Cultura bacșișului la români | Când, cât și cui mai „lăsăm ceva” pentru serviciile de zi cu zi

După clasica întrebare „cash sau card?”, ospătarii și-au mai îmbogățit repertoriul cu încă una, adresată imediat ce-ți ajunge nota la masă: „doriți să adăugați tips (bacșiș)?”. Ni s-a întâmplat, cel mai probabil, multora, de când bacșișul poate fi trecut pe notă și e impozitat de statul român.

Ce faci într-o astfel de situație? Dacă servirea a fost ireproșabilă, cel mai probabil te gândeai să oferi bacșiș și fără să fii întrebat acest lucru. Dar dacă nu ți-a plăcut servirea? Refuzi cu un simplu „NU”, cauți alte justificări?

Comportamentul de a oferi bacșiș atunci când beneficiem de un serviciu s-a modificat în ultimii ani și pe măsură ce așa-numita gig economy s-a extins în tot mai multe domenii.

La ușă nu-ți mai ajunge acum doar băiatul cu pizza. Îți apasă soneria și livratorii care îți aduc mâncare, curierii cu coletele aferente comenzilor tale online, dar și angajații supermarketurilor de la care îți poți face piața online.

În acest context, Panorama a încercat să afle ce mai înseamnă bacșișul în România anului 2024 și cum ne raportăm la oamenii care ne tund, ne spală mașina, ne servesc la masă sau ne aduc mâncarea la ușă.

Am început cu acest micro-sondaj, în rândul cititorilor Panorama care s-au abonat la canalul nostru de WhatsApp (dacă vreți să participați la sondaj, îl găsiți aici):

Românii și bacșișul: de la ciubuc, la tips

În obiceiurile românilor există bine înrădăcinată ideea de a oferi „o mică atenție” atunci când primim un ajutor, când cineva ne descurcă într-o anumită situație. Mergi la o consultație la doctor sau ești nevoit să petreci câteva zile în spital? E musai să ai și ceva bani cash la tine pentru că „nu se știe niciodată”.

Ajungi cu mașina la spălătorie? Atunci trebuie să „lași ceva” și omului care s-a asigurat că îți pune covorașele înapoi în mașină doar după ce s-au uscat complet și nu uită să-ți arunce și resturile din portiere.

Pe măsură ce economia serviciilor a evoluat, și modurile în care lăsăm bacșiș s-au diversificat. Ar trebui să facem o diferență între cash și card, spre exemplu, pentru că situațiile diferă.

Nu toate serviciile pe care le plătești cu cardul suportă și funcția de a oferi tips tot cu cardul. În majoritatea localurilor, spre exemplu, poți adăuga bacșișul pe notă și-l poți plăti direct cu cardul, mai ales că, odată cu legea bacșișului, comercianții sunt obligați să-l fiscalizeze.

La frizerie ori la benzinărie, însă, nu poți face asta. Și atunci rămâne varianta plății bacșișului în numerar – asta dacă ai.

Denisa spune că nu lasă bacșiș curierilor care-i aduc colete, mai ales dacă pachetul e deja plătit.

„Soțul meu e mai darnic, spre exemplu, el oferă bacșiș și curierilor care aduc colete – de obicei câte 10 lei, chiar dacă respectivul pachet a fost plătit online. Procedează la fel și pentru mâncarea comandată acasă, dar și în concedii, unde lasă câte ceva și celor care ne cară bagajele și celor care ne aduc băuturile la plajă”, adaugă ea.

Pentru Răzvan, om de comunicare și podcaster în vârstă de 32 de ani, oferirea de bacșiș are la bază și „asigurarea cu atenții a unor prietenii și servicii OK”.

„Dau bacșiș în toate cafenelele și localurile în care știu că mă mai întorc sau că oamenii s-au obișnuit cu mine, mă știu, sunt mai de treabă. Mai încerc să le dau, dacă am cash, livratorilor. E o muncă fizică pe care o apreciez, mai ales dacă tot lanțul de distribuție merge – restaurantul își face treaba, livratorul își face treaba, și tot așa”, spune el.

Răzvan adaugă că există și situații în care nu-i recompensează pe cei care-i aduc mâncarea pentru că „serviciile scârțâie grav: se ceartă cu mine pe ce-am comandat, întârzie mult prea mult, iar atitudinea cu totul e sictirită”.

Atenții în gig economy

Economia bacșișului s-a schimbat odată cu apariția tot mai multor servicii care-ți livrează orice acasă. În spatele lor stau, însă, oameni care aleargă prin tot orașul pe bicicletă, trotinetă sau mașină.

Mulți dintre ei, la fel ca angajații din HoReCa, se bazează în mare parte pe bacșișuri pentru a-și spori veniturile.

Vlad (comediant, 35 de ani) e unul dintre cei care preferă să ofere tips direct din aplicație celor care-i aduc mâncarea acasă.

„Dau bacșiș doar celor care îmi aduc mâncarea comandată. În cazul curierilor care-mi aduc colete nu fac asta. Când vine vorba de colete, dacă trebuie să plătesc ramburs cash, atunci mai rotunjesc uneori și le mai las câte ceva. Pentru livratorii de mâncare, dacă n-am cash, adaug tips din aplicație – de obicei varianta de 7,5%. Cea de 10% mi se pare cam mare”, spune el.

Răzvan vede altfel bacșișul oferit din aplicație. El îmi spune că e sceptic pentru că „din aplicație există riscul să fie ținut de șeful firmei prin care e înregistrat”.

Lăsăm ceva, dar la cine ajunge?

Ceea ce-mi spune Răzvan e doar parțial adevărat și deschide o discuție interesantă despre cine beneficiază, de fapt, de pe urma bacșișului oferit din aplicație. Pentru început, trebuie să spunem că livratorii de mâncare sau șoferii de ridesharing sunt fie angajați sau colaboratori la firme partenere (flotele care le pun la dispoziție și mașina/scuterul), fie lucrează pe cont propriu și sunt înregistrați pe PFA sau SRL.

Patronul unei firme care colaborează cu Glovo a declarat pentru Panorama că bacșișul primit în aplicație de cei care lucrează cu el sau pentru el se adaugă automat celorlalte încasări.

În cazul celor care au propria firmă, veniturile sunt declarate și impozitate ca atare ca o sumă totală, nu separat. Nu se face, așadar, diferența între ce înseamnă încasări propriu–zise și ce înseamnă bacșiș, totul e calculat la comun.

Din acea sumă totală se rețin contribuțiile datorate statului și, după caz, comisioanele (pentru firma parteneră). În cazul unor servicii ca Glovo și Tazz, platformele taxează doar comercianții și clienții, nu și livratorii.

Doar că și livratorii (sau firmele partenere) plătesc anumite sume (sub formă de procent sau nu) pentru materialele furnizate direct de platforme: genți, tricouri, geci inscripționate cu logo-ul companiei.

Cash-ul e rege și la bacșiș

În cazul bacșișului oferit cash livratorului la ușă sau șoferului, după încheierea cursei, fiecare și-l cheltuie după bunul plac. Teoretic, el e un venit care trebuie declarat. Practic, nimeni nu face asta.

Dacă întrebi platformele de soarta fiscală a bacșișului, lucrurile par mai simple:

Într-un răspuns trimis Panorama, reprezentanții Bolt precizează că legea bacșișului se aplică doar în cazul HoReCa, și nu și livrării de bunuri sau altor prestări de servicii:

Bacșișul pe care utilizatorii îl lasă livratorilor sau conducătorilor auto pe platformele Bolt nu e comisionat de companie, adică nu se ia în calcul atunci când sunt comisionate încasările.

Mai puțin șoferilor, mai mult curierilor

Când vine vorba de bacșiș, soferii care lucrează pe platforme ca Uber sau Bolt sunt cel mai puțin privilegiați.

Un studiu american arată că, anul trecut, doar trei din zece șoferi de ridesharing au primit bacșiș. Când vine vorba de livratorii de mâncare, aproape 90% dintre ei au declarat că primesc tips după ce-și livrează pachetele.

În SUA, mai bine de jumătate din veniturile celor care livrează mâncare sau cumpărături provin din bacșișuri, de unde și așteptarea ca toată lumea să lase niște bani în plus la fiecare comandă. Prin comparație, șoferii de Uber sau alte servicii similare strâng din aceste recompense doar 10% din cât fac în total.

Nici Marius (30 de ani) nu simte nevoia să-i recompenseze pe șoferi.

Când statul a vrut și el propriul bacșiș

De la 1 ianuarie 2023, bacșișul este impozitat în România cu 10%.

Legea îi obligă pe comercianții care funcționează sub codurile CAEN 5610 – Restaurante și 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor să treacă bacșișul pe bonul fiscal, indiferent dacă e oferit cash sau cu cardul.

Nefiscalizarea bacșișului atrage amenzi de mii de lei.

Legea, însă, nu a avut chiar efectul scontat. Mulți preferă să lase tips în numerar și puțini sunt comercianții care îl trec pe bon.

„Când ies la terasă sau la restaurant, las întotdeauna cash lângă nota de plată, indiferent dacă plătesc sau nu cu cardul. Mi se pare mai la îndemână să-i las numerar celui care m-a servit, dacă am fost mulțumită de servicii”, spune Denisa.

Legea, așa cum a fost ea gândită, nu a ținut cont de comportamentele de consum ale românilor, crede Adrian Negrescu, analist economic Frames, agenție de consultanță economică. Mai mult, statul a dat impresia că urmărește, de fapt, aplicarea unor măsuri coercitive ulterioare. Adică să ofere ANAF cadrul legal pentru noi sancțiuni.

Drept dovadă, amenzile pentru nefiscalizarea bacșișului au fost mai mari decât încasările propriu-zise din această măsură.