RĂZBOIUL A PUS CFR LA TREABĂ

Cum s-au mobilizat trenurile românești pentru a face față valului de refugiați din Ucraina

Computer Hope Guy
Gara de Nord a reprezentat un hotspot pentru refugiații din Ucraina / Sursa: foto: Alex Micsik/Agerpes Foto

Războiul din Ucraina a arătat încă o dată cât de necesar este un sistem feroviar bine pus la punct și a forțat autoritățile să se mobilizeze pentru a face față crizei refugiaților ucraineni. În prima lună de război, aproape 88.000 de ucraineni au fost transportați gratuit de CFR.



Peste 4,6 milioane de ucraineni au părăsit țara după invazia rusească, iar jumătate dintre ei au mers în Polonia. România se află pe locul doi în calea refugiaților, cu peste 700.000 de ucraineni trecând granița în țara noastră, arată cele mai recente date de la Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați.

Mulți dintre ei nu au rămas în localitățile de lângă graniță, ci au călătorit în interiorul României. Ulterior, mulți dintre ei s-au deplasat spre alte țări, unde îi așteptau familia și prietenii. De altfel, până acum mai puțin de cinci mii de ucraineni au cerut azil în țara noastră. Iar cea mai bună metodă să tranziteze țara a fost cu trenul.

„Am acordat gratuitate pentru refugiați tocmai pentru a putea plăti, apoi, CFR Călători pentru ceea ce face. Indiferent de situație, oamenii mergeau gratuit, că doar nu puteam da jos din tren oameni care fug de război sau să îi amendăm. Am ajuns la varianta optimă: îi transportăm gratuit, statul decontează și recuperăm banii de la Comisia Europeană”, a explicat Ionel Scrioșteanu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor, pentru Panorama.ro.

În perioada 24 februarie – 23 martie, CFR Călători a transportat 87.936 de refugiați ucraineni, arată cifrele oficiale ale Ministerului Transporturilor. Contravaloarea călătoriilor oferite de autoritățile române cu titlu gratuit în prima lună de război este 5.461.268 de lei, se mai arată în răspunsul Ministerului Transporturilor.

Ucrainenii au mers doar pe anumite rute, care astfel au ajuns la un grad de ocupare similar perioadei dinaintea pandemiei. În 2019 (cele mai recente date centralizate disponibile), CFR Călători a avut 55 de milioane de pasageri, deci o medie de circa 4,5 milioane călători pe lună. Cifra reprezintă o cădere abruptă, de peste 80% față de anul 1990.

Ce rute au fost suplimentate sau redeschise

Faptul că ucrainenii au utilizat sistemul nostru feroviar a fost o provocare pentru autorități: „Am prioritizat transportul pe feroviar, tocmai pentru a capitaliza și eficientiza calea feroviară. Am fost la capacitate maximă pe feroviar atât pe rutele interne, cât și cele internaționale: am reparat vagoane și am pus în circulație trenuri suplimentare”, a mai spus secretarul de stat Scrioșteanu.

Ministerul Transporturilor a precizat și care au fost zonele unde a fost mărit numărul de trenuri. Este vorba de noduri feroviare importante de la granițele României cu Ucraina și Moldova, cum ar fi Sighetu Marmației, Suceava, Iași sau Galați. De asemenea, au fost suplimentate și trenurile pe relația Iași – Socola – Chișinău și Iași – Ungheni și au fost organizate curse speciale pe ruta Cristești – Jijia – Iași – București, prin care au fost preluați refugiații sosiți pe rutele feroviare din Republica Moldova.

Pentru a face față numărului mare de refugiați, autoritățile au redeschis o rută către Republica Moldova care fusese închisă pentru traficul de pasageri în urmă cu mai bine de zece ani. E vorba de linia Zorleni – Fălciu – frontiera cu Republica Moldova, care poate fi folosită pentru trenurile cu refugiați din regiunea Odesa.

Gara Fălciu fusese modernizată în urma cu mai bine de zece ani, în contextul în care România se pregătea de intrarea în Spațiul Schengen. Lucrările de modernizare a gării au costat atunci aproape 7,9 milioane de lei, care s-au dus pe reabilitarea clădirii și realizarea sistemului informatic interconectat la rețeaua internațională. Însă, până la criza refugiaților ucraineni, ultimul tren de pasageri care trecuse pe la Fălciu a fost în 2010, în timp ce gara a fost închisă trenurilor de marfă în 2015, arată clubferoviar.ro.

Pentru a putea relua traficul de pasageri la Fălciu, cei de la Sucursula Regională Iași au fost nevoiți să înlocuiască traversele, să completeze cu material mărunt de cale și piatră spartă, să consolideze linia și să defrișeze de vegetație o suprafață totală de 144.000 de metri pătrați. De asemenea, și clădirea gării a fost curățată, iar sistemul de supraveghere video a fost repus în funcție.

Interesant este că podul pe care se face traversarea feroviară a râului Prut către Republica Moldova a fost aproape să devină un pod rutier, la solicitările atât a autorităților locale cât și a vecinilor moldoveni, care aveau gata și studiul de fezabilitate. Dar totul s-a împotmolit la București, unde podul nu a fost prins în masterplanul de transporturi.

Ce se întâmplă cu legăturile feroviare dintre România și Ucraina

„Am făcut un inventar al tuturor punctelor de frontieră, pe toate modurile de transport, și tot ce s-a putut face în regim de urgență am făcut. De la peroane provizorii la deschideri de linii, până la defrișări de păduri în zona feroviară, am făcut tot ce am putut. Am ținut legătura cu vecinii moldoveni și ucraineni”, mai explică Ionel Scrioșteanu.

Între România și Ucraina există patru conexiuni feroviare: Satu Mare – Halmeu – Diakovo, la Sighetu Marmației – Câmpulung la Tisa – Teresva, Valea Vișeului – Rahov și Suceava – Dornești – Vicșani – Vadu Siretului. Pe niciuna dintre aceste rute nu existau însă trenuri de pasageri la începutul războiului. Ultima care rezistase era gara de la Vicșani, pe care până în 2020 trecea trenul care făcea legătura între Gara de Nord din București și Gara Passajirski din Kiev. Ruta a fost suspendată însă la începutul pandemiei și a rămas la fel până în prezent.

Din răspunsul primit de la Ministerul Transporturilor aflăm că stația Vicșani a fost amenajată pentru transportul de călători, cu peron și sală de așteptare, concomitent cu asigurarea unor garnituri de tren care permit preluarea persoanelor care sosesc cu trenul din Ucraina. Însă, deocamdată, autoritățile ucrainene nu au solicitat evacuarea civililor cu trenul prin punctul de frontieră Vadul Siret/Vicșani.

Singurul punct de frontieră feroviară funcțional este Halmeu/Diakovo, care este utilizat în prezent pentru trafic de marfă. Aici vorbim de o linie încălecată, cu ambele ecartamente, atât cel european (1.435 mm) cât și cel sovietic (1.520 mm), care ajunge până la frontiera cu Slovacia.

Celelalte două linii feroviare (Câmpulung la Tisa/Teresava și Valea Vișeului/ Dilove) sunt închise la solicitarea părții ucrainene, nefiind folosite din 2007. „Repunerea lor în funcțiune ar necesita lucrări complexe, cu durata de circa 2-3 luni. La solicitarea părții ucrainene, pot fi însă întreprinse demersuri pentru reluarea circulației prin aceste puncte de trecere de frontieră, caz în care ar fi folosite vagoane de cale largă ale Căilor Ferate Ucrainene (UZ – Ukrzalizniția)”, se arată în răspunsul primit de Panorama de la Ministerul Transproturilor.

Legăturile feroviare cu Republica Moldova sunt mult mai multe decât cele cu Ucraina. În afara de stația de la Fălciu, cea mai importantă legătură feroviară este cea de la Ungheni, cu o linie încălecată unde transbordarea se face la Cristești Jijia și pe care circulă regulat trenuri pe ruta Socola – Chișinău (2 perechi/zi), București – Chișinău (3 perechi/zi), precum și trenuri Iași – Ungheni.

O altă cale ferată de frontieră este cea de pe ruta Galați (România) – Reni (Ucraina) – Giurgiulești (Moldova). În prezent este utilizată doar pentru traficul de marfă, dar este posibilă circulația cu material rulant de cale normală până la Reni și cu material de cale largă până în gara Galați.

Punct de trecere feroviară a frontierei Stare de funcționare
Halmeu (RO)/Diakovo (UA) utilizată în prezent numai pentru trafic de marfă
Câmpulung la Tisa (RO)/Teresava (UA) închis din 2007, la solicitarea părții ucrainene din cauza stării podului peste Tisa; poate fi pus în funcțiune după lucrări de 2-3 luni
Valea Vișeului (RO)/Dilove (UA) închis din 2007, la solicitarea părții ucrainene; poate fi repus în funcțiune după lucrări de 2-3 luni
Vicșani (RO)/ Vadul Siret (UA) deschis, utilizat în prezent pentru trafic de marfă; traficul de pasageri este suspendat din 2020 din cauza pandemiei
Ungheni Prut (RO) / Ungheni (MD) circulă regulat trenuri de călători
Fălciu (RO) / Cantemir (MD) repus în funcție în martie 2022, după 12 ani de când a fost abandonat
Galați (RO)/ Reni (UA) – Giurgiulești (MD) utilizată în prezent pentru traficul de marfă

Gara de Nord, un hotspot pentru refugiați

Încă de la începutul invaziei, Bucureștiul a devenit punctul central pentru cei care fugeau din calea războiului prin România. Primii care au ajuns în Capitală au fost străinii care trăiau în Ucraina și au luat curse charter spre țările lor de origine. Acum, în București sunt numeroși refugiați ucraineni care caută o cursă aeriană sau un tren spre Occident.

Mulți ucraineni au venit să zboare de la București. De aici și fluxul feroviar mare spre Capitală. Am deschis acele săli pe Gara de Nord prin care dozăm efortul spre aeroport, să nu se supraaglomereze. Îi mai ținem în sălile de așteptare la gară, iar de acolo pleacă mai departe spre aeroport ”, a spus secretarul de stat Scrioșteanu.

Din răspunsul Ministerului Transporturilor aflăm că trenurile care au plecat spre Nădlac sau Borș au fost suplimentate cu numeroase vagoane. În acest context, Ministerul Transporturilor a anunțat că a solicitat Ungariei să suplimenteze trenurile pe ruta București – Budapesta, pentru a face față cererii de cetățeni ucraineni care pleacă în Occident.

Totodată, în Gara de Nord au fost amenajate sălile de așteptare de clasa I și clasa a II-a, dar și un hol în zona caselor de bilete. CFR a asigurat scaune, frigidere, paturi de copii, calorifere sau saltele pentru confortul cetățenillor ucraineni care așteaptă un ultim tren sau un zbor pentru a ajunge la rudele din străinătate. Iar refugiații ucraineni pot consulta și o hartă interactivă pusă la dispoziție de CNAIR cu toate coridoarele de tranzit din țara noastră.

Căile ferate vor juca un rol important în criza din Ucraina

Pe lângă rolul umanitar, căile ferate vor avea un rol extrem de important și în suplinirea transportului de marfă înspre și dinspre Ucraina. Recent, responsabilii companiei feroviare de stat Ukralizniția au declarat că până la 600.000 de tone de cereale pe lună ar putea fi exportate cu trenurile din Ucraina către Europa, în contextul în care Ucraina, unul dintre cei mai mari producători de cereale din lume, are porturile complet blocate.

Legătura feroviară cu portul Constanța va juca un rol vital: „Avem oferte de contracte pe CFR Marfă. Pe naval, pe Dunăre, suntem aproape de capacitate maximă. La Portul Constanța nu avem probleme de capacitate, ci mai degrabă la ieșirea din port, dar o vom optimiza și pe asta”, a dat asigurări Ionel Scrioșteanu.

Și Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a vorbit despre importanța îmbunătățirii interconectivității Constanței cu restul rețelei feroviare și rutiere europene, dar și cu Republica Moldova și Ucraina. Grindeanu a discutat cu reprezentanții guvernului SUA despre proiectul Rail2Sea, prin care Constanța ar putea fi conectată cu portul Gdansk din Polonia. De asemenea, a discutat cu Adina Vălean, comisarul european pentru Transporturi, despre posibilitatea de a include în coridorul TEN-T Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee a secțiunile rutiere și feroviare de pe teritoriul României care asigură conexiunea cu Ucraina și Republica Moldova.

Între timp, sute de vagoane abandonate au fost degajate de pe liniile de cale ferată din portul Constanța, în așteptarea unui volum tot mai mare de mărfuri.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Eduard Nicolae Popa

    În aproape un deceniu de presă, a lucrat atât în online, cât și în televiziune sau print. Printre cele mai importante nume din portofoliul său se numără B1 Tv, Vice sau Fanatik. De patru ani coordonează proiectul editorial Total Baschet, unul dintre cele mai bune site-uri de nișă din presa sportivă din România. Pasionat de politică și sport, cu care a avut cel mai mult de furcă din postura de jurnalist, a căutat tot timpul să găsească povestea din spatele a ceea ce se vede la suprafață.


Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc