Muncă multă, pensie puțină

Speranța de viață crește în Europa. La fel și vârsta de pensionare

Computer Hope Guy
Creșterea speranței de viață aduce, în multe țări europene, o presiune adițională pe sistemele publice de pensii. Multe guverne au decis să crească vârsta de pensionare, corelând pragul cu speranța de viață. Foto: Shutterstock

În urmă cu aproape 100 de ani, speranța medie de viață a unui român era de aproximativ 42 de ani. Acum, copiii născuți în România în 2020 au o speranță de viață de peste 75 de ani. Dar, pe măsură ce crește speranța de viață, crește și vârsta de pensionare. Cu alte cuvinte, cu cât trăiești mai mult, cu atât o să ieși la pensie mai târziu.

În prezent, speranța de viață la naștere depășește 80 de ani în două treimi dintre statele UE. În România, Bulgaria și Lituania, rămâne în jur de 75 de ani, cele trei țări fiind la coada clasamentului european.

Pandemia a accentuat o tendință negativă, unele state înregistrând un declin al speranței de viață în 2020. Una dintre cele mai mari rate de scădere este în România (-1,4 ani) unde speranța de viață a ajuns la 74,2 ani. Dar pandemia reprezintă o situație excepțională iar, pe termen lung, avansul medicinei și creșterea nivelului de trai fac ca oamenii să trăiască mai mult.

Însă creșterea speranței de viață aduce după sine și majorarea treptată a vârstelor de pensionare. Europa se confruntă cu o îmbătrânire a populației, cu alte cuvinte europenii vor fi mai bătrâni și mai longevivi. Din această cauză, în ultimii ani au crescut îngrijorările cu privire la sustenabilitatea sistemelor publice de pensi publice și capacitatea statului de a asigura venituri adecvate după ieșirea din câmpul muncii. Cum pensiile de stat reprezintă principala formă de susținere pentru europenii în vârstă, inclusiv pentru români, nu este de mirare că una dintre soluțiile pe care le iau în calcul guvernele este pensionarea la o vârstă cât mai înaintată.

Acest lucru ar aduce două beneficii: ar scădea presiunea pe generația activă și ar asigura un venit mai mare celor în vârstă – în România, de pildă, aproape o treime dintre cei cu vârste peste 65 de ani se află la limita sărăciei.

Mută cursorul pe graficul interactiv de mai jos pentru a vedea durata petrecută de europeni la pensie, speranța de viață, vârsta legală și cea efectivă de pensionare, cât reprezintă fondul public de pensii din PIB-ul fiecărei țări și ce state europene au în plan majorarea vârstei de pensionare în următorii ani: 

Cum se iese la pensie în Europa

Nu există o vârstă standard de pensionare la nivelul Europei. În general, borna pentru pensionarea standard se învârte în jurul vârstei de 65 de ani, cu toate că, de fapt, în multe state europene se iese din activitate mai devreme

Un raport european arată că vârsta efectivă de pensionare este, în medie, cu doi ani mai scăzută în Uniunea Europeană. Aceasta diferă de vârsta legală de pensionare din cauza condițiilor diferite de pensionare anticipată din statele europene. Majoritatea prevăd praguri mai scăzute pentru diverse categorii. Spre exemplu, mamele cu un număr ridicat de copii se califică pentru pensionare anticipată. La fel, persoanele care au intrat în activitate mai devreme și au îndeplinit înainte de 65 de ani un anumit număr de ani de muncă. 

În România, de exemplu, prin pensionarea anticipată, vârsta reală de ieșire din activitate a bărbaților este de 64 de ani (cea legală este de 65 de ani). 

Deși românii ies la pensie mai repede cu aproximativ un an, nu sunt singurii europeni care fac asta: austriecii ies și ei mai repede în medie cu doi ani, iar bulgarii tot cu un an, pentru a da doar câteva exemple. 

Măsurile luate de guverne până acum cu privire la posibilitatea de pensionare anticipată, precum și alte decizii care favorizează ieșirea din viața activă mai repede, i-au determinat pe mulți europeni să profite de aceste oportunități. În unele cazuri, până când ajung la vârsta stabilită de legislația națională pentru pensionare, unii își mai pot completa veniturile din pensie și cu un salariu.

Este adevărat însă că, de pildă în România, piața muncii nu este cea mai generoasă cu persoanele de peste 55 ani - majoritatea celor care lucrează mult timp au același angajator, căci șansele de a-și găși un job nou după această vârstă sunt foarte mici. Iar acest lucru are consecințe nu doar în plan financiar.

Tendința trebuie inversată, spun specialiștii, mai ales că prognozele recente anunță că, până în 2030, o treime din piața muncii europeană va fi acoperită de persoane cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani, potrivit unui raport al Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice.

În ciuda acestor opțiuni de pensionare anticipată, vârsta standard de pensionare ar urma să crească în aproape jumătate dintre țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Majorarea perioadei active este corelată cu speranța de viață în Danemarca, Finlanda, Italia, Portugalia și Slovacia, arată un raport al organizației. Pe lângă acestea, Cipru, Grecia și Olanda leagă și ele vârsta de pensionare de speranța de viață. 

Mai mult, sunt câteva țări, printre care și România, care au deocamdată vârste diferite pentru pensionarea femeilor și a bărbaților, însă tendința este de a egaliza vârstele la care trebuie să se pensioneze cetățenii, indiferent de gen.

Cum crește vârsta de pensionare la alții

Vârsta de pensionare nu crește însă brusc. Să ne uităm la cazul Finlandei: începând din 2017, vârsta de pensionare se majorează cu câte trei luni în fiecare an. Până în 2027, vârsta legală de pensionare va crește la 65 de ani (față de 63 de ani în prezent). După această dată, pentru generațiile născute după 1965, vârsta de pensionare va fi legată de speranța de viață. Mai precis, momentul exit-ului din piața muncii va fi determinat de speranța de viață calculată pentru vârsta de 62 de ani. 

Tot treptat au decis să crească vârsta de pensionare și olandezii: până în 2024, aceasta va ajunge la 67 de ani. Pentru cei născuți după 1959, vârsta de pensionare va fi de cel puțin 67 de ani și, fiind legată de speranța de viață, se va afla cu 5 ani înainte de momentul ieșirii din activitate.

Ieșirea timpurie la pensie reprezintă principala provocare pentru multe state europene. O pensionare mai rapidă înseamnă o pensie mai îndelungată pe care statul trebuie să o asigure. Europenii care stau cel mai mult la pensie, după calculele experților, sunt luxemburghezii - peste 23 de ani bărbații și aproape 27 de ani, femeile. La polul opus se află Bulgaria, unde bărbații se bucură de pensie doar 13 ani, iar femeile peste 19 ani. 

În România, durata medie petrecută de bărbați la pensie este de aproximativ 14,4 ani, iar de femei - 20 de ani.

3 soluții și o dilemă

Pentru a crește vârsta efectivă de pensionare, și prin urmare și vârsta standard, statele fie pot mări stagiul de cotizare necesar, fie pot renunța la prevederile legale care permit pensionările anticipate sau pot introduce un sistem de bonusuri sau penalități pentru cei care muncesc mai mult timp ori se pensionează mai repede, așa cum au făcut Franța și Portugalia.

Problema este că speranța de viață s-ar putea să nu crească în toate regiunile unei țări la fel. Recent, Financial Times a atras atenția că a trăi mai mult nu înseamnă automat și o viață mai bună. Publicația subliniază că, de pildă, în cazul Marii Britanii există diferențe semnificative între regiunea bogată a Londrei și zonele mai sărace din nord-estul țării, ceea ce ridică un semn de întrebare cu privire la justețea măririi vârstei de pensionare pentru toată lumea, fără să se țină cont de aceste disparități.

Până în 2028, britanicii ar urma să iasă la pensie la 67 de ani, față de 66 cât este limita în prezent. Persoanele din zonele mai sărace, care fac o muncă mai slab remunerată și mai grea, cu efecte și asupra sănătății lor, ar putea cu greu să se bucure cu adevărat de pensie într-o condiție de sănătate decentă.

Pandemia pare că a înrăutățit lucrurile, reiese din cele mai recente studii, iar sustenabilitatea pensiilor devine astfel tot mai complicată.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.



Urmărește subiectul