Dezbatere #Eurosfat2023 - Panorama

Dispar flotele și livratorii vor fi împinși în economia gri? Cum arată acum reforma muncii pe platformele online

Computer Hope Guy
Foto: Profimedia

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

La aproape doi ani după ce Comisia Europeană a lansat un pachet de reforme menite să reglementeze mai potrivit economia platformelor digitale, negocierile au intrat în linie dreaptă. Însă, cel puțin în România, întrebările cu privire la cum va funcționa în practică un deziderat admirabil pe fond – să le fie asigurate drepturile adecvate celor care lucrează pe platforme online – au rămas la fel de multe ca acum un an. Dacă nu sunt chiar mai multe.

E încă o dovadă că economia, cu atât mai mult cea online, se mișcă mai repede decât o pot face statele sau legislațiile. În România, țară cu o legislație a muncii puțin flexibilă, temerea e că am putea vedea o migrație către economia gri sau neagră a unor lucrători care sunt acum în zona de „gig economy”. 

Mai mult, e posibil ca, dacă se aplică actualele propuneri, flotele să dispară din ecosistemul platformelor digitale. Or, acum, flotele sunt mai mult decât un intermediar. Deși puțini clienți sau consumatori realizează acest lucru, curierii și șoferii de pe aplicațiile populare nu sunt angajați sau colaboratori direcți ai platformelor. Muncitorii au contract cu flote de mașini/scutere/biciclete etc., iar flotele sunt cele care au contract cu aplicațiile. Impactul economic al unei asemenea reorganizări va trebui cântărit serios de autoritățile române.

Acestea sunt câteva dintre ideile dintr-o dezbatere despre economia platformelor, moderată de Panorama, în cadrul Forumului Eurosfat 2023, eveniment anual de afaceri europene. 

Au participat la discuție invitați care au reprezentat toate taberele:

– Viziunea legislativă europeană: eurodeputatul Dragoș Pîslaru (grupul Renew Europe), președintele Comisiei de ocupare a forței de muncă și afaceri sociale din legislativul UE, economist și fost ministru al Muncii; Pîslaru prezidează negocierile parlamentare pe acest dosar;

– Reprezentând poziția platformelor online, Cătălin Codreanu, președintele Coaliției pentru Economia Digitală, din care fac parte Bolt, Bringo, Glovo, Tazz și Uber.

– Din partea țării care asigură președinția UE și trebuie să încheie aceste negocieri, Javier Aibar Bernad. Este atașatul pentru Muncă, Migrație și Securitate Socială al Ambasadei Spaniei în România. Spania a fost sursă de inspirație pentru propunerea de directivă europeană, fiind prima țară care a reglementat serios gig economy.

– Viziunea legislativă și juridică românească: Alin Stoica, președinte USR București și fost prefect al Capitalei, jurist specializat în dreptul muncii și dialog social.

Mizele noilor reglementări din gig economy

Munca independentă pe platformele online, sau gig economy, a explodat în pandemie. 

Iată cum arată ea:

0
milioane lucrători pe platformele digitale în UE în 2022
0
milioane lucrători pe platformele digitale în UE în 2025
0 %
liber-profesioniști
0 %
angajați

Cifrele sunt însă din 2020, deci efectele boom-ului din pandemie nu sunt cuprinse aici.

Dar știm că UE e cea mai mare piață de gig economy din lume: 51% din încasările globale, potrivit Comisiei Europene. Într-un interval de numai patru ani, aceste venituri au crescut de cinci ori în Uniune.

În România, circa 80% din lucrătorii de pe platforme sunt, de fapt, angajați ai flotelor.

În 2021, erau 1,3 milioane de astfel de lucrători la noi. Pentru jumătate dintre ei, platformele de curierat sau ridesharing le asigurau un venit secundar.

Coaliția pentru Economie Digitală din România spune că adună date proprii și lucrează la o cercetare amplă, astfel încât să avem o imagine mai detaliată a impactului muncii pe platforme pentru piața din România.

Încercarea de reformă a economiei platformelor, explicată pe scurt

Ce ar urma să se schimbe e ca zeci de milioane de oameni care câștigă bani din munci prestate prin intermediul platformelor online să aibă mai multă transparență privind algoritmii folosiți pentru a le repartiza comenzi, a decide remunerații și sancțiuni.

În paralel, ce mai încearcă să facă instituțiile europene e să stabilească reguli care să separe adevărații lucrători independenți de pe platformele digitale de cei care sunt clasificați incorect drept liber-profesioniști. Și nu sunt puțini. Din 28,3 milioane, câți ar câștiga acum bani din platforme tip livrări și taxi, se estimează că 5,5 milioane ar trebui, de fapt, să fie angajați și să aibă drepturile de rigoare.

Chiar și acum însă, nu e clar dacă această reclasificare s-ar face în relația muncitor-flotă sau în cea cu aplicația. De aici și scenariul dispariției flotelor din modelul economic al muncii pe platforme.

Statele membre au reușit să își formuleze o poziție comună, vara aceasta, la finalul unui blocaj de un an. Consiliul Uniunii a venit cu niște modificări legate de cum se determină statutul lucrătorilor de pe platforme și regulile privind utilizarea algoritmilor și a Inteligenței Artificiale la muncă. 

O concesie care s-a mai făcut și nu știm dacă va rămâne e că limbajul din acordul publicat de Consiliu spune că noile prevederi nu s-ar aplica în zona de contribuții sociale și taxe sau în sfera penală, ci în materie de protecția și dreptul muncii – mult mai puțin ambițios decât ar vrea Comisia Europeană. Dar trebuie spus că directiva lasă totuși spațiu mare de manevră statelor în felul în care vor decide ele s-o aplice, când va veni momentul.

Linia de finiș e aproape. Vrând-nevrând, toată lumea trebuie să se înțeleagă în următoarele luni, pentru a adopta noile acte înainte de alegerile europarlamentare din iunie 2024.

Și tocmai pentru că timpul e atât de scurt, fiecare instituție implicată în triunghiul negocierilor (ceea ce în jargonul de Bruxelles se numește trilog – Consiliu, Comisie, Parlament) trage cu dinții ca versiunea finală a directivei să fie cât mai aproape de poziția sa. 

Marii jucători din gig economy, companii ca Uber și Bolt, încearcă și ele un ultim efort de a-și promova interesele.

Ironic, cel mai puțin prezenți în poveste par să fie oamenii pentru ale căror drepturi spun toți că se zbat. Platformele spun însă că lucrătorii nu vor să fie reclasificați și că, și de nu ar sta lucrurile așa, o reclasificare forțată ar duce la restrângerea masivă a oportunităților de lucru și la costuri mai mari pentru clienți.

Discuția despre drepturile celor care lucrează pe platforme începe să capete și o altă miză. Vedem, inclusiv în orașele mari din România, că tot mai mulți curieri sunt muncitori străini. E un trend peste tot în Europa. Acești muncitori sunt cu atât mai vulnerabili în fața abuzurilor.

Disputa a devenit profund ideologică. Stânga vede în acești curieri sau șoferi dovada că e nevoie de o mai strânsă intervenție a statului, pentru a preveni abuzuri. Dreapta vede dovada că tehnologia, cu flexibilitatea și oportunitățile pe care le oferă, e o sursă de independență financiară sau, măcar, de mobilitate socială pentru oameni.

Despre saga acestui proces și ce zic platformele de pe piața din România, Panorama a scris pe larg aici.

Discuție despre muncă sau fiscalitate?

Există voci care spun că suntem pe un drum greșit și că funcționăm în continuare cu o mentalitate care nu mai are de-a face cu realitățile economiei online. În loc să ne concentrăm atât pe cine trebuie să poarte eticheta de angajat, ar trebui să vedem că viitorul muncii – ba chiar prezentul – nu mai confundă munca și locul de muncă.

Viitorul muncii e muncă – punct, a explicat pentru Panorama Diane Mulcahy, economistă americană și autoarea primului curs de gig economy de la o universitate din SUA. Mulcahy, care a scris și o carte pe tema aceasta, spunea în aceeași conversație cu Panorama că piața va migra tot mai puternic de la o piață a locurilor de muncă la munci, pur și simplu.

Primul obstacol în calea acestui viitor va fi să nu mai avem o legislație a muncii centrată aproape exclusiv pe angajat.

Încercarea de a impune noi reguli în munca prin intermediul platformelor digitale, indiferent de legislația pe care o va da, va fi un proces extrem de complicat de implementat. Iar riscul e ca, până să găsească statele și companiile soluții, modelul de lucru să fi evoluat deja, iar noile reguli să fie depășite.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Alina Mărculescu Matiș

Redactor-șef Panorama.ro

E jurnalistă cu peste 15 ani de experiență în presa scrisă, online și în televiziune, beneficiara unor importante premii și burse naționale și internaționale. A fost corespondentă la instituții ca NATO, Comisia Europeană și Parlamentul UE.


Urmărește firul poveștii
Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
3 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x