OPEN MINDS

Repetentă la colectat dări, României îi arde de suprataxări. De ce nu câștigă nimeni dacă revenim acum la impozit progresiv

Computer Hope Guy
Specialiștii nu văd niciun avantaj în revenirea la sistemul de impozitare progresiv. Sursa foto: George Călin/Inquam Photos

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Bugetul de stat are nevoie de venituri mai mari, mai ales în contextul poverii reprezentate de cheltuielile cu pensiile și salariile bugetarilor. Iată, deci, cum ne-am trezit în plină dezbatere neasumată politic în jurul ideii de a scoate cota unică de impozitare, pentru a trece la impozitul progresiv.

În perioade de criză, taxarea este una dintre soluțiile cel mai des vehiculate pentru a acoperi găurile din buget, însă varianta reapărută acum în spațiul public ia ca unitate de măsură salariul președintelui. Mai precis, veniturile – bugetarilor, în forma actuala a discuțiilor publice – mai mari decât salariul brut al președintelui României, de 25.000 de lei, ar urma să fie impozitate cu 16%. Ministerul de Finanțe a găsit, potrivit Profit.ro, doar 81.000 de români, care lucrează la stat sau la privat, cu venituri de peste 25.000 de lei din salarii sau venituri asimilate, inclusiv din sporuri și indemnizații pentru consiliile de administrație. Privit în ansamblu, este un număr prea mic pentru nevoile bugetului autohton, spun specialiștii, motiv pentru care suprataxa dee 16% ar fi o schimbare care, în practică, nu ar aduce pentru nimeni – nici contribuabili, nici stat – avantaje pe termen lung.

Am întrebat-o pe Alexandra Smedoiu, președinta CFA România, asociația analiștilor financiari certificați internațional, cine ar avea de câștigat, de fapt, din această schimbare de sistem de impozitare, care înseamnă, în esență, o întoarcere în timp, la un sistem pe care România l-a aplicat și la care a renunțat, pentru că era încă o piedică în calea digitalizării ANAF. În interviul acordat Panorama.ro, experta explică și dacă salariul președintelui este pragul cel mai potrivit pentru a fi luat drept etalon și mai spune și de ce nu funcționează comparația cu celalte state europene, unde acest sistem de impozitare este preferat celui cu cotă unică, precum cea pe care o aplicăm noi acum.

Pentru că un raport trimis de Banca Mondială Ministerului Finanțelor și văzut de Cursdeguvernare.ro recomandă introducerea cotei progresive pentru toate veniturile din muncă, indiferent de cuantum sau dacă sunt obținute la stat sau în mediul privat, discuția cu președinta CFA se uită la implicațiile generale pe care le-ar avea renunțarea la actuala formă de impozitare a veniturilor personale.

Alexandra Smedoiu, președinta CFA România:

  1. În acest moment, nu vedem avantaje din revenirea la impozitarea progresivă a salariilor, în condițiile în care, oricum, veniturile populației sunt erodate de inflație. În astfel de condiții, sunt necesare mai degrabă măsuri de sprijin pentru populație sau, cel puțin, stabilitate în privința taxării.
  2. De regulă, evaziunea fiscală este descurajată în momentul în care fiscalitatea se reduce, nu invers. În România, problema impozitării muncii constă în contribuțiile sociale, și nu în impozitul pe venit.
  3. Pragul de aplicare a impozitului progresiv ar trebui stabilit în urma unor analize de impact, pe care să se fundamenteze o astfel de decizie. Deocamdată, nu există un document public care să conțină o propunere concretă de creștere a impozitării, ci doar declarații ale unor oficiali, făcute în contextul nerealizării veniturilor programate la bugetul de stat.
  4. De câștigat, nu câștigă nimeni (prin trecerea la impozitul progresiv, n.r.). Angajații vizați vor rămâne cu mai puțini bani în mână, vor consuma mai puțin, afectând astfel mediul economic. Bugetul de stat va avea un impact minimal, dar rămâne de văzut ce ne va arăta analiza de impact, statul rămânând în continuare să caute și alte măsuri pentru diminuarea deficitului, în același timp crescând însă și costul administrativ. În plus, ca la orice creștere de impozite, trebuie să luăm în calcul și migrarea spre alte forme de colaborare, în afară de cele salariale.
  5. Între sistemul fiscal din România și cele din celelalte țări UE există numeroase diferențe, iar cea mai presantă pentru noi este cea referitoare la capacitatea de colectare a taxelor și impozitelor – avem de mulți ani cel mai mare deficit de încasare la TVA din UE, care a depășit 35% în 2020, comparativ cu media europeană de 9%. Așadar, pentru România, în acest moment, este important să realizeze reformele necesare pentru a colecta optim taxele existente.

Ce-am avut și ce-am pierdut. Istoria României cu impozitarea progresivă

Panorama: România a mai avut până în 2005 sistem de impozitare progresiv, pe care l-a schimbat în favoarea cotei unice de impozitare, modificată și ea de la 16% la 10%, în 2018. Care ar fi avantajele trecerii la un sistem de impozitare progresiv și cine ar fi dezavantajat de o asemenea schimbare?

Alexandra Smedoiu: În acest moment, nu vedem avantaje din revenirea la impozitarea progresivă a salariilor, în condițiile în care, oricum, veniturile populației sunt erodate de inflație. În astfel de condiții, sunt necesare mai degrabă măsuri de sprijin pentru populație sau, cel puțin, stabilitate în privința taxării. Creșterea impozitării ar pune o presiune suplimentară pe bugetele personale sau pe angajatori (pentru a majora salariile). Iar în condițiile unui deficit de personal calificat, o supra-impozitare a acestor angajați nu poate decât să accelereze fenomenul migrației cu care ne confruntăm de mulți ani.

Mai mult, studiile de specialitate arată că impozitarea directă, precum impozitul pe venit, distorsionează deciziile de investiții. Deci, în condițiile în care avem nevoie să colectăm mai mulți bani la buget, ar fi de preferat să ne uităm la metodele de impozitare indirectă (precum TVA sau accize).

În structura veniturilor fiscale ale statului, impozitul pe venit ocupă un modest loc 4, cu 10% din total venituri, după contribuții sociale, TVA și accize. Prin urmare, chiar și cu o dublare a impozitului, impactul asupra bugetului ar fi unul cel mult modest. În plus, pe termen lung, o astfel de măsură ar duce la încetinirea creșterii salariilor nete și, implicit, a consumului, care influențează negativ toate celelalte impozite colectate de stat.

Nu în ultimul rând, trebuie menționat faptul că, la introducerea cotei unice, unul din argumente a fost legat de dificultatea administrării unui sistem de cote progresive. În prezent, sistemul de administrare fiscală din România este în curs de digitalizare pentru a putea obține beneficiile scontate din sistemele de raportare electronică introduse în ultimii ani (SAF-T, eFactura, eTransport), astfel că pentru perioada următoare, ar fi un efort administrativ suplimentar semnificativ din partea statului de a introduce și administra un astfel de sistem, efort care va și reduce din beneficiile scontate. 

„Evaziunea fiscală este descurajată dacă se reduce fiscalitatea, nu invers”

Panorama: În ce măsură impozitarea progresivă ar ajuta la scăderea evaziunii fiscale, în condițiile în care taxarea pe muncă în România este una dintre cele mai mari din Europa?

Alexandra Smedoiu: De regulă, evaziunea fiscală este descurajată în momentul în care fiscalitatea se reduce, nu invers. În România, problema impozitării muncii constă în contribuțiile sociale, și nu în impozitul pe venit. În consecință, este nevoie de alt gen de acțiuni pentru a reduce evaziunea fiscală, care pot include măsuri administrative, precum controale, stimulente pentru conformarea voluntară, comunicare activă cu contribuabilii, creșterea salariului minim, sau fiscale, în sensul reducerii poverii pentru contribuabili și salariații lor, de exemplu, prin plafonarea contribuțiilor sociale în cadrul anumitor limite.

Panorama: Deocamdată, propunerile vizează în special sectorul public. Care ar fi impactul aplicării impozitului progresiv și în sistemul privat?

Alexandra Smedoiu: Având în vedere ponderea totală, cred că impactul unei măsuri care vizează numai anumite categorii de persoane din sectorul public ar fi unul extrem de mic, nesemnificativ. În ceea ce priveste impactul din sectorul privat, cred ca aceasta va fi de tip „lose-lose” – adică individual se va pierde foarte mult, cu consecințe în consum etc., iar la buget se va câștiga foarte puțin și cu costuri foarte mari.


 

CITEȘTE ȘI:


Infografic: Salariul președintelui României, comparat cu leafa celorlalți șefi de stat din Europa

 

La ce ne ajută să ne ghidăm după salariul președintelui

Panorama: În ce măsură salariul președintelui poate reprezenta o bornă pentru aplicarea unui sistem de impozitare progresiv,  în condițiile în care, potrivit informațiilor din presă, sunt doar 81.000 de români care depășesc salariul președintelui, deci care ar fi vizați de această măsură?

Alexandra Smedoiu: Pragul de aplicare a impozitului progresiv ar trebui stabilit în urma unor analize de impact, pe care să se fundamenteze o astfel de decizie. Deocamdată nu există un document public care să conțină o propunere concretă de creștere a impozitării, ci doar declarații ale unor oficiali, făcute în contextul nerealizării veniturilor programate la bugetul de stat.

Dat fiind că guvernanții sunt puși în situația de a lua măsuri pentru a crește nivelul veniturilor la buget sau pentru a reduce cheltuielile, astfel încât să se încadreze în programul de reducere a deficitului, asumat în fața autorităților europene, ei propun soluții care se vor concretiza (unele dintre ele) în acte normative menite să le pună în aplicare. Însă, este de dorit ca acestea să fie mai întâi supuse dezbaterii publice, cu toate părțile implicate, astfel încât forma finală să fie optimă pentru atingerea scopului propus, adică mai mulți bani la buget, dar pe termen lung. Acest lucru înseamnă că nu trebuie să perturbe mediul de afaceri și, implicit, să determine migrarea salariilor mari către forme alternative de remunerare, cum ar fi PFA sau microîntreprindere.

Panorama: Există mai multe scenarii cu privire la cotele de impozitare progresivă și inclusiv instituțiile financiare internaționale, Banca Mondială și FMI, au sugerat acest sistem, cu eliminarea scutirilor pentru agricultură, IT și construcții și protejarea românilor cu venituri mici. Care ar fi consecințele aplicării unor astfel de măsuri?

Alexandra Smedoiu: Instituțiile financiare internaționale sunt interesate de stabilitatea macroeconomică a unui stat, atât în beneficiul statului respectiv, cât și pentru a evita un potențial efect nefast asupra partenerilor financiari ai acelui stat. Pe scurt, este vorba de asigurarea echilibrului bugetar, iar când acesta este în pericol, cum este cazul României încă dinainte de pandemie, când țara noastră a intrat în procedură de deficit excesiv, demarată de Comisia Europeană, din cauza deficitului peste limita admisă la nivel european, de peste 3% din PIB, instituțiile care ne monitorizează propun soluții. Iar soluțiile propuse nu se referă doar la impozitul progresiv. Iar dacă ne referim la salariile din construcții, IT, agricultură, vorbim de eliminarea unor facilități, nu de cotă progresivă. 

Prin PNRR, România și-a asumat creșterea veniturilor bugetare cu 2,5% din PIB din reforma administrației fiscale, ceea ce înseamnă creșterea colectării, cu ajutorul informatizării ANAF și a raportărilor digitale introduse recent, și cu doar 0,5% din măsuri fiscale. Aici intră, în principal, măsurile de uniformizare a legislației, respectiv eliminarea graduală a stimulentelor în anumite domenii, fără să existe referiri la majorări de taxe. Așadar, până la creșterea taxelor existente, ar trebui acționat în direcțiile recomandate cu prioritate și de multă vreme de instituțiile financiare internaționale, respectiv pentru reducerea evaziunii fiscale.

Impozitul progresiv și migrația către alte forme de muncă

Panorama: Cine pierde și cine câștigă din această schimbare a sistemului de impozitare, dacă ea va avea loc?

Alexandra Smedoiu: De câștigat, nu câștigă nimeni. Angajații vizați vor rămâne cu mai puțini bani în mână, vor consuma mai puțin, afectând astfel mediul economic. Bugetul de stat va avea un impact minimal, dar rămâne de văzut ce ne va arăta analiza de impact, statul rămânând în continuare să caute și alte măsuri pentru diminuare a deficitului, în același timp crescând însă și costul administrativ. În plus, ca la orice creștere de impozite, trebuie să luăm în calcul și migrarea spre alte forme de colaborare, în afară de cele salariale.

Având în vedere evoluțiile din economie, nu este exclus ca din ce în ce mai mulți angajați să se îndrepte spre forme flexibile de colaborare, în ton cu timpurile, cum ar fi freelancing-ul.

Panorama: Majoritatea statelor europene aplică impozitarea progresivă, însă sunt și acolo excepții și praguri mai mari. Care ar putea fi modelul pentru România și de ce?

Alexandra Smedoiu: Între sistemul fiscal din România și cele din celelalte țări UE există numeroase diferențe. Cea mai presantă pentru noi este cea referitoare la capacitatea de colectare a taxelor și impozitelor – avem de mulți ani cel mai mare deficit de încasare la TVA din UE, care a depășit 35% în 2020, comparativ cu media europeană, de 9%.

Așadar, pentru România, în acest moment, este important să realizeze reformele necesare pentru a colecta optim taxele existente. De asemenea, în ceea ce privește impozitarea muncii, statele cu impozitare mai ridicată aplică plafonări ale contribuțiilor sociale, ceea ce înseamnă că la taxarea efectivă diferențele nu sunt așa de mari.


Despre Alexandra Smedoiu

Alexandra Smedoiu este președinta CFA România, asociația analiștilor financiari certificați CFA, membră a Camerei Consultanților fiscali din România, a Asociației Contabililor Autorizați (ACCA) din Maria Britanie, a Institutului de Fiscalitate Internațională (ADIT) din Marea Britanie. 

Articol editat de Alina Mărculescu Matiș


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Cristina Dobreanu

Are o experiență de peste 15 ani în presa generalistă și economică. Îi place să pună informațiile în context, fiindcă o privire de ansamblu aduce mereu noi perspective. Scrie în special despre antreprenori, retail și start-up-uri, dar urmărește cu atenție tendințele care ne pot schimba viața de zi cu zi.
Crede în puterea exemplului și în lucrurile care nu sunt făcute cu superficialitate.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    2
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x