Șapte mari lecții pentru România, după ce taifunul Călin a măturat alegerile prezidențiale

Outsiderul extremist Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale cu aproape 23% și peste 2,12 milioane de voturi. Mulți dintre noi ne aflăm într-un moment de năucire față de care „surpriza AUR”, de la alegerile din 2020, când ne întrebam dezorientați cum a fost posibil ca un „partid extremist” cvasi-inexistent să intre în Parlament, pălește prin comparație.

Un candidat fără un partid în spate, fără acces la televiziuni și presă, creditat cu șanse în marja de eroare a tuturor sondajelor de opinie, până cu două-trei zile înainte de scrutin, a reușit peste noapte să ducă discursul extremist-naționalist pe primul loc în preferințele votanților români și să scoată PSD din finala prezidențialelor, pentru prima dată în istoria alegerilor post-decembriste.

Cum a fost posibil? Nu avem încă toate răspunsurile, însă există câteva lucruri pe care ar fi bine să le conștientizăm în acest moment seismic. În Panorama, ne-am uitat la șapte:

1. cum a ajuns TikTok o cutie de rezonanță a discursului extremist, care poate răsturna alegeri
2. cine sunt marii pierzători ai acestor alegeri și cum au ajuns candidații extremiști să aibă aproape 40% din voturi
3. cum au ajutat legionarismul și Biserica la succesul lui Călin Georgescu
4. cum a ajuns România atât de polarizată și de ce trebuie să ne păzim
5. de ce au ajuns sondajele de opinie atât de irelevante
6. câtă vină are presa care se zbate între captivitatea în propria bulă și anestezia cu bani de la partide
7. cât a contat catalizatorul „Șoșoacă interzisă de CCR” la inflamarea extremiștilor

TikTok e o cutie de rezonanță care poate răsturna alegeri. Cum a reușit Georgescu?

Nu mai e un secret pentru nimeni, câștigătorul primului tur la prezidențiale a câștigat alegerile cu TikTok-ul. Absent din sondaje și de la televizor, Călin Georgescu a avut o campanie electorală care s-a bazat aproape exclusiv pe conținut postat pe TikTok, de multe ori reciclat din vechi apariții tv ale candidatului. Cât de decisiv a contribuit asta la propulsarea candidatului de extremă dreapta în turul doi nu e deocamdată complet clar.

Votanții săi au fost, însă, majoritatea tineri, arată datele INSCOP, prezentate de directorul Remus Ștefureac: 31% din tinerii de 18-24 de ani au mers pe votul pentru Călin Georgescu, iar din felia celor de 25-44 de ani care au votat, Georgescu a luat între 26 și 28 de procente.

Strategia lui Georgescu a constat într-o rețea coordonată de conturi de promovare directă și un grup de influenceri care au promovat indirect politicianul, fără a marca în vreun fel publicitatea plătită, conform celor de la Expert Forum.

„Campania e una de promovare a lui Călin Georgescu sub eticheta #echilibrușiverticalitate și mizează pe ideea unui președinte care crede în neutralitate, vertical, reciclând practic mesajele lui Georgescu din campania de pe TikTok”, scriu ei.

Georgescu a fost identificat ca fiind misteriosul beneficiar al campaniei cu influenceri și de jurnalista Teodora Munteanu, iar rezultatele documentării ei le puteți urmări aici.

Grosul clipurilor cu Georgescu de pe TikTok nu se găsesc însă neapărat pe contul lui, ci într-o rețea de conturi care nu face decât să amplifice mesajele: repostează și redistribuie aceleași clipuri, poate cu mici schimbări la editare.

Această rețea de conturi s-a îmbinat perfect și cu campania mascată cu influenceri. La toate clipurile de promovare făcute de ei, apăreau imediat zeci de comentarii în care oamenii îl identificau pe Călin Georgescu ca fiind cel despre care era vorba.

„Aceste profiluri erau reale. Erau oameni care aveau postări normale. Dar erau oameni care repostau videoclipuri din campania lui Călin Georgescu la foc automat. Repostau zeci de videoclipuri pe zi. Zici că ăsta era jobul lor part time”, spune Teodora Munteanu.

Ce rămâne totuși mai dificil de explicat prin teoria „s-au câștigat alegerile pe TikTok” este cum a reușit Călin Georgescu să preia atât de mulți votanți prin campania sa, când el nici măcar nu este cel mai vizionat politician român pe această rețea. George Simion, liderul AUR, este mult mai activ pe TikTok, are mai mulți urmăritori, este constant pe „live” și vorbește cu lumea.

Impresia e că mulți oameni care stau pe TikTok au văzut în treacăt videoclipuri cu Călin Georgescu, le-a sunat bine ce au auzit și nu au stat să caute mai departe cine este el de fapt.

De altfel, Georgescu nu are mesaje explicit fasciste pe TikTok: „Se concentrează pe apelul la pace și pe frica oamenilor că Lasconi o să ne bage în război. Mergea și pe probleme de la firul ierbii, de tipul oamenii cu WC în curte. Salarii prea mici. Niște probleme reale, pe care toată lumea le înțelege”, a observat Teodora Munteanu.

Marii perdanți ai acestor alegeri și câștigătorii de care ar trebui să ne speriem

În mod evident, cele două mari partide, PSD și PNL, au înregistrat cele mai usturătoare eșecuri, iar liderii lor și-au anunțat deja demisiile. PSD este însă marea surpriză din tabăra perdantă. E pentru prima oară în istorie când social-democrații nu au un candidat în turul doi al alegerilor prezidențiale.

Pornit în cursă din poziția de favorit, Marcel Ciolacu a obținut cel mai slab scor al unui candidat social-democrat, de la Revoluție încoace. A fost devansat de candidata USR, Elena Lasconi, la o diferență de mai puțin de 3.000 de voturi și a ratat accederea în turul doi. El a demisionat din fruntea partidului, iar locul i-a fost luat interimar de eurodeputatul Victor Negrescu.

La precedentele alegeri prezidențiale, Viorica Dăncilă a obținut 22,26% din voturi în primul tur al alegerilor, pe care le-a pierdut apoi în fața lui Klaus Iohannis.

Social-democrații, mult mai bine organizați în teritoriu decât alte partide, au pierdut fiefuri considerate tradiționale, cum ar fi Tulcea, care de această dată a ales Călin Georgescu. Mai mult, Buzău este singurul județ unde Marcel Ciolacu a obținut un scor peste 40%, iar în alte două – Olt și Teleorman, peste 38%. În rest, scorurile sale sunt majoritatea sub 30%, cu Călin Georgescu la mică distanță sau chiar peste liderul PSD.

Pe de altă parte, nici liberalii nu sunt mai bine. Motorul electoral s-a gripat și pentru a doua cea mai mare forță politică din țară. Nicolae Ciucă, candidatul la prezidențiale, nu a reușit să treacă de 10% în opțiunile de vot, unul dintre cele mai slabe scoruri obținute de formațiunea liberală în ultimii 35 de ani.

De altfel, PNL nu a reușit să coloreze în galben decât județul Giurgiu și a ocupat locul al cincilea în primul tur de scrutin al acestor alegeri prezidențiale. Ciucă și-a înaintat și el demisia. Din culisele partidului, deja au apărut voci care punctează de ce rezultatul a fost cronica unui dezastru anunțat: alianța cu PSD i-a costat scump, iar al doilea mandat al lui Klaus Iohannis i-a îngropat definitiv.

Șocul e cu atât mai mare, cu cât PSD și PNL au beneficiat de cele mai consistente sume din subvenția de stat pentru partide. Doar în ultimele două luni, adică octombrie și noiembrie, în conturile PSD au intrat de la bugetul de stat aproape 50 de milioane de lei, iar la PNL au mers peste 37 de milioane de lei, arată HotNews.

George Simion, văzut ca un favorit pentru intrarea în turul doi, s-a văzut învins chiar pe propriul teren al discursului „suveranist”, de un concurent mai „extremist” – Călin Georgescu.

Faptul că discursul liderului AUR a devenit mult mai moderat în ultimele săptămâni de campanie, în încercarea de a atrage votanți și din alte bazine electorale, s-a dovedit un eșec, efectul fiind că a pierdut votanți din nucleul său electoral dur.

Dincolo de eșecurile politice ale partidelor, marele perdant al alegerilor e chiar poporul român, crede sociologul Ovidiu Voicu. Din care, de altfel, 48% a ales să nu iasă la vot tura aceasta.

Cifrele arată că împreună, Georgescu și Simion, candidații cu discurs extremist, anti-occidental, au cumulat la acest tur de scrutin circa 37% din voturile românilor. La alegerile europarlamentare din vară, AUR și SOS au cumulat doar 20% din voturi, chiar dacă în diaspora au adunat împreună circa 30%. Este poate imaginea de moment care contează cel mai mult și care ar trebui să ne dea cel mai mult de gândit.

Este, totuși, și rezultatul unei garnituri de candidați la prezidențiale care nu au impresionat în mare fel nici măcar propriile bazine electorale, deși Elena Lasconi a reușit pentru USR cel mai bun scor din istoria partidului la prezidențiale (de la cele 15% ale lui Dan Barna, în 2019).

Discursul legionar are adepți la firul ierbii, iar Biserica îl amplifică

E greu să accepți, ca alegător moderat, că un candidat cu semnalmentele lui Călin Georgescu a țâșnit în frunte. Și e greu să accepți că a reușit acest lucru fără sprijinul unui aparat de partid. Dar, acest sprijin lipsește doar în aparență.

Dincolo de teoriile vehiculate că un partid mare – PSD sau PNL – ar fi pompat voturi pentru Călin Georgescu cu ajutorul propriului aparat de partid, e suficient să cauți un pic în istoricul lui Georgescu, ca să-ți dai seama că rețelele din teritoriu erau demult create.

În 2021, Georgescu a lansat Mișcarea Pământul Strămoșesc, o platformă care pe Facebook afișează ca scop „promovarea și susținerea micului producător, a gospodăriei țărănești, a artelor, meseriilor, familiei, credinței”.

Cei care au studiat fenomenul și îi cunosc resorturile, precum Adina Marincea, cercetătoare în cadrul Institutului pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (INSHR), spun că mișcarea lui Călin Georgescu și-a construit rețele offline în rural, în diferite comunități, prin asociere cu organizații de la firul ierbii, care sunt cunoscute pentru profilul lor neolegionar.

Călin Georgescu apare în diverse fotografii, în prezența unor personaje asociate mișcării legionare, iar discursul său împrumută cuvinte cheie care rezonează cu nostalgicii lui Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul mișcării legionare din România.

„A venit cu un tip de promisiune”, adaugă cercetătoarea, „că el este drept și cinstit, că nu face compromisuri, așa cum face George Simion”, iar această promisiune s-a propagat în rândul celor dezamăgiți de orice formă de politică mainstream.

Nu pot fi excluși din această rețea nici preoții. Chiar dacă Biserica Ortodoxă Română le interzice membrilor clerului să facă politică și a publicat un îndreptar pentru acest an electoral, există mai multe facțiuni care nu prea țin cont de ce se transmite de la centru.

ÎPS Teodosie, cel mai proeminent cleric ortodox care are o astfel de conduită, are conexiuni de lungă durată cu mișcările neolegionare. Încă din 2016, Teodosie participa la comemorări legionare, atrage atenția experta INSHR. Însuși lui Călin Georgescu i s-a permis să țină discursuri politice în biserică, în perioada pandemiei.

Când vine vorba de acest subiect, poziția Bisericii Ortodoxe pare duplicitară. Patriarhia a canonizat anul acesta 16 călugări și ierarhi, dintre care trei erau cunoscuți pentru legături cu Mișcarea Legionară. „Chiar și la nivel central”, completează Adina Marincea, „BOR contribuie la reabilitarea legionarilor și fasciștilor”.

Faliile polarizării între românii care trăiesc în lumi paralele se adâncesc

Este 2024 anul în care s-a molipsit și România de boala globală a dezbinării, a țărilor cu prăpăstii căscate între cetățeni, peste care nu mai construiește nimeni punți? Privim în spatele cifrelor de la BEC coagularea a două Românii: cea care i-a votat pe Călin Georgescu și George Simion și „cealaltă”/„celelalte”.

„Avem o Românie diversă, nu știu dacă avem două Românii”, crede Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică.

Ar trebui să înțelegem că, de fapt, România e o țară cu „mai multe fețe”, pe care trebuie să învățăm să le citim, spune sociologul. Și că „avem o fragmentare destul de mare”.

În același timp, e clar că un dialog s-a rupt. Între presă și public, între cetățeni și politicieni, dar, mai important, între noi, cetățenii.

Anul acesta, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), una din puținele organizații care fac educație civică și alfabetizare media în România, a derulat un proiect în șapte orașe mici din țară, adresat tinerilor care votează pentru prima dată în acest sezon electoral. Au participat aproape 450 de elevi. La un moment dat, li s-a dat un exercițiu: să treacă pe o coală A4, în patru cadrane, ce îi interesează pe ei, pe mama, pe tata și pe bunici.

„Ei își doresc bani, bani și un job bine plătit – deci tot bani. Mamele lor își doresc ca ei să fie sănătoși, să aibă note bune la școală și ele să aibă bani, ca să le cumpere mâncare copiilor. Tații lor își doresc bani, drumuri mai bune și îi preocupă prețul benzinei, iar bunicii – pensii și să fie sănătoși”, povestește, pentru Panorama, Cristina Lupu, directoare executivă a CJI.

E ceva ce putem înțelege cu toții, lucruri care ne afectează pe toți. „Creșterea prețurilor din ultimii ani, viața care a devenit tot mai grea s-au simțit în realitatea oamenilor de zi cu zi, chiar dacă nu s-a simțit la televizor”, spune ea.

Cea mai periculoasă capcană în care putem cădea e aceea în care un grup de alegători îi desconsideră pe ceilalți, în care trasăm linii imaginare, peste care ne închipuim că nu se poate trece.

Sondajele de opinie au ratat din nou elefantul din cameră

Ca și în 2020, când AUR părea că a apărut din neant și intra în Parlament cu 9%, și în 2024 fenomenul Călin Georgescu a trecut pe sub radarul presei și al caselor de sondare a opinie publice. Acesta a fost cotat la „și alții”, undeva în marja de eroare a sondajelor, până în ultimele două-trei zile dinainte de scrutin. La rândul său, presa nu avea niciun motiv să se concentreze pe un candidat extremist, cotat fără miză la prezidențiale.

Ultimul sondaj apărut în spațiul public, cu doar câteva zile înainte de turul întâi al alegerilor prezidențiale, oferea și cea mai mare cifră în dreptul lui Călin Georgescu, însă ea se afla nici măcar la jumătatea rezultatului pe care acesta avea să-l obțină în final: 10,6%. Sondajul Verifield, comandat de USR, îl dădea drept câștigător detașat al scrutinului pe candidatul PSD, Marcel Ciolacu. Pentru locurile doi și trei, se băteau umăr la umăr Elena Lasconi și George Simion.

Reprezentanții AtlasIntel, o altă casă de sondaj care a reușit să surprindă o mică parte a trendului vertiginos al lui Georgescu, indicând cu trei zile înainte de scrutin un 6,2% în dreptul acestuia,  au explicat pentru HotNews că ar putea exista mai multe explicații pentru acest mare rateu al sondajelor.

Una dintre ele ar fi „mobilizarea unei baze ascunse de votanți”, adică cei care, de regulă, nu participă la vot și care s-au hotărât în ultimul moment să meargă să pună ștampila pe Călin Georgescu. De asemenea, sondajele de opinie nu au cules date de pe TikTok, acolo unde s-a desfășurat campania independentului.

Sociologul Ovidiu Voicu amintește, pentru Panorama, că aceleași probleme au apărut chiar și în America, unde „școala de statistică socială e printre cele mai bune din lume”. Chiar și așa, e nevoie de schimbări în metodologia viitoare, tocmai pentru ca acestea să reflecte realitatea din teren.

El amintește că sondajele de opinie au mai subestimat un independent anul acesta, pe Nicu Ștefănuță, reales în Parlamentul European cu o platformă progresistă, complet diferită de cea a lui Călin Georgescu.

„Au în comun faptul că au venit cu niște campanii foarte bune în mediul online, în particular pe TikTok, care nu este reglementat în România. Or, lucrul ăsta ne dă indicii că probabil pe acolo ar trebui să ne uităm mai atent când măsurăm opinia publică, că nu măsurăm suficient de bine cum se coagulează opiniile în mediul online”, spune Voicu.

Dacă în sondajele de dinaintea alegerilor pot apărea erori statistice cauzate, poate, de o „spirală a tăcerii” (oamenii nu recunosc cu cine vor vota), aceste greșeli nu ar fi trebuit să existe în cazul exit-poll-urilor, adică în chestionarea de la ieșirea de la urne, insistă însă sociologul.

Între rezultatele exit-poll și cele oficiale, a existat o diferență de circa șase procente în defavoarea lui Călin Georgescu și de cinci-șase procente în favoarea lui Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă.

Presa nu a știut unde să se uite și a rămas captivă propriei bule

Cât despre presă, aceste alegeri ne dovedesc încă o dată una din marile ei lacune: jurnaliștii ar trebui „să fie acolo unde e publicul”, după cum explică, pentru Panorama, Cristina Lupu, directoarea CJI – Centrul pentru Jurnalism Independent.

Călin Georgescu a reușit să-și impună agenda separată de cea care a acaparat dezbaterea publică. Însă, poate că jurnaliștii care încă își fac meseria onest, în redacții neamortizate de finanțarea partidelor, au scuza resurselor limitate, pe care trebuie să le împartă între „țintele” care par pe moment că sunt cele mai relevante.

„Cred că am trăit în bucăți paralele, adică agențiile de sondare a opiniei publice au gafat total, iar jurnaliștii, cei care au încercat să facă o acoperire mediatică a campaniei electorale, nu s-au uitat la el cu suficient de multă atenție, pentru că nu se afla printre primii. Dacă e dat de sondaje constant pe locul 11 și tu, ca jurnalist, ai resurse limitate de timp, de bani, de energie, te uiți la candidații care sunt acolo, în top 5, pe care-i poți documenta”, afirmă directoarea CJI.

Cristina Lupu remarcă faptul că o mare parte din investigațiile și din materialele care au vizat candidații la prezidențiale au venit din zona presei alternative, a jurnalismului independent, adică fix partea din presă „cu cele mai mici resurse”.

O lecție pentru presa din România, însă, trebuie să rămână.

Eliminarea Dianei Șoșoacă din cursa electorală a turnat gaz pe foc

O bună catalizatoare a voturilor extremiste, anti-occidentale, naționaliste era Diana Șoșoacă. Ea se lupta deja în mod statornic pe această felie electorală cu George Simion (AUR). Scoaterea ei din cursă de către Curtea Constituțională, printr-o decizie extrem de controversată și lipsită de fundament juridic, putem intui că a creat spațiu pentru voturile către Călin Georgescu, ba chiar a stârnit furia oamenilor care ar fi votat în această direcție.

Ovidiu Voicu spune însă că nu vede o influență prea mare a acestei decizii în rezultatul acestui scrutin.

„Scoaterea sa din cursă a contat în sensul că a fracturat mai puțin zona suveranistă. Probabil că, dacă ar mai fi fost și Diana Șoșoacă, care, la rândul ei, a avut destul de mult succes pe zona de TikTok, care e necunoscuta în momentul de față, cu 5-6% din voturile pe care nu le-a mai primit domnul Georgescu, foarte posibil să fi văzut alt rezultat, tocmai pentru că s-a câștigat cu un scor foarte mic”, afirmă Ovidiu Voicu.

Pe de altă parte, vicepreședintele AUR Marius Lulea consideră că eliminarea din cursă a Dianei Șoșoacă a contat foarte mult: „În politică e ca și în fizică, principiul vaselor comunicante. Atunci când un partid este eliminat din cursă, o parte din susținătorii acestui partid aleg un independent. Vorbim despre SOS și despre eliminarea Dianei Șoșoacă. Susținătorii acesteia s-au dus la Călin Georgescu”.

Cum am ajuns, totuși, aici? Vedem că nu există niște vinovați de serviciu, ci un cumul de factori pe care un candidat a știut să-i exploateze foarte eficient.

„Ține de faptul că cineva nu și-a făcut o parte din mandat. Ține și de ei, alegătorii, că nu au verificat informația. Ține și de jurnaliști, că nu au dat informație și poate profesorii care n-au vorbit mai mult despre legionarism, fascism. Ține și de faptul că politicienii, timp de 4-5 ani, și-au bătut joc de ce înseamnă bună guvernare și transparență, de faptul că oamenii simt că lucrurile nu puteau să funcționeze”, arată Cristina Lupu, directoarea CJI.

Articol editat de Andrei Luca Popescu