Giganții americani spun adio muncii hibrid. Cât mai rezistă acest model în România și ce se întâmplă pe piața imobiliară

De ce e modelul hibrid norma în corporațiile din România

Modelul de muncă hibrid implementat în multinaționalele de la noi pare să rămână aici pe termen lung, din cel puțin două motive:

1. Companiile și-au ajustat suprafețele de birouri din 2021 până în prezent, ca efect al trecerii la munca de-acasă. Multe dintre ele au renunțat la 20-40% din spațiile închiriate înainte de pandemie.
2. Angajații simt că așa au un echilibru între viața profesională și cea personală, evită irosirea timpului în trafic cinci zile pe săptămână și pot lucra de oriunde. Posibilitatea muncii hibrid a ajuns să conteze când cauți un job.

Citește și:

Vaticanul pustiu din turnurile Bucureștiului și micii săi chiriași. Cum s-a reconfigurat piața de birouri, în fața muncii hibrid

Bucureștiul are un stoc de spații de birouri de 3,4 milioane de metri pătrați, potrivit datelor companiei imobiliare iO Partners. Dacă ar fi să punem la un loc spațiile de birouri ale celor mai mari zece chiriași din București, suprafața ar fi de peste 200.000 de mp, potrivit calculelor Panorama.  

Adică cât cinci turnuri Sky Tower, aceasta fiind în prezent cea mai înaltă clădire din țară, cu 36 de etaje, de câte 1.157 de mp fiecare.  

În urmă cu patru ani, înainte ca lockdown-ul să ne țină în case, topul celor mai mari zece chiriași arăta diferit, iar suprafața ocupată de ei era de circa 304.000 de mp, adică aproape opt turnuri Sky Tower. 

Chiar dacă multe companii și-au restrâns suprafețele închiriate, altele s-au extins. Este cazul centrului de tehnologie Deutsche Bank, DB Global Technology, care anul trecut a închiriat încă 7.000 de mp. A ajuns astfel, la o suprafață totală de spații de birouri de aproape 20.000 de mp. 

În prezent, compania Genpact, furnizor de servicii de outsourcing, este cel mai mare chiriaș de pe piața din București, cu peste 29.0000 de mp închiriați. 

Condiția ca hibridul să mai fie o opțiune

Dacă giganții americani își cheamă angajații la birou cinci zile pe săptămână, companiile din România aplică în continuare modelul hibrid acolo unde se poate și le oferă angajaților flexibilitate. Angajații Băncii Comerciale Române (BCR), spre exemplu, își pot planifica în ce zile să lucreze remote.

Iar lanțul de supermarketuri Carrefour a amenajat în magazine hub-uri unde angajații din sediul central pot munci, dacă le sunt mai aproape de casă. 

BCR este unul dintre chiriașii care au renunțat la spațiile de birouri de care nu mai aveau nevoie, ca urmare a implementării modelului hibrid. Are acum 21.500 de mp, suprafață potrivită pentru modelul hibrid al celor 2.400 de angajați din sediul central din clădirea The Bridge, cu acces la stația de metrou Grozăvești. 

Și Carrefour a eliberat în urmă cu doi ani spațiul pe care nu-l mai utiliza. Retailerul are 17.000 de angajați, însă pentru 95% dintre ei modelul hibrid nu se aplică, pentru că lucrează în magazine și depozite. 

„Am adoptat un model de lucru hibrid și flexibil, care le permite colegilor de la sediu să lucreze trei zile de la birou și două de acasă sau din orice magazin, în funcție de specificul activității fiecăruia”, spune pentru Panorama, Alina Gamauf, membru în Comitetul Executiv Carrefour România și coordonatoarea departamentelor de Resurse Umane, CSR, Corporate Affairs și Property.  

Această abordare, mai spune Gamauf, este o oportunitate pentru angajați să înțeleagă și mai bine realitatea din magazine și nevoile clienților. În plus, îi ajută să păstreze un echilibru între viața personală și cea profesională.  

Circa 40% din cei peste 7.000 de angajați români ai furnizorului german de electricitate E.ON au posibilitatea de a lucra în regim hibrid. Ceilalți lucrează în zona operațională, unde e nevoie și de muncă în teren. Toți acești angajați sunt răspândiți în sediile companiei din 20 de județe și în București. E.ON a închiriat sedii în toată țara, cu o suprafață peste 90.000 de mp.  

Cât mai ține munca hibrid 

Reprezentanții BCR consideră că revenirea completă la birou nu aduce beneficii în plus nici colegilor și nici organizației, care are nevoie de flexibilitate pentru a inova constant. 

Oficialul Carrefour, Alina Gamauf, aduce în discuție și productivitatea companiei, dar și faptul că jucătorii din piață care oferă flexibilitate sunt considerați mai atractivi și mai preocupați de bunăstarea angajaților. „Noi ne-am adaptat acestor tendințe care contribuie la creșterea satisfacției profesionale și la reducerea burnout-ului”, spune ea. 

Citește și:

De ce sunt angajații nefericiți la job și cum s-a schimbat în ultimii ani relația românilor cu munca

E.ON România păstrează și anul acesta modelul hibrid de muncă, pentru o mare parte dintre angajați, cu excepția celor care prestează muncă de teren, au interacțiuni cu clienții și sunt implicați în procese cu impact major asupra relației cu partenerii comerciali.

Remote, On-site sau Hibrid: ce oferă angajatorii, ce aleg angajații 

Toate anunțurile de recrutare publicate pe platforma LinkedIn specifică dacă job-ul e remote, hibrid sau on-site. Iar acest lucru a ajuns să conteze pentru potențialii angajați. 

„Posibilitatea de a lucra hibrid este foarte apreciată de majoritatea candidaților. De cele mai multe ori, flexibilitatea este un beneficiu important, atunci când iau decizia de a se alătura unei noi companii”, se arată în răspunsul BCR transmis Panorama. 

Cu toate astea, încă nu este un criteriu important pentru toți candidații. Unii preferă să lucreze exclusiv de la birou sau pun pe un plan secundar flexibilitatea oferită de un model hibrid.

Cine se mută în spațiile goale

Odată cu renunțarea la spațiul excedentar, a apărut o oportunitate pentru companiile care căutau sedii moderne. Au putut astfel să închirieze spații pentru angajați în zone mai bune, conectate la transportul în comun. 

• • Firma de anvelope Goodyear a închiriat anul trecut 4.000 de metri pătrați în Floreasca Park. 
  • Lanțul farmaceutic Dr. Max care a luat un spațiu de 6.000 de metri pătrați în J8 Office Park, în apropierea stației de metrou Jiului. 
  • Retailerul alimentar Ahold a semnat un contract de 2.200 de metri pătrați în Timpuri Noi Square.
  • Firma de avocatură Kinstellar s-a mutat pe 1.900 metri pătrați, în Globalworth Tower, cu acces la stația de metrou Aurel Vlaicu. 

„Rata de neocupare a spațiilor de birouri din București a scăzut în ultimul trimestru din 2024 la 11,8%. Dar, ne așteptăm în continuare ca unele companii să mai dea spații înapoi proprietarilor, deci rata de neocupare mai poate fluctua într-o mică măsură”, explică pentru Panorama, Alexandru David, Head of Research în cadrul companiei de consultanță imobiliară iO Partners. 

Noile spații disponibile spre închiriere sau chiar sub-închiriere au suplinit lipsa noilor clădiri. Anul trecut, în București s-au finalizat lucrările la un singur spațiu de birouri, de 15.147 de metri pătrați, în cadrul mallului AFI. 

Ocuparea spațiilor goale s-a văzut și în datele Metrorex. Traficul de anul trecut este sub cel din 2019, dar peste cel din 2023, în stațiile de metrou unde se află hub-uri cu clădiri de birouri. Cum a crescut traficul:

• • Politehnică – 33%
  • Aurel Vlaicu – 16% 
  • Pipera – aproape 9%
  • Aviatorilor – 8% 

Stocul de spații de birouri va fi destul de limitat în viitor față de livrările anilor precedenți. Puțini dezvoltatori se mai încumetă să investească. Asta se întâmplă din cauza:

• • blocajului urbanistic – perioada prea lungă în care se obține o autorizație de construire,
  • costurile majorate la construcție,
  • o cerere mai redusă. 

Cererea totală de spații de birouri a fost anul trecut de circa 322.000 de mp, cu 21,4% mai puțin decât în 2023, un an în care mai multe contracte de închiriere au ajuns la scadență sau au fost reînnoite. 

Cererea netă (tranzacții totale minus reînnoire și relocări în cadrul stocului competitiv – n.r.) a fost de circa 121.000 de metri pătrați, în creștere cu 19% față de 2023, arată datele iO Partners. 

„Chiar dacă nu au fost multe intrări noi în piață, în 2024 am văzut mai multe relocări din stocul necompetitiv, în stocul competitiv. Ceea ce indică o preocupare a chiriașilor pentru creșterea calității spațiului ocupat”, spune expertul imobiliar Alexandru David. 

Ce urmează pe piața de birouri din București 

Singura livrare de spații noi de birouri anul acesta, 8.000 de metri pătrați, va fi în proiectul Hala Ford, dezvoltat de One United Properties. Cererea va scădea și mai mult, pentru că anul acesta expiră contractele semnate în 2020, primul an de pandemie, când cererea s-a prăbușit și s-au închiriat mai puține sedii. 

În 2026 vor fi finalizate clădiri noi de birouri. Nu va fi o creștere spectaculoasă, mai spune David, dar va fi în pas cu revenirea cererii.