Răzbunarea femeilor din SUA pe Donald Trump și ai lui

Decizia Curții Supreme din iunie 2022 de a nu le mai oferi femeilor dreptul constituțional de a decide dacă păstrează sau nu o sarcină pare să fi cântărit serios în alegerile care tocmai au avut loc în Statele Unite, cred mai mulți experți intervievați de Panorama în ajunul votului sau imediat după aflarea primelor rezultate. A fost, practic, momentul în care republicanii lui Donald Trump au decontat pariul politic făcut pe acest subiect.

„Femeile au avut un cuvânt decisiv în ce privește rezultatul acestor alegeri. Dreptul femeii de a alege cred că le-a mobilizat pe multe alegătoare din Statele Unite, inclusiv femei tradițional republicane și cu siguranță multe nehotărâte care s-au dus și au votat cu democrații”, explică Nadia Crișan, director executiv în cadrul Universității Princeton, din SUA. 

E și o ironie a situației aici: „Unii ar putea spune că acesta a fost un cadou pe care Curtea Supremă, prin decizia ce privește avortul, l-a servit democraților. Greu de spus la acest moment. Dar nu cred că fără această decizie a Curții Supreme am fi văzut o mobilizare atât de masivă a femeilor în favoarea dreptului de a alege”, mai spune Nadia Crișan.

Citește și:

Vine valul, nu e valul | Alegerile din SUA, explicate: cine a câștigat, cine a pierdut și ce înseamnă rezultatele pentru noi

Democrații nu au lăsat alegerile de marți în voia sorții, totuși. Au scos din buzunar bani grei pentru a crește vizibilitatea subiectului. Astfel, ei au reușit să transmită un mesaj, pe care votanții l-au înțeles din plin: drepturile reproductive ale femeilor sunt pe buletinul de vot anul acesta. În unele state, nici nu a fost o metaforă: au fost și referendumuri pe această temă.

Killer stat. Democrats have spent $320 million on ads about abortion, more than twice the $140 million they have spent on crime and more than 10 times the $31 million they have spent on inflation — AdImpact/NYT

— Matt Goodwin (@GoodwinMJ) November 8, 2022

Nu la fel se vedeau lucrurile cu câteva ore înainte să înceapă votul în SUA, când mulți credeau că efectul limitării accesului la avort se va lovi de apatia electoratului. „A fost furie, la aflarea deciziei, dar nu s-a ieșit în stradă, nu au existat proteste. Doar s-a strâns din dinți și s-a mers mai departe, deși lumea era conștientă că unele state și femeile cele mai defavorizate nu vor mai avea acces la acest drept”, comenta, marți, pentru Panorama, Andrew Latcham, profesor la d’Overbroeck’s College din Oxford.

Prin decizia sa de a renunța la precedentul vechi de 50 de ani, „Roe v. Wade”, care asigura dreptul constituțional al fiecărei femei din America la avort, Curtea Supremă a SUA a lăsat, practic, viitorul drepturilor reproductive ale femeilor la cheremul statelor, care pot fi mai liberale sau mai conservatoare în judecată.

La cinci luni de la decizia judecătorilor din capitala SUA, 12 state au eliminat total accesul la avort și 32 au interzis avortul după o anumită perioadă în timpul sarcinii. În același timp, 15 state cer ca femeile care solicită un avort să aștepte o anumită perioadă de timp înaintea intervenției, iar 24 de state au făcut obligatorie implicarea unui părinte în luarea deciziei cu privire la avort, în cazul minorelor, arată Abortion Finder, o asociație non-profit, care monitorizează accesul la avort pentru fiecare stat în parte.

Panorama a analizat aici repercusiunile pe care decizia Curții Supreme le va avea asupra femeilor din SUA, în funcție de stat, rasă și situație socio-economică, dar și cum arată harta accesului la avort în Europa, cât și în România.