Recent, Organizația Mondială a Sănătății a publicat un studiu realizat în 44 de țări din Europa, Asia și Canada care arată că România are cei mai mulți adolescenți care folosesc excesiv rețelele sociale. În același timp, începând cu acest an școlar, telefoanele mobile sunt interzise în școlile din România, o măsură similară fiind luată și în mai multe țări europene.
În septembrie, Instagram a introdus noi măsuri pentru a proteja copiii și adolescenții care petrec timp pe platforma deținută de Meta.
Abonează-te la newsletter, ca să nu uiți de noi!
În condițiile în care discuția despre efectele nocive ale social media asupra tinerilor e din ce în ce mai intensă și mai răspândită peste tot pe glob, inclusiv în România, merită să facem un pas în spate și să deschidem o discuție care să aducă la masă nuanțe. Nu doar să facă din social media un țap ispășitor pentru toate problemele tinerilor, dar nici să scape marile companii tech de orice fel de responsabilitate sau reglementare.
Nu există o legătură directă între sănătatea mintală a tinerilor și folosirea social media
Una dintre cele mai frecvente narațiuni din ultimii ani este că rețelele sociale și utilizarea excesivă a telefoanelor mobile au un impact major asupra creierului adolescenților și duc la depresie, anxietate și alte probleme de sănătate mintală. Jonathan Haidt, psiholog social și profesor de etică la Stern School of Business, New York University, a spus chiar că „remodelează” creierul adolescenților.
Deși această idee a devenit extrem de populară, în realitate este, în mare parte, un mit: studiile relevante nu au demonstrat o legătură directă și solidă între sănătatea mintală și folosirea rețelelor sociale sau a smartphone-urilor.
„În urma cercetărilor noastre, nu am găsit dovezi concludente care să susțină ideea că tehnologiile digitale sunt un factor major al depresiei la adolescenți sau al altor probleme psihice”, spunea psihologul Candice Odgers, care are o experiență de peste două decenii în studierea sănătății mintale la adolescenți.
La sfârșitul anului trecut, National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine, un ONG din SUA care oferă consiliere independentă și bazată pe dovezi guvernului federal, sectorului privat și publicului larg în domeniul științei, a concluzionat că „cercetările de până acum care vorbesc despre legătura dintre rețelele sociale și sănătatea mintală arată doar efecte mici, neglijabile și asocieri slabe, care pot fi influențate de o combinație de efecte pozitive și negative. În contrast cu narațiunea culturală prezentă, cum că rețelele sociale sunt automat dăunătoare adolescenților, realitatea e mai complicată”.
„Social media în sine, ca instrument, nu cauzează probleme de sănătate mintală”, explică Doris Rogobete, psiholog și doctorand în cadrul Școlii Doctorale de Psihologie Cognitivă Aplicată, la Universitatea Babeș-Bolyai. Ea cercetează felul în care utilizarea tehnologiilor digitale influențează funcționarea atenției în rândul școlarilor.
„În general, când discutăm despre sănătatea mintală, trebuie să ținem cont de mai multe categorii de factori. Cei mai puternici sunt factorii cauzali, precum genele în cazul bolii Huntington, unde o genă determină dezvoltarea afecțiunii. La sănătatea mintală, există gene care cresc vulnerabilitatea persoanelor la anumiți factori de mediu sau biologici.
Pe lângă factorii cauzali, există factori de vulnerabilitate. Aceștia, precum anumite trăsături de personalitate sau un mediu dezavantajat, cresc probabilitatea de a dezvolta tulburări mintale. Apoi, mai există și factori catalizatori, cei care mai degrabă declanșează probleme deja existente. Ei nu au un efect așa de puternic ca cei cauzali sau de vulnerabilitate. Aici aș încadra rețelele sociale”, explică experta.
„Nu avem studii care să ne arate această cauzalitate, adică studii care să ne spună că dacă vom folosi rețelele sociale, voi dezvolta aceste probleme de sănătate mintală”, adaugă ea.
Ce spune Rogobete e confirmat și de experta americană Candice Odgers, într-un articol din Nature, una dintre cele mai prestigioase publicații științifice din lume: „Sute de cercetători, printre care și eu, am căutat aceste efecte despre care vorbește Haidt. În general, nu am găsit niciun fel de asociere sau unele foarte mici. Când se găsesc asocieri, nu înseamnă că rețelele sociale prezic sau cauzează depresie, ci mai degrabă că tinerii care au deja depresie sau alte probleme de sănătate mintală folosesc mai des rețelele sociale”.
La ce trebuie să fim atenți în social media: dependența, deficitul de atenție și cyberbullying
Chiar dacă nu există o cauzalitate dovedită între problemele de sănătate mintală și folosirea rețelelor sociale de către copii și adolescenți, asta nu înseamnă că nu avem efecte nocive punctuale ale rețelelor sociale.
Una dintre cele mai mari probleme legate de rețelele sociale este cât de ușor se poate ajunge la folosirea lor excesivă și chiar la dependență. Ce înseamnă, însă, o utilizare excesivă?
„Depinde, în funcție de vârstă. Asociația Americană a Pediatrilor are anumite recomandări și excesiv înseamnă ce depășește aceste recomandări. Până la doi ani, se recomandă zero expunere la ecran. În perioada preșcolară, recomandarea e între jumătate de oră și o oră maximum. În adolescență, excesiv devine mai greu de definit. Însă, o utilizare excesivă ar fi cea care mă împiedică să fac alte activități care sunt relevante pentru dezvoltarea mea. Dacă mă împiedică să-mi fac temele, să mă duc la școală, să dorm sau să mă alimentez corect, de exemplu”, spune Doris Rogobete.
Această folosire excesivă e facilitată și de faptul că noile generații încep să folosească rețelele sociale din ce în ce mai devreme, ceea ce îi face mult mai vulnerabili în fața dependenței.
„Studiile spun că intervalul de vârstă la care copiii accesează rețelele sociale nu mai este preadolescența. Vârsta a scăzut semnificativ și este de 5-10 ani. Deci, cumva ei intră în preadolescență deja cu o conduită digitală formată și nu formată bine, pentru că la cinci ani, când părintele îi pune un telefon în mână, de cele mai multe ori nu-i explică ce să facă pe el”, spune Claudia Oprescu, psihoterapeut și coordonatoarea programului de siguranță online al Salvați Copiii România.
De altfel, vârsta la care copiii accesează rețelele sociale e una dintre cele mai discutate probleme la nivel global. Măsurile noi, anunțate de Instagram, sunt făcute pentru a proteja adolescenții cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani, însă Meta nu ne-a spus și cum poate verifica faptul că cineva chiar are 13 ani atunci când își face un cont nou. Realist vorbind, acest lucru nu e posibil în prezent, așa că problema rămâne.
Riscul e ca această utilizare excesivă să ducă la o dependență de rețelele sociale, una care să afecteze în mod semnificativ viața adolescenților.
Cercetări efectuate de Universitatea din Carolina de Nord arată că utilizarea frecventă a rețelelor sociale, în special verificările constante, poate duce la schimbări semnificative în creierul adolescenților, făcându-i mai sensibili la feedback-ul social, cum ar fi like-urile sau comentariile. Această sensibilitate crescută poate să ducă la o folosire compulsivă a rețelelor sociale.
„Adolescenții nu au aceste mecanisme de reglare emoțională încă dezvoltate, iar cei mai mulți părinți nu vin cu niște reguli ferme privind folosirea tehnologiei. Le este foarte greu să gestioneze aceste lucruri. Și atunci, crește riscul de dependență”, spune Claudia Oprescu.
Dincolo de dependență, o altă problemă importantă privind social media e legată de deficitul de atenție creat de rețelele sociale. Sunt date care sugerează că utilizarea intensă a rețelelor sociale contribuie la scăderea atenției, iar studii recente arată că multor oameni, în special cei din Generația Z, le e din ce în ce mai greu să se concentreze pentru perioade lungi.
Doris Rogobete vorbește despre felul în care rețelele ne afectează comportamentul: „Social media și smartphone-urile sunt construite special pentru a ne capta atenția. Sunt studii care arată că și atunci când ai telefonul lângă tine, chiar dacă nu e pornit, e mult mai probabil să fii neatent la ce faci în momentul respectiv. De asemenea, când suntem pe social media, avem o atenție mai distributivă, adică nu procesăm informația la un nivel atât de profund, ci mai degrabă sunt atentă la varietatea de informații pe care o am”.
Există totuși motive de optimism. O schimbare în comportament ne poate reduce riscurile: „Trebuie să reținem că sistemul nostru cognitiv e foarte adaptabil. El răspunde constant la mediul înconjurător. Dacă îi dau mult social media, atunci el se va schimba, pentru a putea face eficiente acele activități. În momentul în care reducem utilizarea rețelelor, creierul revine la normal. Deci există efecte, dar pe termen scurt și reversibile, dacă luăm măsuri”, spune Rogobete.
Cyberbullying-ul este și el un fenomen în amploare. Un studiu din 2023 al Salvați Copiii România arăta că aproape jumătate dintre copii sunt victime ale cyberbullying-ului, iar ponderea fetelor care trec prin aceste experiențe este cu 12% mai mare decât a băieților.
„Cele mai multe cazuri de cyberbullying, arată studiile Salvați Copiii, sunt raportate de preadolescenți între 10 și 15 ani. E o perioadă în care sunt cele mai mari transformări în creierul copiilor. E un interes mare pentru propria imagine și pentru propriul corp”, spune Claudia Oprescu de la Salvați Copiii.
„Efectele socio-emoționale în cazul unui cyberbullying se simt pe termen lung, foarte lung, chiar și în viața de adult. Pentru că față de celelalte forme de bullying, la cyberbullying nu ai scăpare. Ești captiv. Pentru că nu se termină când ajungi acasă de la școală. Acești copii folosesc deja excesiv social media de mici, ei nu pot pur și simplu să nu mai stea pe internet. Acolo e lumea lor”, adaugă ea.
Eul virtual: cum creează rețelele sociale rupturi între adevărata noastră identitate și cine suntem online
Dincolo de aceste efecte negative concrete pe care le pot avea rețelele sociale, merită discutate și unele care pot fi mai dificil de cuantificat, dar care sunt relevante într-o epocă în care lumea digitală a devenit la fel de importantă ca cea „reală”.
În cartea sa „Identitatea virtuală. Cum și de ce ne transformă rețelele sociale”, Mihnea Măruță, jurnalist și doctor în filosofie, vorbește despre impactul social media asupra identității și valorilor personale și despre riscurile asociate cu crearea unui „eu virtual” în această lume digitală.
Măruță spune că, pe măsură ce oamenii cresc și își creează aceste „identități virtuale” prin profiluri pe social media, ei ajung să perceapă grupul de urmăritori ca fiind o instanță morală, cu niște standarde etice foarte ridicate, chiar greu de atins.
„Rețeaua ca formă de presiune și ca ansamblu de valori intră în concurență cu școala și familia. Pentru că una e să-ți iei valorile de la părinți, profesori și ce afli la școală și alta e să te raportezi tot mai mult la ce vezi pe Instagram, la cei mai bogați, cei mai de succes, cei mai interesanți oameni din lume”, spune Măruță într-un interviu acordat Panorama.
Astfel, ajungem la o competiție „între etosul familial și cel virtual” și se generează presiuni asupra adolescenților, pentru a se conforma așteptărilor grupului de urmăritori. Aprobarea socială poate să devină astfel mai importantă decât relațiile interpersonale, consideră Măruță.
Dincolo de crearea acestei identități virtuale care poate să intre în conflict cu cea „reală”, rețelele sociale formează și un sistem de recompensă imediată („instant gratification”). Oamenii, de-a lungul vieții, învață să-și gestioneze dorințele și să aștepte cu mai multă răbdare realizarea visurilor, dar rețelele sociale subminează această capacitate și alimentează nemulțumirile.
Copiii sunt în mod special afectați , fiind obișnuiți să primească o recompensă imediată în mediul digital. Ei pot deveni astfel incapabili să facă față frustrărilor din viața reală, consideră Măruță.
„Și atunci ce fac? Mă refugiez din ce în ce mai mult în acest mediu, pentru că acolo mi se împlinesc dorințele instantaneu. Este un alt motiv pentru care petrecem tot mai mult timp. De ce? Acolo nu mă refuză realitatea. Acolo pot să mi se împlinească dorințe pe care nu mi le pot împlini în realitate. Acolo pot fi cine vreau, acolo sunt înțeles chiar și când mă plâng, chiar și când îmi expun defectele”, spune el.
Partea plină a paharului: social media poate să fie și o forță a binelui
Deși avem anumite efecte negative bine definite și este cu siguranță nevoie de o reglementare mai puternică a marilor companii tech, care au creat aceste platforme, rețelele sociale pot să aibă în aceeași măsură și efecte pozitive.
„Sunt adolescenți care se confruntă deja cu probleme de sănătate mintală și găsesc suport pe diferite grupuri de social media. Sunt unii care găsesc ajutor mai ușor așa, pentru că poate nu au încredere să spună unele lucruri părinților, dar găsesc o deschidere mai mare pe anumite grupuri de suport online”, consideră Doris Rogobete.
Rețelele sociale pot să îi ajute pe adolescenți să se conecteze mai bine cu ceilalți și să se informeze mai bine pe diferite subiecte. „În perioada pandemiei, de exemplu, faptul că adolescenții erau pe social media îmbunătățea starea lor. Îi ajuta că puteau să comunice cu colegii, citeau informații despre ce se mai întâmpla cu ceilalți, vedeau cum trec alții prin experiențe similare”, adaugă ea.
„Noi milităm pentru a folosi rețelele sociale în mod responsabil, asta este cel mai important. Să știi care sunt riscurile de acolo și cum să reacționezi la ele. Și să o folosească în mod util. Pentru sarcini școlare, poate vrei să te documentezi pe un subiect, poate vrei să te inspiri, de exemplu, de la influenceri care fac un conținut foarte bun. Există destul conținut educațional sau amuzant care nu este dăunător emoțional”, spune și Claudia Oprescu de la Salvați Copiii.
De altfel, diferite cercetări arată că rețelele sociale permit adolescenților să își mențină și să își consolideze conexiunile sociale. Platformele contribuie la întărirea prieteniilor existente, un element cheie pentru dezvoltarea socială a tinerilor.
Dacă vrem un răspuns clar și concis la întrebarea „face social media bine sau rău?”, nu o să-l găsim. Din păcate, e vorba mai degrabă de varianta mai banală și plictisitoare: depinde.
„Depinde cum folosim social media. Ăsta e cel mai corect răspuns: rețelele sociale influențează sănătatea mintală în funcție de context. Ce activități propriu-zise fac, cât de mult timp stau pe ele, cât de bine știu să gestioneze unele caracteristici ale social media, în ce context o folosesc”, concluzionează Doris Rogobete.