PANORAMA RĂZBOIULUI

Rusia fură grâul Ucrainei, Merkel nu are regrete cu Putin, iar NATO reevaluează armata rusă

Computer Hope Guy
Un câmp de grâu în regiunea Harkov, în 2020. Sursa foto: Shutterstock

Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informații pe toate canalele despre războiul din Ucraina, Panorama selectează și explică trei dintre principalele subiecte de săptămâna aceasta.

Rusia, acuzată că fură grâul Ucrainei. Turcia se bagă în joc

Primul tren cu cereale a sosit de la Melitopol la Sevastopol. Putem spune că ruta a fost completată”, s-a lăudat Oleg Kriucikov, unul dintre consilierii liderului nerecunoscut al Crimeei, Serghei Aksionov, cu primele grâne scoase din teritoriile ocupate de ruși în acest război. Asta în contextul în care, cu o zi înainte, șeful administrației ruse din regiunea ocupată Zaporojie a anunțat că primele 11 vagoane cu cereale au fost trimise în Crimeea, de unde vor lua drumul Orientului Mijlociu, în special către Siria. De altfel, încă din luna aprilie, Rusia a fost acuzată că fură grâul localnicilor din teritoriile ocupate.

Prezent în Ankara, pentru discuții cu omologul său turc Mevlüt Çavuşoğlu , ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a fost „torpilat” cu o întrebare din partea unui jurnalist ucrainean: „Ce ați mai reușit să vindeți din ce ați furat în Ucraina, în afară de grâu?”. După ce l-a rugat să repete întrebarea, Lavrov a răspuns că ucrainenii sunt cei mereu preocupați de ce pot fura. „Credeți că toată lumea gândește la fel ca voi?!”, a continuat șeful diplomației ruse.

Însă raportele oficialilor ucraineni cu privire la furturile de cereale comise de ruși sunt confirmate și de americani, prin vocea secretarului de stat Antony Blinken. De altfel, New York Times amintește că, la mijlocul lunii mai, Statele Unite au alertat 14 țări, majoritatea africane, cu privire la faptul că mai multe nave cargo au plecat din porturile rusești, încărcate cu grâu furat din Ucraina.

Cu toate acestea, weekendul trecut, liderul Uniunii Africane, președintele senegalez Macky Sall, a făcut o vizită la Moscova, în contextul în care Kremlinul caută clienți tocmai pentru grâul „furat” din Ucraina. Africanii își doresc să evite o criză alimentară fără precedent în ultimele decenii, despre care am scris și în Panorama, încă de la începutul războiului.

Potrivit unei analize Reuters, prețurile la alimente au crescut în toate colțurile lumii, ajungând în unele țări precum Liban, Argentina sau Turcia la creșteri uluitoare, după doi ani de pandemie și trei luni de război. Impactul asupra țărilor aflate la limita sărăciei este și mai mare. Asta întrucât în 2020, Ucraina era țara care furniza cele mai multe alimente, peste 424.000 de tone, către „World Food Programme”, un ONG umanitar sub egida ONU, care ajută populațiile cele mai vulnerabile de pe glob.

Între timp, Turcia încearcă să medieze problema cerealelor. Guvernul de la Ankara a mers pe linia subțire dintre a critica invazia rusă și a nu impune sancțiuni Kremlinului, într-un efort de a dicta jocurile la Marea Neagră. Acum, turcii propun ca navele ucrainene să iasă din porturi precum Odesa, sub protecția Turciei. Pentru asta ar fi nevoie ca apele din zona porturilor ucrainene să fie deminate, lucru cu care Kievul nu se simte tocmai confortabil, pentru că le-ar elimina rușilor un obstacol. De altfel, la discuțiile dintre Lavrov și Çavusoğlu, nu a fost invitat niciun oficial de la Kiev, ceea ce crește și mai tare neîncrederea ucraineană în soluția propusă de la Ankara. Astfel, Ucraina va trebui să se bazeze în continuare pe România pentru exportul de grâu, un test pe care se pare că țara noastră îl pică cu brio.

Un articol mai pe îndelete despre criza alimentară produsă de războiul Rusiei în Ucraina puteți citi în Reuters.

Rusia este acuzată că fură grâul Ucrainei și creează o criză alimentară
Angela Merkel, în 2015, la o întâlnire a formatului Normandia, alături de Vladimir Putin și președinții de atunci ai Franței și Ucrainei, Francois Hollande și Petro Poroșenko.

Merkel nu regretă nimic în relația cu Putin

La prima apariție publică după ce a renunțat la funcția de cancelar al Germaniei, Angela Merkel a încercat să își apere realizările lăsate moștenire în plan internațional, subminate de războiul pornit de Vladimir Putin în Ucraina. Fostul lider german a condamnat agresiunea Rusiei asupra statului vecin, despre care a spus că este o ruptură brutală a orice înseamnă drept internațional, „pentru care nu există scuze”. Merkel a spus că este o greșeală uriașă și inacceptabilă din partea Rusiei și că dacă am începe să căutăm în istoria fiecărui stat ce teritoriu a aparținut cui, am avea parte numai de război.

Angela Merkel și-a apărat însă sancțiunile impuse Rusiei după anexarea Crimeei și rolul Germaniei în procesul de pace de la Minsk, care de altfel a eșuat. Mai mult, fostul cancelar a spus că pacea garantată de Germania și Franța a oferit răgaz Ucrainei să se dezvolte ca stat și să își întărească armata.

„Nu mă pot învinui că nu am depus un efort suficient. Nu văd de ce aș spune că n-am avut dreptate și de aceea nu am pentru ce să îmi cer scuze”, a mai zis Merkel, potrivit BBC.

Totodată, după ce Merkel a fost acuzată de Zelenski că nu a vrut să accepte Ucraina în NATO în 2008, fostul lider german a explicat că în acel moment Ucraina nu era pregătită să adere la Alianță și că era „încă o țară instabilă și măcinată de corupție”.

Explicațiile lui Merkel nu i-au convins însă pe cei de la Wall Street Journal. Jurnaliștii arată cu degetul spre Nord Stream 2, conducta care urma să aducă gaze direct din Rusia, care a continuat în ciuda anexării Crimeei. De asemenea, ei amintesc că Merkel a renunțat la energia nucleară și nici nu a ridicat bugetul Apărării la 2% din PIB, așa cum cerea NATO. „E greu să nu tragi concluzia că un motiv pentru care Putin a crezut că va avea parte doar de o rezistență limitată în Europa este dat de eșecurile Angelei Merkel”, este concluzia WSJ.

Puteți citi aici întregul editorial din Wall Street Journal, cu privire la impactul pe care l-a avut relația împăciuitoare a lui Merkel cu Kremlinul.

Rusia este acuzată că fură grâul Ucrainei și creează o criză alimentară
NATO reevaluează armata Rusiei, după eșecurile din Ucraina. Sursa foto: Shutterstock.

Ce concluzii poate trage NATO despre armata rusă

Intrat deja în a patra lună, războiul care trebuia să dureze câteva zile macină din ce în ce mai multe resurse pentru armata rusă. Eșecurile pe linie suferite în aceste luni de război au afectat imaginea puternicii armate rusești. Inclusiv în România. Astfel, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP, în mai 2022, doar 32% dintre români mai consideră că „dacă ar dori, armata Rusiei ar ajunge în cinci zile la București”. Comparativ, în februarie 2022, înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, procentul celor care erau de acord cu această afirmație era aproape dublu (61,2%).

De altfel, la începutul invaziei, nimeni nu se aștepta la o rezistență atât de eroică din partea ucrainenilor, nici la Kremlin, dar nici la Washington. Într-un interviu acordat Foreign Policy, fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen spunea că există două ipoteze care au fost calculate complet greșit de aliați cu privire la Rusia. În primul rând, că puterea militară a Rusiei a fost „supraestimată” și în al doilea rând că au fost „subestimate brutalitatea și ambițiile președintelui Putin”.

Tot Foreign Policy susține că NATO caută să își schimbe strategia cu privire la Rusia, după pierderile suferite de armata Kremlinului în Ucraina. Un exemplu în acest sens este situația flancului de est al Alianței. Un scenariu care a fost mult timp luat în considerare privea o cucerire rapidă a țărilor baltice, pentru a căror recapturare soldații aliați au efectuat exerciții militare numeroase. Însă în contextul actual, pare mult mai fezabil ca NATO să poată respinge orice atac al Rusiei în țările baltice, cu un număr potrivit de forțe, echipamente și structuri de comandă. De asemenea, după eșecul din ultimele luni, de pe frontul din Ucraina, intențiile beligerante ale Rusiei față de țările baltice par să devină din ce în ce mai improbabile.

De ce însă analiștii militari ai NATO ar trebui să rămână precauți în ceea ce privește capabilitățile armatei rusești, chiar în ciuda eșecurilor în linie din Ucraina, puteți citi într-un material Foreign Policy.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Eduard Nicolae Popa

    În aproape un deceniu de presă, a lucrat atât în online, cât și în televiziune sau print. Printre cele mai importante nume din portofoliul său se numără B1 Tv, Vice sau Fanatik. De patru ani coordonează proiectul editorial Total Baschet, unul dintre cele mai bune site-uri de nișă din presa sportivă din România. Pasionat de politică și sport, cu care a avut cel mai mult de furcă din postura de jurnalist, a căutat tot timpul să găsească povestea din spatele a ceea ce se vede la suprafață.


Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc