Open minds

Cum se coace o criză de medici în România, cu tineri rezidenți care aleg calea cea mai ușoară în sistem

Computer Hope Guy
Foto: Shutterstock

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Profilul profesioniștilor în sănătate se schimbă. Tinerii medici rezidenți care se află la început de drum în domeniu pun accentul nu doar pe viața profesională, ci și pe cea personală. Mulți dintre ei aleg astfel să renunțe, chiar în perioada școlii și formării în rezidențiat, la specialități care sunt consumatoare de timp și resurse, cum ar fi anestezia și terapia intensivă (ATI) sau medicina de urgență.

Nu e însă doar de alegeri personale de viață. Întreg sistemul medical românesc nu veghează la respectarea condițiilor profesionale pentru rezidenți, care aleg, în mod lesne de înțeles, să profeseze în marile centre urbane sau în sistemul privat, deși ar fi obligați să presteze ca medici la spitalele unde și-au făcut rezidențiatul, măcar o perioadă egală cu cea a pregătirii.

În România, nu există public niște statistici centralizate, cu privire la câți medici rezidenți au optat să-și schimbe specialitatea, față de cea pe care au ales-o la început de rezidențiat. Totuși, situația care reiese din unele cifre disponibile (AICI și AICI), publicate de medicul Letiția Coriu, membră a Colegiului Medicilor din București, arată o situație îngrijorătoare.

Doar între ianuarie 2020 și septembrie 2023, aproape 2.300 de rezidenți au ales să își schimbe specialitatea. Iar asta vine cu diverse consecințe pentru pacienți, mai ales cei din comunitățile mici, unde și așa nu există suficienți medici, atrage atenția într-un interviu pentru Panorama medicul Marius Ungureanu, cercetător în sănătate publică și sisteme de sănătate, la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

„Vom ajunge la închiderea unor secții, a unor spitale, evident cu consecințe asupra comunității. Oamenii nu vor avea acces la servicii. Asta e consecința ultimă”, explică Marius Ungureanu, adăugând că subiectul schimbării specialității în timpul rezidențiatului nu pare să îi preocupe prea tare pe decidenți.

Mai mult, Ungureanu arată că situația duce la dezechilibre majore în sistemul medical: spitalele sunt obligate să țină posturile blocate pentru rezidenții care se pregătesc pe diverse specializări, însă la finalul perioadei de pregătire, unii dintre aceștia nu se mai prezintă să preia jobul. Nu există consecințe, decât aceea a unei crize de personal care înflorește.

Panorama: Un document apărut în spațiul public arată că medicii rezidenți ajung să își schimbe specialitatea, printre cele la risc fiind anestezia și terapia intensivă (ATI) și medicina de urgență. Ce ar trebui să înțelegem de aici?

Marius Ungureanu: Încă suntem într-o paradigmă învechită, în care specialitățile dificile, mai consumatoare, sunt compensate financiar. Mă refer aici la acele sporuri pe diverse specialități.

Realitatea este că nu sunt suficiente aceste măsuri financiare extra pentru a atrage oameni într-o anumită specialitate. Dincolo de bani, trebuie să ne gândim la un lucru foarte important: generațiile se schimbă. Sunt deja suficiente lucrări științifice care arată diferențele de așteptări între diferitele generații de profesioniști în sănătate.

Panorama: Și ce s-a remarcat până acum?

Marius Ungureanu: Ceea ce se vede, bazat pe date, raportat la ceea ce valorizează noile generații, spre exemplu Gen Z, este echilibrul între viața profesională și viața personală. Or, în specialități cum ar fi anestezia terapia intensivă sau medicina de urgență, e clar că nu putem vorbi despre aceeași posibilitate de a avea un echilibru corespunzător între cele două, așa cum, de pildă, ar fi în alte specialități în care programul e mai predictibil și volumul de muncă e mai scăzut.

Nu putem să mergem înainte cu presupunerea că profilul cadrelor medicale de acum este același cu al cadrelor medicale de acum 20 sau 30 de ani.

Oamenii nu vor avea acces la servicii în orașele mici

Panorama: Schimbarea specialităților esențiale poate avea consecințe în special asupra pacienților. La ce să ne așteptăm pe viitor?

Marius Ungureanu: Vom ajunge în situația de a avea secții care se vor închide. Deja se întâmplă asta, au fost cazuri relatate în presă, medici care își dau demisia din diverse motive, inclusiv din cauza dificultăților financiare. Acesta e nivelul la care se va ajunge: închiderea unor secții, a unor spitale, evident cu consecințe asupra comunității. Oamenii nu vor avea acces la servicii. Asta e consecința ultimă. Aceste specialități despre care vorbim – medicina de urgență, ATI – sunt vitale. Nu poți să ai chirurgie fără ATI, nu poți să ai o unitate spitalicească într-un oraș mare, fără să ai unitate de primiri-urgențe.

Panorama: Cum s-a ajuns aici și în ce măsură autoritățile adresează această problemă?

Marius Ungureanu: Ce cred eu că e relevant în acest punct e că, dacă noi nu am văzut niște date concrete privind numărul rezidenților care își schimbă specialitatea, este fie pentru că asemenea date nu sunt centralizate, fie pentru că acest aspect nu e de interes. La nivel public, nu e un subiect care să-i preocupe pe decidenți. Cel puțin, nu la nivel de implementare.

Panorama: În anul 2022, Ministerul Sănătății a elaborat Strategia Multianuală pentru Dezvoltarea Resurselor Umane în Sănătate 2022-2030, ca parte a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Rezolvă în vreun fel situația legată de posturi?

Marius Ungureanu: Prin strategie, instituția își asumă, între altele, să promoveze toate locurile vacante din sistemul de sănătate prin intermediul unui portal național. Sigur că unele posturi vacante sunt disponibile pe www.posturi.gov.ro, dar nu toate se regăsesc acolo. Pe de altă parte, și atunci când sunt postate pe site-ul spitalelor, acele poziții nu pot fi găsite intuitiv.

E foarte frumos spus ‘promovarea tuturor posturilor vacante’, dar noi suntem în situația în care avem enorm de multe posturi blocate încă de anul trecut. Unele se scot parțial la concurs. Prin urmare, sunt două paliere: cel formal, respectiv ceea ce este pe hârtie și avem palierul real, adică realitatea. De multe ori, nu se potrivește cu ceea ce e pe hârtie.

Rezidenții nu își respectă contractele cu spitalele

Panorama: La ce vă referiți, mai exact?

Marius Ungureanu: În 2019, am solicitat Ministerului Sănătății date referitor la numărul de medici care se regăsesc în posturile pe care le-au ocupat prin rezidențiat pe post, în intervalul de timp în care ei trebuiau să se regăsească obligatoriu la acel post.

Ca idee, în rezidențiatul pe post se alege un post și se semnează un contract cu unitatea sanitară, contract prin care rezidentul dintr-o anumită specialitate își ia angajamentul să rămână acolo cel puțin un număr de ani egal cu numărul de ani de pregătire în rezidențiat.

Din datele pe care le-am primit, a reieșit că cel puțin o treime dintre cei care trebuiau să se regăsească la posturi nu se regăseau la acolo.

Panorama: De ce?

Marius Ungureanu: Pentru că nu verifică nimeni. Nu e suficient să creștem numărul de posturi. Câtă vreme noi facem asta, rezidenții intră în acest rezidențiat pe post, dar la finalizarea pregătirii nu se regăsesc pe posturi. E o măsură care ar trebui să adreseze lipsa de atractivitate din orașele mici, dar în momentul de față ea este inutilă.

Panorama: Care sunt consecințele, câtă vreme acei medici nu sunt acolo?

Marius Ungureanu: Practic, o unitate spitalicească mică are poziții vacante. Însă cel mai îngrijorător este că oamenii din comunitatea respectivă nu pot să aibă acces la serviciile respective. Să luăm un exemplu: avem un spital dintr-un oraș mic, ce a scos la rezidențiat pe post un post de medic cardiolog. Absolventul X a luat acel rezidențiat pe post, se pregătește pe durata rezidențiatului.

Conform legislației, spitalul nu are voie să scoată postul la concurs, pe durata anilor în care rezidentul se pregătește să devină specialist. Și la finalul pregătirii, spitalul îl așteaptă pe medic cu ușile deschise. Și el nu mai vine. Și au trecut toți acei ani în care spitalul nu a avut specialist, oamenii nu au putut să beneficieze de servicii, spitalul nu a putut să scoată postul la concurs și practic este la fel de descoperit precum era la început. În tot acest timp, spitalul știa că are un angajament din partea rezidentului respectiv că va veni în comunitate să furnizeze servicii populației pentru o perioadă cel puțin egală cu durata de pregătire în rezidențiat.

Consecința: aglomerarea din centrele universitare

Panorama: Și ce poate face conducerea spitalului, din punct de vedere legal, pentru a debloca situația?

Marius Ungureanu: Potrivit unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) din 2015, nu are cum să se îndrepte împotriva rezidenților, nu are niciun fel de putere. Și tot ce rămâne de făcut este fie să scoată postul la concurs, fie să scoată încă o dată rezidențiat pe post, cu riscul ca situația de mai sus să se repete.

Ajungem, astfel, la eterna poveste: nu avem aceste servicii în spitalele publice din localitățile mici și atunci, persoana care are nevoie de ele are câteva opțiuni.

Panorama: Care sunt acestea?

Marius Ungureanu: Fie nu se duce la medic și atunci avem de-a face cu conceptul de nevoi medicale nesatisfăcute (unmet needs) sau face eforturi. Scoate bani din buzunar și avem, potrivit studiilor, un nivel crescut de plăți din buzunar. A treia variantă e să meargă într-un centru universitar, sigur, cu așteptările de rigoare.

Aglomerează niște servicii care ar trebui să fie de nivel terțiar și care ar trebui să adreseze probleme de sănătate mult mai grave. În final, ne colmatăm cu aceste cazuri care ar putea fi tratate în teritoriu, dar pe care nu are cine să le rezolve.


Despre Marius Ungureanu

Marius Ungureanu FOTO: arhivă personală

Marius Ungureanu este cercetător în sănătate publică și sisteme de sănătate. În prezent, este lector universitar și director educațional al Departamentului de Sănătate Publică din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca. Absolvent al Universității de Medicină și Farmacie din Cluj Napoca, de unde a obținut și titlul de doctor în Medicină în 2016, Marius Ungureanu este membru în board-urile de conducere ale Asociației Europene de Sănătate Publică și Secțiunii de Cercetare în Resurse Umane a EUPHA.

Articol editat de Andrei Luca Popescu


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Claudia Spridon-Drăgodan

Beneficiară a unei burse Fulbright, Claudia are 14 ani de experiență în presa scrisă și online, fiind specializată în domeniul Sănătății. Înainte de a se alătura echipei Panorama, a făcut parte din redacția ziarului Adevărul și a scris pentru Ziare.com. A fost premiată de Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciștilor și de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice. În 2012, Claudia a co-fondat asociația Observatorul Român de Sănătate. Timp de șase ani a fost membru în juriul Galei Societății Civile, la secțiunea Sănătate. Este licențiată în jurnalism și are un masterat în management media.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
3 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x