„Vecinul de dedesubt se apucase să spargă doi stâlpi de beton”. Cum poți să dărâmi, legal, un perete în apartament
E vară, cei mai mulți vecini sunt plecați, ai câteva zile de concediu și parcă te-ai apuca de făcut ceva prin apartament. Muți niște mobilă, dai „o mână” de lavabilă în baie să mai schimbi aerul, dar parcă ai sparge și peretele care separă bucătăria de hol ca să simți că ai mai mult spațiu.
Sau de abia ai cumpărat un apartament, care ar putea deveni casa visurilor tale, dacă ai pune o insulă cu scaune de bar în locul peretelui care desparte bucătăria de living, pentru că îți place să ai oameni în vizită și să le gătești cât stați la vorbă.
Oricât am visa la apartamentul perfect, rareori ceea ce reușim să cumpărăm se potrivește mănușă dorințelor noastre. În consecință, mulți proprietari aleg să le modifice. Unele renovări se pot face cu un anunț de bun-simț către vecini, pentru că adesea implică și ceva deranj fonic. Alte n-au nevoie doar de empatia vecinilor, ci și de acordul lor, împreună cu un teanc de hârtii de la diverse instituții și specialiști.
E plin internetul de forumuri unde românii dezbat, fiecare după necesitate și experiență, cum să poți să-ți modifici apartamentul. Impresia pe care ți-o lasă e că, decât să treci prin toată birocrația, mai bine pui mâna pe baros și vezi tu după dacă-ți bate Poliția Locală la ușă.
Așa că am întrebat un arhitect și un structurist cum pot și cum trebuie să fie făcute cu cap aceste renovări, astfel încât nici să nu-ți pice tavanul în cap, nici să nu-ți vină poliția pe cap.
Ești pe grabă? Poți sări direct la ce te interesează:
Apartamente vechi, cerințe noi
Pare că se construiesc apartamente într-o veselie. Raportat însă la totalul unităților rezidențiale, procentajul celor construite după Revoluție e doar o picătură într-un ocean. Apartamentele vechi din România reprezintă o proporție covârșitoare din stocul rezidențial disponibil – mai bine de trei sferturi. Cum nu putem să avem toți locuințe noi, tot din cele vechi trebuie să facem „acasă”.
Dar câte dintre apartamentele construite acum jumătate de secol mai coincid, din punct de vedere al compartimentării, cu nevoile noastre?
Unele ajustări se pot face fără prea multe cerințe legale. Poți schimba culoarea pereților, poți schimba gresia, faianța, parchetul, tapetul, obiectele sanitare, câtă vreme ții cont de orele de liniște din bloc și te ocupi să arunci responsabil deșeurile rezultate.
Dar uneori ai nevoie să regândești întreaga compartimentare. Un prim pas este discuția cu un structurist, declară Cosmin Mitrulescu, inginer de rezistență.
Unii români, spune expertul consultat de Panorama, au tendința să acționeze în pripă, considerând că modificări sunt intuitive și adesea mimetice. Vrei să demolezi o debara, mergi la vecinul de dedesubt sau de deasupra și sigur ai de unde să te inspiri. Dar sunt și cazuri în care proprietarii sunt puși pe fapte mari și periculoase.
Dar nu toți înțeleg.
Cum obții o autorizație de construire
„Am un prieten care a cumpărat un apartament și avea un W.C. de serviciu care nu-i mai trebuia și a dat jos un perete din rabiț. L-a reclamat un vecin, a primit și o amendă foarte mare, și a trebuit să reconstruiască și peretele”, povestește, într-un dialog cu Panorama, arhitectul Radu Negoiță.
Complexă sau nu, orice recompartimentare a unui apartament, cu mici excepții, are nevoie de o autorizație de construire/desființare. Tot ce trebuie să știți despre cadrul legal se regăsește în Legea nr. 50/1991. Așa cum ne rezumă Radu Negoiță, drumul e teribil de sinuos și îl poartă pe proprietar la primărie, la arhitect, la inginerul de rezistență, la un expert în construcții, la un verificator și înapoi la primărie.
Și după ce ai adunat toate avizele și hârtiile, după ce te-ai plimbat trei luni pe la diverse ghișee, primăria îți zice că n-ai ștampilă pe timbru, spune, mai în glumă, mai în serios, arhitectul.
Toată alergătura poate dura uneori mai mult decât lucrarea în sine, de aceea mulți sunt descurajați să intre pe traseul birocratic și își pun baza direct într-un meseriaș care să demoleze sau să ridice un perete fără să pună prea multe întrebări.
de sesizări privind lucrări de construire sau demolare în București a primit anul trecut Serviciul Control Disciplină în Construcții, care intră sub jurisdicția Poliției Locale, transmite instituția la o solicitare a redacției Panorama.
De cele mai multe ori, abaterile se soldează cu amendă și restabilirea compartimentării inițiale. Dar dacă modificările au fost aduse unui imobil încadrat ca monument istoric, acestea constituie infracțiune, iar pedeapsa poate fi inclusiv un an de închisoare.
de plângeri a formulat Serviciul Control Disciplină în Construcții către judecătoriile de sector în 2024.
„Decât să-l încarci pe om cu atâta birocrație”, adaugă el, „mai bine îl pui să semneze pe propria răspundere și îl verifici la sfârșit și, eventual, la o etapă pe parcurs pentru niște lucruri care nu mai sunt vizibile odată ce a dat cu albul pe perete”.
Ce-am avut și ce-am pierdut
Chiar înainte de a ajunge în punctul de a achiziționa un apartament într-un bloc vechi și de a regândi destinația încăperilor, arhitectul Radu Negoiță recomandă cumpărătorilor să analizeze cu atenție anul construcției și sistemul structural.
În cazul unui cutremur, acestea pot face diferența între viață și moarte. Profesorul Radu Sorin Văcăreanu, rectorul Universității Tehnice de Construcții București, a detaliat situația imobilelor din București construite înainte de Revoluție într-un alt articol publicat în Panorama.
Argumentul, continuă arhitectul, este desigur că în centrul capitalelor occidentale, imobilele aveau deja sute de ani de la construire, în timp arhitectura comunistă pentru omul nou putea uneori să-i ofere confort în casă, în timp ce-i erau îngrădite mai toate celelalte libertăți.
Bucătării pătrate, multe spații de depozitare erau câteva dintre atuurile acelor vremuri. Acum nu prea mai ținem butoiul cu varză în balcon și nici conservele pentru iarnă în cămară, iar plapuma voluminoasă de lână a fost înlocuită cu pilote subțiri care nu mai au nevoie de debarale pentru depozitare pe timpul verii.
Au apărut însă fel de fel de electrocasnice, avem hobby-uri, ne creștem diferit copiii, adesea lucrăm de acasă și avem nevoie ca spațiul să fie compartimentat altfel. Ai crede că după ‘90 dezvoltatorii au deslușit aceste nevoi. Dar goana de a face bani rapid din orice metru pătrat a dus la apariția a tot felul de aberații. Radu Negoiță vorbește despre ele în cartea sa „Disconfort Residence”.
Ne dă și un reper. „Livingul este un spațiu unde fiecare membru al familiei, în modul ideal, ar trebui să poată să facă ceva în proximitatea celorlalți, dar având în același timp autonomie. Livingurile optime sunt cele mai late de 3,5m pentru că permit orientarea mobilierului pe care stai așezat în mai mult de o direcție. Așa avem posibilitatea să facem și altceva decât să stăm încolonați pentru a ne uita la televizor”, este sfatul lui Radu Negoiță.
Sfaturi (ne)solicitate despre cum să dărâmi un perete
E plin internetul de sugestii despre cum să faci o recompartimentare „pe blat”. „Dacă ești sigur că e de BCA, dă-l jos fără jenă. Încearcă să fii finuț și să nu faci foarte mare gălăgie să nu se sesizeze vecinii”, e sfatul unui utilizator de Reddit la o postare în care un alt utilizator se plângea că „nu prea-i place peretele dintre hol și bucătărie”.
„Lasă birocrația, just do it atâta timp cât nu-i de rezistență, ci doar de compartimentare”, e recomandarea altcuiva.
„Eu, în locul tău, spărgeam peretele și nu anunțam pe nimeni, angajam un inginer civil să vadă dacă nu afectează cu nimic structura de rezistență și chemam trei Dorei și îi dădeam bătaie”, îl încurajează un alt utilizator.
Una dintre concluziile care se desprind din discuțiile online este că, decât să treacă prin tot lanțul de aprobări, oamenii riscă și-și fac lucrările de capul lor. Unii înțeleg rigoarea și apelează la experți pentru a se asigura că nu provoacă daune iremediabile imobilului, fără a mai cere și autorizația de construire/desființare, alții habar n-au că așa ceva există.
„Sincer eu nici nu știam ca îți trebuie autorizație ca să dărâmi ce vrei în casa ta. Cine face legile astea bizare? Sau le place așa de mult umblatul cu acte și dosare cu șină?”, se întreabă un alt utilizator de Reddit la aceeași postare.
Unii dintre proprietarii care fentează legea se lovesc, mai devreme sau mai târziu, de consecințe. Dacă scapi basma curată și vecinii nu te reclamă, problemele ar putea apărea la înstrăinarea locuinței.
Și da, poți face această actualizare și dacă n-ai avut de la bun început autorizația de construire/desființare, dar traseul e cam același: arhitect, structurist, autorități locale.
Așadar, dacă vara aceasta vreți să dărâmați vreun perete prin casă, mai bine amânați pentru la anul căci probabil nu vă ies avizele până la finalul anotimpului. Altfel țineți cont de sfatul structuristului consultat de Panorama: dacă dai de beton, oprește-te!
Articol editat de Raluca Ion
