Open minds

Un altfel de calendar: 12 probleme mari care vor defini lumea în 2025

Computer Hope Guy
Foto: Shutterstock/Generată cu AI

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

  1. Paradigma geopoliticii se schimbă către un conflict pluralist și total. China încearcă să modeleze sfera globală și își intensifică capabilitățile militare. Industria spațială joacă un rol strategic, dar decalajul tehnologic dintre Starlink-ul lui Elon Musk și companiile chineze este mare.
  2. AI trece de la „speranță” la „dezamăgire” în 2025. După investiții masive în AI în ultimii ani, majoritatea companiilor încep să intre într-o cursă a centrelor de date. AI va avea nevoie de automatizări locale pentru a optimiza activitatea de business.
  3. Cererea globală de energie este în continuă expansiune datorită centrelor de date, atât de importante pentru AI. Stocarea pe baterii a devenit o soluție pentru operatorii de energie. Statele emergente vor oferi stimulente fiscale pentru atragerea investițiilor în centre de date.
  4. Tranziția către o economie verde accelerează datorită presiunilor climatice. Negocierile globale, cum ar fi Tratatul ONU pentru Plastic, evidențiază urgența adoptării tehnologiilor verzi.  
  5. Generația Z provoacă schimbări în dinamica socială și economică, promovând autenticitatea. Tinerii prioritizează experiențele durabile în locul materialismului. La locul de muncă, cer un management colaborativ.

La fiecare început de an, tragem o linie și încercăm să ne uităm deopotrivă înapoi, către anul anterior, și înainte, către cel pe care-l începem. Încercăm să vedem ce s-a întâmplat, ce s-a realizat, ce ne-a surprins și, cel mai important, să facem predicții pentru ce urmează.

Dacă nu privim dincolo de granițe, la modul în care alte societăți își planifică și organizează acțiunile pentru viitor, riscăm să rămânem blocați într-un cerc vicios în care reactivitatea, nu pro-activitatea, devine factorul decisiv. Astfel, ajungem să fim mereu luați prin surprindere: de ChatGPT și revoluția AI, de rezultatele alegerilor, de noile generații și competențele lor, să fim surprinși de deficitele bugetare sau de politica externă a statelor vecine.

Pentru că ultimii ani ne-au adus o doză mare de evenimente care ar fi fost greu de prognozat, acceptăm că nu putem face prea multe predicții în aceste vremuri tulburi, dar putem să înțelegem dinamica din spatele evenimentelor care ne vor influența.

În România, dincolo de preocupările cotidiene, societatea acordă puțină atenție definirii și urmăririi unor obiective pe termen mediu și lung – o tendință vizibilă atât în discursul politicienilor, cât și în comportamentele la nivel micro-social. Totuși, stabilirea unor astfel de obiective este o provocare complexă care necesită consens.

Tocmai de aceea, am încercat, în continuare, să realizez o revizuire a principalelor evoluții și tendințe aflate în centrul inovației și al transformărilor sociale, care modelează progresul global.

În prima parte a macro-inventarului pentru 2025, dedicată politicii, analizăm semnificația revenirii lui Donald Trump la președinție, discutăm promisiunile lui de campanie și evaluăm impactul pe care acestea ar putea să-l aibă, în scenariul în care vor deveni realitate.

Rămân o serie de întrebări: cum măsurăm rolul strategic al industriei spațiale în geopolitica actuală, caracterizată prin conflict total? Ce impact ar putea avea impunerea tarifelor comerciale selective pentru relațiile internaționale și economia globală? Cum poate Uniunea Europeană să devină un actor geopolitic semnificativ, având resurse economice limitate și o strategie axată pe reglementare?

În a doua parte, facem trecerea de la domeniul deciziilor politice către business și tehnologie, unde lucrurile sunt mai clare datorită vitezei de reacție a actorilor. Inteligența artificială încă trebuie să demonstreze capacitatea de a produce schimbări fundamentale în societate și afaceri.

La acest moment, lucrurile sunt clare: AI și LLM (large language models) sunt utile pentru a produce foarte rapid o cantitate foarte mare de informații foarte mediocre. Inclusiv pentru SEO (search engine optimization), aplicarea AI demonstrează cum recomandările  pot influența mai rapid decizia unui consumator, însă adesea în detrimentul calității oferite. Pentru calitate, utilizatorul are nevoie de gândire critică și abilități de cercetare.

Dacă 2023 și 2024 au fost anii „speranței AI”, anul 2025 pare că va fi anul „dezamăgirii”. În 2024, majoritatea companiilor mari au făcut investiții uriașe în AI. Și totuși, deocamdată, toate noile modele de limbaj sunt la fel de bune ca GPT-4, iar pentru locurile de muncă non-repetitive, orice GPT are nevoie de un om sau de altă inovație tehnologică pentru automatizare, iar rezultatul acestui din urmă proces îl vom vedea pe termen mediu. În acest moment, majoritatea companiilor încep să intre într-o cursă a dezvoltării centrelor de date. În joc va intra și distincția, tot mai importantă, dintre „new AI” și „old AI”.

În ultima parte a inventarului temelor care vor defini 2025, analizăm tendințele sociale, observând că, în ciuda vocilor critice asupra discursului legat de schimbările climatice, societatea, în ansamblu, manifestă o dorință tot mai mare pentru sustenabilitate și o conexiune autentică cu natura. Nu este vorba doar despre agenda Generației Z, prima care a crescut cu o conștientizare profundă a crizei climatice.

Această transformare se intersectează cu alte inițiative sociale și economice majore care pot schimba paradigmele actuale. Un exemplu concret este negocierea Tratatului Global pentru Plastic.

Generația Z redefinește valorile sociale și economice. Într-o lume digitală saturată de falsitate și marketing agresiv, această categorie demografică promovează autenticitatea și preferă experiențele de durată în detrimentul materialismului.

Ce nu analizăm în acest material? Discutăm doar despre 2025. Nu vorbim, spre exemplu, despre tendința globală a depopulării: ratele natalității scad dramatic și ne îndreptăm către o lume în care structura socială se micșorează și îmbătrânește. Pe termen mediu, societatea va înregistra mai multe decese decât nașteri.

Nu discutăm nici despre cum ciclurile economice nu sunt sincronizate cu cele financiare sau despre cum globalizarea are altă formă acum, sub semnul conflictului din Ucraina și a avansului izolaționismului. Nu abordăm nici problema extremismului politic, pentru că aici oricum este necesar un mix de măsuri pe termen lung.

Nu ne uităm acum la subiectul plasării armelor nucleare în spațiu, deoarece alegem să ne concentrăm exclusiv pe perspectivele de viitor. În fine, nu vorbim  nici despre schimbările pe care le produc emisiile de gaze cu efect de seră asupra Curentului Cald al Atlanticului de Nord.

În plan global, analizăm, în principal, următoarele aspecte: jocul geopolitic și influența Chinei, inteligența artificială – pentru că fără tehnologie nu există business – și schimbările sociale pe care le produce Generația Z.

Dacă vrei să citești doar anumite părți, în funcție de ce te interesează, poți da click pe temele mari de mai  jos:

Mergi direct către secțiunile din articol:

1. Politică internațională: lumea în 2025, cursa spațială și ambițiile Chinei, naționalismul și protecționismul în era AI

Lumea în 2025

Dacă anul trecut discutam despre un nou război rece global, anul acesta, paradigma se schimbă spre un conflict total, cuprinzător și pluralist. Înainte de războiul din Ucraina, se preconiza că viitoarele conflicte vor fi mai rapide. Realitatea actuală ne arată un scenariu continuu, în care războiul se dovedește a fi mai prelungit decât se anticipase.

În termeni de echipament militar, utilizarea dronelor a transformat câmpul de luptă, iar AI a facilitat folosirea aparaturii militare fără echipaj. Mai mult, am văzut cum spațiul (cosmosul) are o importantă strategică tot mai mare. Vorbim aici mai ales de segmentul privat al industriei spațiale, cu exemplul clar al dependenței Ucrainei de Starlink pentru conexiune la Internet.

Amenințările nucleare nu au dispărut, iar în Belarus, Rusia pare că are deja totul pregătit. În același timp, China își intensifică capabilitățile militare, inclusiv pe cele nucleare și cele spațiale. În domeniul spațial comercial, companiile chineze dețin doar câteva zeci de sateliți, în timp ce Starlink-ul lui Elon Musk are peste 6.000. Decalajul de tehnologie pare să fie destul de mare, dar nu imposibil de recuperat: dacă SpaceX reutilizează componentele rachetelor sale, companiile chineze se bazează pe rachete de unică folosință.

Întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă a venit cu promisiunea că va încheia războiul din Ucraina în prima zi a mandatului, termen extins mai nou la șase luni, ceea ce s-ar traduce, cel mai probabil, în pierderi teritoriale. Ucraina va depinde tot mai mult de capacitatea de apărare a Uniunii Europene. Vladimir Putin știe că UE nu are această capacitate și, cu atenția lui Trump îndreptată către Asia, cel mai probabil, vom avea parte de o Rusie chiar mai agresivă.

UE are nevoie de apărare proprie, iar fără un proces de re-industrializare, e posibil ca aceste capabilități să rămână doar un obiectiv. Unde mai adăugăm că există un nivel de fragmentare ridicat la nivelul politicii interne europene:

    • Germania se pregătește de alegeri anticipate, unde conservatorul Friderich Merz, cu o lungă carieră în domeniul privat, pare să fie candidatul preferat;
    • în Franța, François Bayrou a devenit al patrulea premier al țării în decurs de un an;
    • Polonia se pregătește de alegeri prezidențiale, în mai 2025, când vom vedea dacă partidul Dreptate și Justiție mai are un loc pe scena politică;
    • în România, reluăm alegerile prezidențiale, în mai.

În Orientul Mijlociu, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, pare să nu-l fi ignorat pe Donald Trump și a ajuns pe 15 ianuarie, la un acord de încetare a focului între Israel și Hamas, pentru Gaza. Chiar dacă războiul s-ar termina, regiunea va rămâne fragilă, pentru că refugiații nu au unde să se întoarcă, iar Occidentul nu dorește să-i primească. Votanții de peste tot, dar mai ales SUA, s-au săturat de migrație și au sancționat partidele pentru lipsa de control asupra granițelor. În Germania, problema a grăbit picajul coaliției de guvernare. Care dintre statele europene vor dori să contribuie la programele de relocare, într-un context în care, pe termen lung, migrația este necesară pentru prosperitatea economică?

Întrebările despre Orientul Mijlociu sunt, în principal, legate de extinderea conflictului: va accepta Hezbollah un acord diplomatic sau trupele israeliene vor avansa și mai mult în Liban? Va construi Iran o armă nucleară pentru că nu mai poate descuraja Israelul prin instrumente tradiționale? Va fi eficientă politica de sancțiuni a noii administrații Trump împotriva Iranului, de vreme ce Iranul vinde petrol către China? Va exista un conflict direct între Israel și Iran?

Una dintre cele mai importante alegeri pe care trebuie să le facă Donald Trump este referitoare la relația cu China. Nu ne referim doar la tensiunile din Marea Chinei de Sud, care au o dimensiune politică. Vorbim și despre cât de hotărât este Donald Trump să impulsioneze economia americană și să renunțe la dependența față de China.

În campania electorală, Trump a promis taxe de 60% pentru importurile din China și de aproape 20% pentru importurile din toate celelalte state. Doar dacă aceste măsuri vor coincide cu un val rapid de reforme menite să sporească difuziunea tehnologiilor americane, atunci este posibil ca războiul pluralist să-și găsească rapid câștigătorul, iar balanța de putere în plan economic global se va înclina și mai mult către SUA.

Până acum, conform datelor de la Bloomberg, avem pe scena comercială în jur de 100 de state neutre, care acceptă finanțare atât de la SUA, cât și de la blocul oriental format din Rusia și China. Toate aceste state, precum Brazilia, Indonezia, Arabia Saudită, Nigeria, Egipt sau Serbia, adoptă poziții neutre pe planul politicii externe pentru a atrage o cotă cât mai mare din investițiile companiilor străine în fabrici și proiecte noi. Tendința este accentuată circular și de dorința oficialilor chinezi de a evita tarifele impuse de SUA și UE. Per total, datele sugerează că schimburile comerciale cu China, Rusia sau aliații au crescut, în timp ce comerțul cu blocul occidental a scăzut.

Cursa spațială și ambițiile Chinei

China are o poziție fragilă, dar nesigură în plan internațional: nu își poate permite acum un război comercial, dar investește să prindă din urmă statele dezvoltate într-o serie de sectoare-cheie, precum industria automobilelor electrice, energia fotovoltaică și, cel mai important, industria spațială.

Guvernul chinez a început motivarea industriei producătorilor de rachete și sateliți acum mai bine de zece ani. În 2024, spre exemplu, startup-urile Deep Blue și LandSpace Technology au testat cu succes decolarea și aterizarea verticală, esențiale pentru rachetele reutilizabile.

Chiar și așa, SpaceX rămâne compania lider în industrie, în plan global. Dar avantajul competitiv al companiilor chineze nu se raportează la SpaceX, ci la companiile din alte state. Startup-urile chineze se descurcă bine comparativ cu colegii din Europa, India sau Japonia și nu sunt interesate să rămână la nivelul acestora. China vrea nu doar să fie parte a spațiului, ci o veritabilă putere spațială.

La toate aceste dinamici economice, adăugăm rețeaua geopolitică globală de parteneriate pe care le dezvoltă China cu Iran, Coreea de Nord și Rusia. În mod natural, această rețea are și un caracter economic: de la invazia din Ucraina, China a furnizat Rusiei atât produse comerciale, cât și militare, iar produsele chinezești reprezintă mai bine de o treime din totalul importurilor din Rusia. Totuși, până acum, nu a fost semnat nici un tratat de apărare între cele două state, tocmai pentru că politica externă a Chinei e să nu „supere” pe nimeni, nici Germania, nici Arabia Saudită și nici Japonia.

Dacă China vrea să devină o putere globală care să înlocuiască, încet-încet, SUA, aceasta este strategia de câștig. În cazul unui conflict militar, ambiguitatea este benefică Chinei, iar într-un scenariu militar instabil, China poate începe conflicte regionale care să divizeze resursele americane.

Naționalismul și protecționismul în era AI

Ce impact are AI în geopolitică? Un impact pozitiv, dacă politicienii realizează că tehnologia și interesele electorale sunt cel mai bine servite de cooperare. Totuși, în era unui război pluralist, până și dezvoltarea AI este pusă sub semnul naționalismului. În 2022, prin Legea CHIPs and Science Act, SUA a interzis exporturile de semiconductori către China. Companiile care utilizează fonduri publice sunt limitate și nu își mai pot extinde fabricarea tuturor tehnologiilor de tip legacy, după ce analiza Departamentului de Comerț a demonstrat transferul de tehnologie americană din China către Rusia. Legea a venit ca răspuns la planul Chinei pentru Dezvoltarea AI de Nouă Generație, anunțat în 2017.

Acest tip de naționalism și protecționism economic s-ar putea să fie util, dar sunt încă pași de realizat pentru a schimba perspectiva globală prin diplomație. În timpul Războiului Rece, diplomația aliaților a reușit să producă o viziune pozitivă asupra proprietății spațiului, obținând inclusiv sprijinul ONU și un tratat care menționa că spațiul aparține întregii umanități.

În 2025, vom observa o schimbare pentru domeniul AI orientată către cooperare. În februarie, Franța va găzdui Artificial Intelligence Action Summit, eveniment prin care Emmanuel Macron vrea să abordeze AI din perspectiva regulilor, nu a riscurilor.

2. Business și tehnologie: AI vs inteligența umană, diplomația electro și cursa centrelor de date, blockchain și internetul transparent, reglementarea marketingului digital

Inteligența artificială vs inteligența umană

Discuțiile despre cum inteligența umană ar trebui să fie înlocuită de cea artificială au fost prezente încă de la începuturile AI. În domeniul de specialitate, se face o distincție între „old AI” și „new AI”: old AI este bazat pe logică, sisteme construite din reguli și raționament simbolic, în timp ce new AI este predominant bazat pe date și utilizează rețele neuronale, în special deep learning. Într-un exemplu simplu, old AI încercă să identifice o pisică folosind reguli prestabilite („are urechi triunghiulare și coadă”), pe când new AI folosește rețele neuronale care învață direct, din mii de imagini cu pisici, recunoscând tipare complexe fără a avea nevoie de reguli scrise manual.

În acest context, există sarcini de lucru care trebuie să rămână specifice vechii AI și, dacă da, care sunt ele? La ce nivel cognitiv? Spre exemplu, pentru sistemele de management ale traficului aerian putem utiliza noua AI, cu riscul implicit de erori sau ambiguități? Putem utiliza new AI doar pentru sarcini de lucru non-critice ?

Sam Altman, de la OpenAI, estimează că inteligența artificială va putea înlocui oamenii pentru majoritatea sarcinilor. Predicțiile de „înlocuire a inteligenței umane” nu se vor adeveri în 2025, însă, din simplul fapt că toate metodele utilizate de AI acum sunt incapabile să depășească inteligența umană. Asta datorită raționamentului abstract, intenționalității și creativității autentice pe care noi le avem, iar AI, nu. În filosofie, toate aceste atribute ale umanității poartă numele de „conștiință”.

În 2025, vom discuta mai degrabă despre riscurile legate de utilizarea greșită a AI. În New York, doi avocați au plătit o amendă de 5.000$ după ce au depus într-un dosar trimiteri la cazuri fictive generate de ChatGPT, conștienți sau nu de halucinațiile specifice acestor modele, care pot produce informații false sau inexacte.

Nu este singurul caz de acest tip, iar noi în România abia începem să discutăm despre nevoia de a putea distinge ce este AI și ce nu este (vezi acest ghid pentru a repera falsuri generate cu ajutorul AI, făcut de Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică).

Cu tot cu astfel de eforturi publice, va fi din ce în ce mai greu să discernem ce este real și ce nu.

Colac peste pupăză, nici companiile nu întrevăd utilizarea etică a AI, iar superficialitatea utilizării inteligenței artificiale este unul din principalele riscuri cu care ne vom confrunta în 2025.

Agenții AI, care funcționează ca un asistent personal conceput să ne ajute la organizarea vieții personale și profesionale, fac parte din noul trend al tehnologiei. În 2025, astfel de agenți AI vor avea acces la programele noastre, cumpărăturile și locurile unde mergem. Bazat pe o interacțiune om-mașină prin voce, un agent AI poate deveni cel mai bun prieten al cuiva aflat în izolare, dar în același timp poate exploata nivelul de anxietate al cuiva.

Dincolo de avantajele acestor AI, trebuie să realizăm că un agent AI poate deveni un instrument de manipulare. Dacă înainte de AI, vorbeam despre manipulare printr-o autoritate care controlează cum și ce informație ajunge la noi, un agent AI controlează nu doar fluxul de informație, ci și modelarea propriilor dorințe. Nu foarte diferit de ce fac algoritmii de social media, autoritatea rezultă acum din exploatarea subiectivații noastre, menținând însă iluzia liberului arbitru.

Cine va avea această autoritate? Se pare că putem discuta din ce în ce mai mult despre o guvernare algoritmică aflată în afara puterii statului: o tranziție de la exercitarea puterii externe la impunerea unei realități prin subiectivitatea individuală bazată pe logică personală. Vom reuși să privim agenții AI drept simple instrumente, criticând-i chiar dacă ne satisfac o nevoie, sau vom ajunge să acceptăm, fără întrebări, realitatea propusă?

Diplomația electro și cursa centrelor de date

În 2025, majoritatea companiilor mari – de la Microsoft la Amazon și Google – vor fi într-o cursă globală pentru identificarea și accesarea surselor de energie ieftină pentru susținerea centrelor de date. Cu cât sunt mai folosite și cerute instrumentele AI, centrele de date din spatele lor necesită din ce în ce mai multă electricitate: un datacenter AI ar putea avea nevoie de 10 gigawați (GW), de peste 100 de ori mai mult decât puterea celui  mai mare centru de date de astăzi.

Până acum, aceste centre de date erau găzduite în state precum Irlanda sau Singapore, care și-au atins limitele din acest punct de vedere chiar înainte de apariția inteligenței artificiale generative. Pentru companiile mari, a apărut necesitatea extinderii oportunităților, prin investiții în centre de date în state precum Malaezia, Indonezia, Chile.

Reducerea costurilor cu energia vine din alegerea adresei acestor facilități. Până la urmă, nu amplasăm un centru de date la distanțe mari de locul care îi furnizează energie și care trebuie, de exemplu, să fie răcoros sau pe o zonă de coastă, pentru a putea evita costurile cu supraîncălzirea serverelor sau cu răcirea excesivă. Astfel, competiția pentru investiții în centre de date devine o nouă formă de diplomație.

Dornice să intre în această cursă globală, guvernele din Thailanda sau Vietnam, de pildă, oferă stimulente fiscale și accelerează aprobarea permiselor de construcții. Astfel, se schimbă diplomația și geopolitica energiei, în care controlul accesului la surse de energie ieftină devine un factor crucial pentru strategia statelor emergente.

În 2025, sistemele de stocare a energiei pentru rețea vor înregistra cea mai rapidă creștere. Conform Agenției Internaționale pentru Energie, la nivel global, se vor adăuga aproximativ 80 de gigawați (GW) de noi capacități de stocare a energiei la nivel de rețea, o creștere de opt ori față de 2021.

Având în vedere că acum multe state își produc o parte din energie prin eoliene sau de la soare, stocarea pe baterii a devenit o soluție pentru operatorii de energie atunci când vremea nu le este favorabilă. Se presupune că generarea de energie solar-fotovoltaică și stocarea ei în baterii vor diminua costurile energiei comparativ cu metodele tradiționale de producere, prin cărbune sau gaz. Construirea centrelor de date și expansiunea AI pune, deci, și mai multă presiune pe piața de energie, crescând cererea, însă companiile mari care și-au asumat respectarea standardelor ESG nu pot utiliza energie tradițională.

Goldman Sachs estimează că cererea globală de energie pentru centrele de date va crește de la 240 TWh în 2020 la 600 TWh în 2025. În 2024, Microsoft și Google nu și-au respectat nici în 2024 țintele climatice. Piața chineză are, de asemenea, un surplus de baterii de litiu-ion pentru că vânzările de mașini electrice au încetinit, iar furnizorii au început să-și reorienteze strategiile de vânzare: una dintre piețe este cea de stocare a energiei solar-fotovoltaică prin baterii.

Mai mult, dacă până acum bateriile pe bază de litiu erau standardul, inovația apare tot din China, care a început să ofere alternative de baterii pe bază de sodiu-ion, mai ieftine și mai puțin inflamabile. Pe partea cealaltă a Atlanticului, start-up-ul american Form Energy promite că va dezvolta baterii pe bază de fier.

Internetul transparent și Blockchain

Până acum, Internetul a funcționat după un model de business simplu, în care companiile big tech furnizau platforma de distribuție, iar cei care produceau conținut beneficiau de venituri din publicitate. Odată cu apariția ChatGPT, modelul de business se modifică ușor, din două perspective: crearea de conținut a început să fie mai productivă (dar aici rămâne întrebarea legată de nivelul de calitate al conținutului pe care dorim să-l consumăm online, pentru că modelele LLM rezumă și generează conținut de o calitate limitată la abilitatea utilizatorului) și utilizarea AI în generarea de conținut a început să fie dominată de deepfakes și informații false.

Dacă suntem suficient de atenți să înțelegem că nu totul din mediul online este adevărat, realizăm că ne-am pierdut încrederea și că dimensiunea deschisă a Internetului este restrânsă la un procent din ce în ce mai mic de utilizatori autentici.

Ce știm sigur este că nu vom renunța la viețile noastre digitale, dar vom căuta tot mai mult semne de certitudine și siguranță. Blockchain este tehnologia care promite acest lucru și are la bază principiul proprietății – o rețea descentralizată de calculatoare aflate în proprietatea utilizatorilor, care validează tranzacții, în care regulile nu pot fi modificate fără o înțelegere prealabilă.

În 2025, vom vedea primele încercări de utilizare a blockchain-ului pentru a separa conținutul digital original de cel generat de AI sau de cel fals: orice informație (video, audio, text) va fi stocată printr-o amprentă digitală unică și orice intervenție neautorizată va fi detectată, afectând semnătura utilizatorului.

Mai mult decât atât, identitățile stocate cu ajutorul blockchain pot face  diferența dintre un bot și o persoană reală. Datele care ne definesc identitatea (nume, adresă, acte oficiale, acreditări sau alte informații relevante) sunt stocate în calculatoare utilizatorilor și sunt verificate prin plată sau conexiunea cu alte organizații. Spre exemplu, un liceu poate stoca amprentele digitale ale diplomelor de BAC într-un smart contract.  Dacă diploma de BAC aparține într-adevăr unui utilizator, aceasta se va afla automat într-un smart contract. Oricine va putea verifica validitatea ei.

Dacă până acum conținutul online era dominat de un oligopol și de alte website-uri, în ultimii ani toți acești actori au restricționat accesul la date închizând API-urile, ștergând arhivele, modificând conținut din trecut sau introducând paywall-uri. Blockchain poate oferi o alternativă pentru a păstra internetul deschis.

Marketingul digital nu va mai rămâne nereglementat multă vreme

Publicitatea în domeniul digital este relativ nereglementată. Spre exemplu, un IMM care plătește reclame Google sau Facebook nu știe unde vor fi afișate aceste reclame, chiar dacă sunt respectate acordurile de livrare pentru numărul de vizualizări și click-uri. Google deja a fost acuzat că plasează anunțuri publicitare pe site-uri cu conținut compromițător, inclusiv pe site-uri de pornografie explicită și piraterie.

În 2025, vor apărea primele reglementări pentru a permite accesul clienților la verificarea datelor despre reclame și la solicitarea de rambursări, atunci când campaniile lor digitale de marketing sunt afectate de asocierea cu conținut nepotrivit.

În Canada, este în lucru legea Online Harms Act, prin care sunt eliminate reclamele de pe website-urile cu conținut sexual care implică minori: dacă conținutul este ilegal, atunci și obținerea de venit online ar trebui să fie ilegală. În SUA, există o inițiativă legislativă know-your-customer, care are ca obiectiv monitorizarea fluxurilor financiare obținute din publicitate, inclusiv lanțul furnizorilor și destinația finală a fondurilor. Dacă nu vorbim de latura comercială a publicității, cu siguranță vorbim despre consecințele din domeniul politic ale nereglementării giganților digitali. Majoritatea campaniilor politice sunt susținute prin publicitate digitală, după cum am văzut foarte clar și noi, în România, în timpul campaniei prezidențiale.

3. Mediu și societatea: un tratat global pentru plastic, știința orașelor cu mult verde, circuitul energetic al risipei alimentare, social health și Generația Z și revolta autenticității

Un tratat global pentru plastic

Când vine vorba de mediu, poluarea cu plastic este una dintre principalele probleme ale economiilor mondiale. O pungă obișnuită de plastic se descompune în minimum 10 ani, iar în prezent doar 10% din plasticul produs este reciclat și reutilizat. Restul de 90% continuă să rămână în jurul nostru. Din 2022, la nivelul ONU se negociază Tratatul Global pentru Plastic, care abordează tot circuitul plasticului, de la producție la reciclare. În locul unui model economic liniar, bazat pe „producere, utilizare, aruncare”, modelele de economie circulară pun accent pe reducerea deșeurilor și reciclarea lor în produse noi, toate acestea fiind și profitabile.

Chiar dacă tratatul trebuia să fie finalizat în 2024, statele ONU nu au ajuns la un consens: țările producătoare de petrol, precum Arabia Saudită, își doresc reciclarea plasticului, mai degrabă decât reducerea producției acestuia, în timp ce state precum Suedia vor o politică publică globală care dezvoltă materiale complet biodegradabile. În 2025, negocierea tratatului va ajunge la un punct final și, cel mai probabil, vom vedea o reorientare a industriilor către dezvoltarea unor tehnologii de fabricație mai prietenoase cu mediul, indiferent dacă vorbim la nivel de proces de reciclare sau de producție.

Știința orașelor cu mult verde

Din ce în ce mai multe experimente medicale demonstrează cum interacțiunea cu natura aduce beneficii semnificative pentru sănătate, chiar și pentru persoanele care suferă de boli netransmisibile, precum cancerul sau diabetul. În Japonia, spre exemplu, un experiment a demonstrat cum „băile de pădure”, plimbările în pădure, contribuie la creșterea nivelului de celule care ajută la combaterea infecțiilor și la inhibarea creșterii tumorilor. Până acum, conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății, 41 de milioane de oameni mor în fiecare an din cauza bolilor netransmisibile (e.g. bolile cardiovasculare), ceea ce cuantifică 74% din toate decesele la nivel global.

Urbanizarea este unul dintre factorii care contribuie la creșterea incidenței bolilor netransmisibile: studiile demonstrează că persoanele care locuiesc în orașe, în zone lipsite de spații verzi, sunt mai predispuse să dezvolte astfel de afecțiuni. Partea optimistă este că cercetările experimentale demonstrează cum și în interiorul orașelor pot exista aceste beneficii pe care „verdele” îl aduce sănătății.

Într-un alt studiu, cercetătorii au arătat cum până și plantele din birou au efecte pozitive asupra ritmului cardiac și a percepției subiective. Oamenii se simt, sau au impresia că se simt, mai relaxați în preajma plantelor.

Un alt exemplu promițător al integrării naturii în spațiul urban este agricultura urbană, tot mai populară în orașele din întreaga lume. Grădinile comunitare, serele de pe acoperișuri și fermele verticale prind contur în multe țări și încep să primească și finanțare din ce în ce mai generoasă.

Circuitul energetic al risipei alimentare

Sistemele globale de producție alimentară consumă cel puțin 15% din totalul combustibililor fosili, iar utilizarea acestor combustibili este factorul determinant al schimbărilor climatice. Este greu de măsurat și chiar de imaginat cum arată lanțul producției alimentare, dar circuitul energiei utilizate ne ajută să clarificăm acest proces: de la energia consumată pentru fabricarea fertilizanților, până la energia utilizată pentru stocarea alimentelor în supermarket. Fără a discuta despre dinamica la nivel macro, la baza circuitului energetic se regăsește consumatorul: risipim aproximativ 40% din alimentele pe care le producem.

Nu discutăm despre risipa pe care inevitabil o realizează producătorii sau despre distanța pe care o parcurg alimentele până ajung la masa consumatorului datorită globalizării, ci mai degrabă despre mentalitatea consumatorului: o familie din SUA cheltuie doar 11% din venitul disponibil pentru alimente, chiar dacă prețurile au crescut, iar acest 11% este suficient de mic încât să risipească o serie de alimente. Este acest procent valabil pentru majoritatea statelor dezvoltate? Cum arată situația economiilor emergente, precum România?

Social health: de la sănătate mintală la sănătate fizică

În 2025, bunăstarea socială pare să fie un concept pe care o să începem să-l dezvoltăm din ce în ce mai mult, având în vedere că un sfert din oamenii din întreaga lume se simt singuri, conform unui sondaj Meta-Gallup.

În acest context, Organizația Mondială a Sănătății a stabilit o comisie specializată pentru conexiunea umană. Au apărut și primele reguli pentru sănătate socială. Spre exemplu, o nouă regulă matematică 5-3-1: interacțiune cu cinci persoane diferite pe săptămână, menținerea a trei relații apropiate și o oră pe zi de interacțiune față în față. Totuși, să nu exagerăm: 49% dintre respondenți nu raportează sentimente de singurătate.

Generația Z și revolta autenticității

Istoria consumului cultural ne arată cum filmul, radioul, televiziunea și, ulterior, telefoanele mobile au transformat modul în care interacționăm unii cu alții. Am devenit din ce în ce mai dependenți de interacțiunea cu mediul digital, care oferă creierului nostru doze constante de dopamină.

În ultimii ani, însă, au început să fie tot mai evidente efectele acestei expuneri prelungite: anxietate socială, scăderea empatiei și intensificarea sentimentelor asociate sindromului impostorului. Unii dintre noi încercăm acum să evităm dozele de dopamină: fără notificări pe telefon, fără scrolling excesiv pe rețelele sociale, setarea de limite clare pentru timpul petrecut online și prioritizarea activităților care implică interacțiuni directe sau care aduc satisfacții pe termen lung, precum cititul, sportul sau hobby-urile creative.

Generația Z este generația care a petrecut o parte din educația școlară în mediul digital.  În mediul online, tinerii preferă conținutul creat de oameni obișnuiți, în detrimentul celui produs cu echipamente costisitoare și strategii elaborate.

În primul meu an de activitate didactică după pandemie, încercând să explic cum funcționează modelele logistice pentru marketingul digital și cum acestea influențează decizia de a cumpăra, am avut un student care administra un website dedicat vânzării de pantofi sport. Spre surprinderea mea, își segmentase clienții în două categorii: cei care cumpărau astfel de pantofi peste posibilitățile lor financiare și cei care achiziționau pantofii sport pe care și-i permiteau. Spunea că cei din generația lui sunt mai concentrați pe ce înseamnă „să fii real”/„Be real”.

Este posibil ca în 2025, Generația Z să producă o dinamică socială bazată pe autenticitate: dacă nu-ți poți permite „adidași” de 1.500 RON, nu-i nicio problemă, pentru că și cei la 200 RON își vor face treaba.

Generația Z pare să valorizeze alte tipuri de principii, prioritizând experiențele de durată în locul gratificațiilor materiale imediate. Un raport Stanford face o trecere în revistă a acestor principii. Se pare că Generația Z se așteaptă la schimbare constantă, pentru că a crescut cu un grad de flexibilitate, dar și de reziliență destul de mare. Mai mult decât atât, se pare că tinerii au autonomie și caută lideri care produc consens, nu conflict.

Experții spun că această generație pune la îndoială totul și pe toată lumea.

În România, situația devine complexă pentru cei mai în vârstă, în special în mediile profesionale, din cauza lipsei de resursă umană. Fără reprezentanții acestei generații, afacerile riscă să rămână fără personal, iar cu ei, mediul de lucru își schimbă paradigma, de la comunicare direcționată către autenticitate și „reflecție reală” asupra organizației, ceea ce implică niște redefiniri de paradigme și, implicit, tensiuni. Schimbările la nivelul preferințelor de management și leadership sunt deja vizibile. Generația Z pune accent pe un stil de management colaborativ, în care angajații au un cuvânt de spus și contribuie activ la deciziile importante

4. Concluzii

Anul 2025 va aduce un set diversificat de provocări și oportunități într-un peisaj geopolitic complex. Toate schimbările sunt strâns interconectate și necesită o abordare centrată pe multidisciplinaritate.

În fața unor provocări globale ar putea fi necesar să regândim însuși contractul social: ce înseamnă echitatea și responsabilitatea într-o eră digitală în care AI și blockchain modelează dinamica economică? Un contract social autentic nu este un set de reguli clare, ci un consens care evoluează odată cu societatea. Dacă AI va remodela limitele umane, atunci contractul social trebuie să definească responsabilitatea colectivă.

Intrăm într-un an dominat de incertitudini: nu știm ce fel de tarife va impune Trump și cum vor afecta ele globalizarea comercială, nu știm dacă conflictul din Ucraina se va extinde sau, dimpotrivă, care ar fi prețul unei încetări a focului. La fel cum nu știm nici dacă tranziția către energia verde va putea ține pasul cu criza climatică din ce în ce mai acută.

Anul 2025 va fi un test pentru capacitatea noastră de a înțelege interconexiunile globale și de a transforma incertitudinea în oportunitate.

Articol editat de Alina Mărculescu Matiș


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Cecilia Ciocîrlan

Economistă

Este cadru didactic asociat la Academia de Studii Economice din București. Deține un doctorat în Economie, obținut de la Institutul de Economie Mondială al Academiei Române, și un master în Politici Publice și Economie, de la Sciences Po Paris. Experiența sa profesională a fost consolidată prin implicarea în proiecte de consultanță și activitatea desfășurată la Comisia Europeană. Cecilia dispune de competențe avansate în Data Science și econometrie, ceea ce îi permite să analizeze și să interpreteze date complexe, contribuind la aplicarea și dezvoltarea unor modele econometrice sofisticate.

A publicat articole în jurnale internaționale de la edituri recunoscute internațional, precum Springer și Taylor & Francis. Interesele sale de cercetare se concentrează pe economia integrării europene, modelele de afaceri digitale și dinamica monetară și financiară globală.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    2
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x