
Postul de televiziune CBS, care produce și difuzează emisiunea, a pus decizia pe seama pierderilor financiare foarte mari. Dar, pentru public, argumentul nu a fost suficient.
Dacă ar fi fost vorba doar despre concedierea lui Stephen Colbert, probabil n-am fi asistat la atâtea reacții, dar anularea cu totul a emisiunii nășite de David Letterman în 1993 ridică îndoieli serioase legate de viitorul unei forme de divertisment și informare care are la bază criticarea puterii, oricare ar fi ea.
Late-show-ul made in RO. Florin Călinescu, despre Chestiunea Zilei
În România, genul acesta de program TV n-a avut zile multe. Cel mai apropiat exemplu de modelul care a făcut carieră în America este Chestiunea Zilei, emisiune care a debutat la Pro TV spre sfârșitul anilor ‘90, moderată de Florin Călinescu.
Fostul realizator de talk-show nocturn a povestit pentru Panorama ce a mers și ce n-a mers la vremea aceea.
Într-o perioadă în care România se zbătea în tranziție, Florin Călinescu își amintește că emisiunea a prins imediat la public, iar subiecte erau destule. „Cum nu erau televiziuni de știri ca acum, atunci citeam ziua ziarele și vedeam ce a mai făcut președintele, ce a mai făcut Parlamentul, ce a făcut Guvernul”, povestește Florin Călinescu.
Emisiunea începea cu un monolog și includea o discuție cu un invitat și o scurtă scenetă în care erau tratate cu umor evenimente la zi. A fost o rampă de lansare pentru mulți actori și un soi de precursor pentru stand-up comedy.
Provocarea adevărată era pentru politicieni, despre care Călinescu spune că veneau sperând să dea bine în fața colegilor de partid, dar care aveau de răspuns unor întrebări incolode.
Fostul om de televiziune nu-și imaginează că un astfel de produs de satiră politică și-ar mai găsi vreodată loc la un post din România câtă vreme partidele pompează bani în mass-media.
De altfel pune sfârșitul carierei lui Colbert la CBS pe seama unor presiuni politice similare cu cele care au dus la dispariția emisiunii „Chestiunea Zilei”.
Explicația (ne)oficilă pentru anularea lui Colbert
Vestea că sezonul actual va fi și ultimul pentru The Late Show a venit în timpul emisiunii, chiar din gura realizatorului. În vreme ce nimeni nu neagă că televiziunea, în general, nu se simte prea bine în fața asaltului serviciilor de streaming, anularea emisiunii lui Stephen Colbert ridică mari semne de întrebare asupra motivelor reale ale acestei decizii.
Alte posturi de televiziune au ales să mai taie din cheltuieli – au renunțat la formația din studio ori au redus numărul difuzărilor – pentru salva talk-show-urile satirice. De ce n-ar fi putut și CBS să procedeze la fel?
Un argument pentru care „motivele financiare” sunt văzute mai degrabă drept un eufemism pentru „încercăm să nu-l mai supărăm pe Trump” e faptul că CBS l-a supărat foarte tare pe Trump în timpul campaniei electorale din 2024, cu un interviu luat Kamalei Harris în emisiunea 60 Minutes.
Aflat la acea vreme în postura de candidat la alegerile prezidențiale, Donald Trump a acuzat postul de televiziune că a difuzat un interviu trunchiat cu rivala sa democrată pentru a o favoriza.
Situația a evoluat până în punctul în care CBS și compania-mamă, Paramount, au fost dați în judecată. De teama unui proces care să-i aducă prejudicii de imagine, Paramount a ales să pună capăt litigiului cu o înțelegere încheiată la începutul lunii iulie contra unei sume de 16 milioane de dolari, bani direcționați către biblioteca prezidențială Donald J. Trump.
CBS nu a admis că ar fi comis vreo greșeală și nici nu a prezentat scuze oficiale. Totul s-a rezumat la bani.
De ce s-ar fi încheiat o înțelegere în astfel de condiții? Însuși Stephen Colbert a dat răspunsul, coincidență sau nu, cu doar câteva zile înainte de a fi concediat: „e o mită babană”.
Paramount și trustul media Skydance erau la acel moment în proces de fuziune, dar această fuziune nu putea avea loc fără încuviințarea Comisiei Federale pentru Comunicații (FCC), instituția care reglementează piața de media și telecomunicații din SUA.
Or, la butoanele FCC, care în mod normal este o agenție independentă, se află acum Brendan Carr, un acolit al lui Donald Trump care, de când a preluat funcția, nu a făcut decât să urmeze tendințele șefului său de a vâna presa incomodă.
La rândul său, acesta a jubilat pe rețelele de socializare la vestea că Stephen Colbert și emisiunea lui dispar de la televizor.
Fuziunea a fost aprobată de autoritățile federale la nicio săptămână după mazilirea lui Colbert și include condiții care deschid drumul unei implicări a corporației rezultate în urma fuziunii în politica editorială a postului CBS.
Cum arată presa după șase luni de Trump 2.0
„Donald Trump a devenit o figură-cheie în mișcarea politică globală anti-jurnalism”, atrage atenția organizația „Reporteri Fără Frontiere” (RSF), la bilanțul primelor șase luni din cea de-a doua administrație Trump. Președintele SUA „imită și încurajează” regimurile autoritare sau semi-autoritare cu atitudinea sa față de presa tradițională.
Un judecător districtual încă așteaptă explicații din partea Casei Albe pentru întreruperea activității Vocii Americii în lipsa unei decizii a Congresului de eliminare a finanțării așa cum s-a întâmplat în cazul NPR și PBS.
Vocea Americii și Radio Europa Liberă, surse de informare a publicului străin din afara teritoriului SUA, dar păstorite de americani, au fost printre primele ținte din războiul cu presa pe care Donald Trump l-a declanșat la reîntoarcerea la Casa Albă.
În evaluarea anuală despre libertatea presei, „Reporteri Fără Frontiere” scrie că SUA se confruntă cu „cel mai semnificativ și prelungit declin al libertății presei din istoria sa modernă, iar revenirea lui Donald Trump în fruntea țării exacerbează această situație”.
Președintele american a început să folosească și justiția pe post de armă și amenință sau chiar dă în judecată trusturi de presă, sub pretextul prejudicierii imaginii sau relatărilor subiective în defavoarea sa. Cea mai recentă luptă e cu prietenul și totodată inamicul său – frenemy cum spun americanii – Rupert Murdoch, mogul media republican considerat multă vreme unul dintre cei mai influenți oameni din politica americană, fără a fi el însuși un politican.
Murdoch este patronul publicației conservatoare The Wall Street Journal care a publicat un articol care ar confirma, contrar spuselor președintelui, că între Donald Trump și omul de afaceri prădător sexual Jeffrey Epstein a existat o strânsă relație de prietenie.
Ca argument, articolul dezvăluia existența unei scrisori pe care Donald Trump i-ar fi adresat-o lui Jeffrey Epstein, în 2003, cu ocazia aniversării a 50 de ani și care conținea un desen indecent.
Scrisoarea nu a fost publicată ca atare, ci doar informațiile din ea. Președintele a reacționat furibund și a cerut în instanță daune de 10 miliarde de dolari.
Interesant este că WSJ face parte dintr-un trust care deține și Fox News, oficiosul lui Donald Trump și pepiniera din care președintele și-a ales unii dintre membrii administrației. Cel mai cunoscut este Pete Hegseth, care de la coprezentator al emisiunii „Fox and Friends Weekend” a ajuns direct șeful Pentagonului.
Directorul adjunct al FBI și mai mulți ambasadori au lucrat și ei sau au fost colaboratori ai postului TV. Faptul că Donald Trump l-a dat în judecată tocmai pe proprietarul celui mai fidel post de televiziune arată că liderul american nu mai ține cont de nimic în goana nebună de a modela mass-media după ce-și dorește să vadă și să audă.
Și când la televizor se vede, la radio se aude și în ziar se citește doar ce vrea președintele țării… asta cum se numește?
Streaming-ul distruge televiziunea
Că Donald Trump face tot ce poate să pună bețe în roate presei nealiniate nu e un secret, dar realitatea e că televiziunea a intrat de ceva timp în declin în fața opțiunilor, la cerere și discreție, de pe internet.
Emisiunea lui Stephen Colbert ar fi adunat pierderi de 40 de milioane de dolari anul trecut și, de aceea, conducerea a considerat că nu mai poate fi salvată. Datele publicate de Fortune arată că televiziunile americane suferă din cauza încasărilor tot mai mici din publicitate pe segmentul talk-show-urilor de noapte.
Unul dintre motive este că, în general, americanii nu prea se mai uită la televizor. Începând cu luna mai, numărul celor care folosesc serviciile de streaming a început să-l depășească pe cel al telespectatorilor tradiționali. Diferența a fost infimă atunci, dar în iunie s-a majorat.
46% dintre americani și-au petrecut timpul în fața ecranelor pe Youtube și Netflix, scrie Associated Press, în timp ce programele TV au fost urmărite de 42%.
Unii moderatori de emisiuni de noapte s-au adaptat mai bine decât alții la noul peisaj media. Late Show-ul lui Colbert are 10 milioane de abonați pe Youtube, în timp ce competitorii lui cu ratinguri mai slabe la TV au de două sau chiar de trei ori mai mulți fani pe platforma video.
În plus, fragmentele din emisiunile de la posturile concurente strâng mai multe vizualizări online.
Deși a fost anunțat că emisiunea lui se va încheia, Stephen Colbert nu pleacă de pe o zi pe alta de la CBS. The Late Show va continua să fie difuzat până la finalul sezonului actual, adică până în mai 2026.
Articol editat de Raluca Ion
