#Alegeri2024

Averea din fotoliul de la Bruxelles. Cum s-a schimbat avuția europarlamentarilor români, după 5 ani de mandat

Computer Hope Guy
Foto: Shutterstock AI

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Mandatul de europarlamentar nu înseamnă doar șansa de a intra în lumea deciziilor de la nivelul politic al Uniunii Europene, dar și un job foarte bine plătit, față de standardele românești.

Cu câteva zile înainte să alegem o nouă garnitură de europarlamentari, e un moment bun să vedem ce impact financiar are această misiune politică asupra unor lucruri mai lumești ale celor care reprezintă România la Bruxelles: avuția personală și a familiei.

Panorama a făcut o radiografie a averilor declarate de către cei 33 de europarlamentari români, pentru a vedea cum au evoluat după cinci ani de mandat. Am comparat declarațiile de avere depuse în 2019, la preluarea mandatelor, cu cele mai recente declarații care au fost făcute publice, în 2023 sau 2024. Politicienii care își încheie misiunea la Bruxelles, fără să mai candideze pentru un nou mandat, nu și-au publicat încă declarațiile în acest an, însă cei mai mulți candidează din nou, așa că putem avea o imagine cât mai la zi.

Pentru unii europarlamentari, mandatul de la Bruxelles nu a adus mari modificări ale avuției personale – fie pentru că averile și veniturile lor erau deja consistente, încă dinainte de 2019, fie pentru că pur și simplu nu s-au orientat spre „agoniseală”. Unii chiar au înregistrat venituri și economii mai mici, pentru că au renunțat pe parcursul mandatelor la diverse alte surse de venit sau au renunțat la diverse părți din averea personală.

Cele mai spectaculoase și consistente modificări se văd însă la cei care, până să devină europarlamentari, nu aveau prea multe pe numele lor, iar veniturile declarate înainte de 2019 erau de zeci de ori mai mici decât cele obținute la Bruxelles.

Ne-am uitat, am calculat și am sintetizat opt mari categorii de avere personală, așa cum apar ele grupate în declarațiile făcute de demnitari, pe propria răspundere: terenuri, locuințe, venit mediu lunar, economii (inclusiv fonduri de pensie, de investiții sau asigurări de viață), investiții (inclusiv împrumuturi acordate unor persoane, firme sau partide), bijuterii și ceasuri, tablouri și obiecte de artă, precum și auto-moto (mașini și motociclete).


Citește și: INTERACTIV | 5 ani mai târziu: cine sunt și ce se laudă că au făcut europarlamentarii români la Bruxelles
Este AUR de capul lui la europarlamentare? Cum i se aude mesajul în corul partidelor de extremă dreapta din Europa
Cum arată progresismul în politica românească din anul electoral 2024

„Campionii” și „eficienții”. Mărime vs acumulare

Nu întotdeauna mărimea contează, așa că cei mai avuți europarlamentari români la una dintre cele opt categorii de avere – le-am spus „campioni” – nu sunt neapărat și cei mai câștigați după mandatul de cinci ani de la Bruxelles.

Europarlamentarii care ies cu adevărat în evidență sunt cei care au pornit de la zero, la o anumită categorie de avere, și au crescut-o înmiit. Lor le-am spus „eficienți”, pentru că în anii de mandat au reușit să-și sporească cel mai mult, procentual vorbind, averea la un anumit capitol.

O imagine mai completă a celor care ies în evidență aveți în graficul de mai jos. Evoluțiile și mai detaliate le puteți găsi mai jos.

Veniturile de la Bruxelles, față de cele de acasă

Nu toți politicienii români ajunși la Bruxelles în 2019 câștigă mai bine decât o făceau acasă. Totuși, per total, media lunară a veniturilor celor 33 de eurodeputați români aproape s-a dublat în cei cinci ani de mandat.

În declarațiile din 2019 (aferente veniturilor înregistrate pe 2018), cel mai bine la acest capitol stăteau Cristian Bușoi (PNL), cu o medie lunară a veniturilor de 43.415 euro. Era urmat de Daniel Buda (PNL), cu o medie lunară de aproape 33.000 de euro, și de Claudiu Manda, cu o medie lunară de peste 30.000 de euro (grație sumelor consistente, primite drept dar la nunta sa cu Lia Olguța Vasilescu).

La final de mandat, situația nu mai e la fel. Vlad Nistor (PNL) are cea mai mare medie a venitului lunar, cu aproape 30.000 de euro, urmat de Daniel Buda (PNL), cu aproape 29.500 euro, și de Traian Băsescu (PMP) cu puțin peste 29.000 de euro.

Cei mai „câștigați” europarlamentari la Bruxelles sunt însă cei care și-au crescut veniturile însutit, față de cât câștigau înainte. Adrian Benea (PSD) a avut venituri medii lunare de aproape 10 ori mai mari la final de mandat, față de cât avea înainte. Vlad Botoș (USR) câștigă de aproape șapte ori mai bine, în medie. De asemenea, creșteri importante ale venitului mediu se regăsesc și la Dacian Cioloș (REPER), Vlad Gheorghe (independent) sau Dan Motreanu (PNL).

Media veniturilor lunare a scăzut considerabil față de începutul mandatului pentru Cristian Bușoi (PNL) – aproape s-a înjumătățit, din cauza dispariției unor venituri din firme și dividende. Nu mai câștigă la fel de bine față de cât declarau la începutul mandatului nici Claudiu Manda (PSD, fără daruri de nuntă) sau Corina Crețu (Pro România), care înainte de 2019 câștiga mai bine din postul de comisar european.

Trebuie menționat însă că nu toți europarlamentarii și-au declarat toate veniturile de la Parlamentul European. Unii dintre ei și-au menționat doar salariul de bază, fără să adauge și sumele considerabile primite pentru diurnă, deplasări sau cheltuieli cu cabinetele parlamentare. Astfel că diferențele de venit față de începutul mandatului pot fi mai mari sau mai mici, după caz.

Economiile eurodeputaților s-au triplat

Banii puși deoparte de europarlamentarii români în cei cinci ani de mandat au crescut de peste trei ori. E vorba de depozite și conturi bancare, dar și de fonduri de pensii și de asigurări de viață cu componentă de economisire. La linia de finiș, în 2024, acestea depășesc 7,4 milioane de euro.

Cei mai mulți bani puși deoparte au, conform celor mai recente declarații de avere, eurodeputații Adrian Benea (PSD, peste 790.000 euro), Cristian Bușoi (PNL, peste 750.000 euro) și Vasile Blaga (PNL, aproape 625.000 euro). La început de mandat, cel mai bine la acest capitol stătea Siegfried Mureșan (PNL, cu peste 700.000 de euro), însă banii săi s-au mutat masiv în instrumente de investiție, după cum arată cea mai recentă declarație de avere.

Cei mai câștigați sunt însă, ca de obicei, oamenii care declarau zero economii în 2019 (de fapt, sub pragul minim de 5.000 de euro care trebuie declarat), iar acum au ce arăta în conturi. Printre ei se numără Vlad Gheorghe (aproape 160.000 de euro în conturi, în 2024), Alin Mituța (peste 170.000 de euro în conturi, în 2023), Eugen Tomac (aproape 130.000 de euro în conturi, anul acesta) sau Mihai Tudose (PSD, peste 90.000 de euro în conturi, în 2024).

Investițiile și casele

Banii câștigați în această perioadă de europarlamentari s-au dus și în diverse investiții, de la acțiuni sau titluri de stat, la împrumuturi acordate în nume personal către diverse persoane sau firme. Suma totală a investițiilor celor 33 a crescut de mai mult de două ori, până la finalul mandatului, depășind cinci milioane de euro.

Cele mai mari sume declarate la acest capitol sunt în dreptul lui Cristian Bușoi (peste 1,5 milioane de euro), Siegfried Mureșan (1,18 milioane de euro) și Traian Băsescu (peste 920.000 de euro). De altfel, Bușoi și Băsescu erau în fruntea plutonului de „investitori” printre europarlamentarii români și la început de mandat.

Printre cei care nu aveau deloc sau aveau sume mult mai mici, investite în diverse plasamente, la începutul mandatului, iar acum și-au sporit semnificativ investițiile se numără Adrian Benea (de la zero la peste 30.000 de euro), Tudor Ciuhodaru (PSD) care și-a mărit de peste 10 ori sumele investite față de 2019 (de la 50.000 la aproape 600.000 de euro), Gheorghe Falcă (PNL, de la 149 de euro la aproape 47.000).

Banii investiți s-ar putea traduce și în numărul de locuințe deținute. Evoluțiile la acest capitol nu sunt spectaculoase, cu excepția lui Daniel Buda (PNL), care dacă la început de mandat declara cinci locuințe, la final a ajuns la opt.

Desigur, mai sunt și situațiile mai „exotice” care reies din declarațiile de avere. Fosta jurnalistă Carmen Avram (PSD) și-a achiziționat împreună cu soțul ei, jurnalistul Adrian Ursu, un apartament în sudul Spaniei, la Mijas.

Vlad Botoș (USR) și-a luat o casă tot în Spania, în Insulele Canare (Las Palmas).

„Latifundiarii” și terenurile lor

Nu toți europarlamentarii români au în proprietate terenuri, însă cert este că în cei cinci ani de mandat, suprafața cumulată a terenurilor deținute de ei a crescut cu aproape 60%, la peste un milion de metri pătrați.

Liberalul Vlad Nistor deține cea mai mare suprafață de teren dintre toți cei 33 de eurodeputați români – 66,7 hectare de teren. Este urmat la mare distanță de Dan Nica (PSD), cu 22,4 hectare. Cea mai mare parte a acestor terenuri provine din moșteniri, conform declarațiilor de avere.

Cei care și-au sporit, însă, cel mai mult suprafețele de teren deținute în acest mandat sunt alții. Adrian Benea (PSD) și-a crescut de peste patru ori suprafața de teren deținută, de la 3.120 mp la 13.059 mp. Gheorghe Falcă (PNL) are de 12 ori mai mult teren, la finalul mandatului, cu cei 1.400 mp ai săi.

Cei care au pornit de la zero în materie de teren, în 2019, iar acum au ceva să arate sunt eurodeputații Vlad Botoș (USR), Dan Motreanu (PNL), Siegfried Mureșan (PNL), Nicu Ștefănuță (independent), Eugen Tomac (PMP) și Lorant Vincze (UDMR).

Cum am calculat averile europarlamentarilor

  • Am folosit declarațiile de avere publicate în 2019, respectiv cele mai recente disponibile – din 2023, pentru eurodeputații care nu mai candidează, și din 2024 pentru cei care candidează din nou. Ele au fost consultate pe siteurile Agenției Naționale de Integritate (ANI) sau Autorității Electorale Permanente (AEP).
  • Calculul venitului mediu lunar a fost făcut ca o medie a veniturilor anuale declarate din toate sursele (salarii, dividende, chirii, daruri de nuntă, etc). Conversia în euro s-a făcut la media anuală a cursului leu-euro, respectiv dolar-euro.
  • Economiile includ nu doar conturi și depozite bancare, ci și fonduri de pensii, de investiții, asigurări de viață cu componentă de economii sau carduri de credit, așa cum au fost ele declarate de europarlamentari. Valoarea în euro a fost determinată folosind aceeași metodă de conversie valutară.
  • Investițiile includ plasamente în acțiuni și alte vehicule financiare, dar și împrumuturi acordate în nume personal unor persoane, firme sau partide (bani care, teoretic, urmează să fie recuperați. Valoarea în euro a fost determinată folosind aceeași metodă de conversie valutară.
  • În general, sumele totale în euro sunt rezultatul conversiei la cursul mediu anual al tuturor valutelor declarate de eurodeputați.

Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Andrei Luca Popescu

Redactor-șef adjunct Panorama.ro

Unul dintre jurnaliștii seniori cu care a fost lansat proiectul Panorama.ro, Andrei Luca Popescu s-a apucat de presă crezând că prin scris poate schimba lucruri și oameni. În loc să se formeze la locul de muncă, a studiat jurnalismul la Universitatea București, pe care a absolvit-o ca șef de promoție. După aproape 20 de ani de realizat reportaje, investigații, analize, opinii, la publicații precum Cotidianul, România Liberă, Gândul, Europa Liberă sau Digi 24, nu mai e așa de convins, dar insistă.

Are un masterat în relații internaționale privind soluționarea conflictelor, dar a absolvit și cursurile unui masterat de scenariu de film. De-a lungul carierei, a primit pentru materialele sale distincția de „Tânărul jurnalist al anului” (Freedom House) și mai multe premii în cadrul Galelor Superscrieri.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
7 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x