Cum a pierdut George Simion alegerile și ce lecții trebuie să ne facem până la următorul vot

După aproape un an de când România s-a aflat într-o permanentă campanie electorală pentru diverse runde de alegeri, avem, în sfârșit, un nou președinte.

Alegerile prezidențiale care tocmai s-au încheiat au fost considerate cele mai importante de la Revoluție încoace. Iar ritmul în care s-au trăit zilele scurse între cele două tururi de scrutin a demonstrat din plin acest lucru.

Acum, e momentul să ne tragem sufletul și să ne uităm la cum a pierdut, de fapt, George Simion alegerile prezidențiale. Explicațiile ne ajută să citim și victoria lui Nicușor Dan într-o notă cât mai corectă. Dar, mai mult de atât, ne ajută pentru data viitoare, când ni se va mai cere din nou votul.

Cât a pierdut Simion și cât a câștigat Nicușor?

Deși ambii finaliști și-au declarat victoria la ora închiderii urnelor, doar unul dintre ei avea să fie confirmat de rezultatele oficiale. George Simion, candidatul AUR, și-a recunoscut înfrângerea abia după câteva ore, printr-un mesaj sec, probabil preînregistrat și postat pe rețelele de socializare. Ulterior, s-a sucit din nou și a anunțat că merge la Curtea Constituțională, să conteste alegerile.

Mobilizarea uriașă la vot, de peste 11,6 milioane de votanți, i-a dat peste cap calculele făcute după victoria mai mult decât categorică din primul tur, cu 41%. Dar, tocmai această beție a succesului i-a fost fatală lui Simion, care a arătat între cele două tururi ca un candidat total dezorientat și dispus să se autosaboteze la fiecare pas.

„Simion a pierdut pentru că a speriat atâția oameni, a indus atâta tensiune în societate, într-un mod absolut gratuit, încât a alimentat singur un uriaș val de mobilizare publică. Ca și când ar fi lucrat pentru campania lui Nicușor Dan, a ținut-o numai în erori, de la emisiunea total nepregătită de la Euronews (prima și singura dezbatere în format clasic dintre cei doi – n.r.), la postările gratuite, la absența de la dezbateri și până la descinderea de la televiziunea franceză, unde a părut incontrolabil”, afirmă, pentru Panorama, Valeriu Turcan, analist politic și fost consilier prezidențial al fostului președinte Traian Băsescu.

George Simion, atât în calitate de președinte al AUR, cât și de candidat la prezidențiale, a știut să-și joace foarte bine cartea în mediul online, acolo unde a reușit să-și crească electoratul în ultimii ani.

Doar că, odată îmbrăcată haina de posibil prezidențiabil, Simion s-a văzut nevoit să iasă din online și să accepte expunerea și în fața presei tradiționale, alta decât cea care l-a susținut în mod vădit.

A fost un eșec total. „Acolo, i s-au văzut limitele, limitele de competență, de discurs, dar și lipsa de abilități psiho-emoționale”, punctează Oana Marinescu, expertă în comunicare publică.

Ea crede că singura dezbatere la care Simion a acceptat să participe alături de Nicușor Dan a reprezentat momentul în care oamenii au început să-i cunoască mai bine pe cei doi. În cazul președintelui ales, „el nu strălucește de unul singur, dar dacă pui unul care are minte lângă unul care nu are, atunci oamenii văd diferența”, adaugă experta.

Oana Marinescu insistă că o altă mare greșeală a lui Simion a fost să creadă el însuși propaganda cu care a defilat în campanie – și anume că Nicușor Dan e „o pradă ușoară”.

Ulterior, George Simion nu a mai vrut să participe la nicio dezbatere. În tot acest timp, însă, a pendulat între vizite externe făcute pe fugă și declarații cu care mai mult și-a îndepărtat electorat, în loc să și-l extindă dincolo de nucleul dur de votanți AUR.

A început cu recunoașterea „marketingului politic” în cazul caselor promise la prețuri începând cu 35.000 de euro și a continuat până la a declara că vrea concedierea a sute de mii de bugetari. „Acel mesaj vă garantez că a determinat un efect negativ imediat în categoria bugetarilor, care sunt 1,3 milioane, cu alte cel puțin un milion de persoane (membri de familie) potențial afectate de o asemenea măsură. A fost aruncată la plesneală, total gratuit”, susține Valeriu Turcan.

Dar, Simion nu s-a oprit aici. Între zborurile la Londra, Roma, Varșovia ori Bruxelles, a transmis mesaje amenințătoare direct către românii care nu l-ar fi votat și a umilit presa în propriul său birou, filmând pe ascuns o conversație privată cu jurnaliști care încercau să îl convingă să participe la o dezbatere tv.

Cum să faci „insolație” la umbra lui Georgescu

Mulți analiști politici sunt de părere că cele 41 de procente pe care Simion le-a obținut pe 4 mai s-au datorat, de fapt, lui Călin Georgescu, alături de care candidatul AUR a defilat în campanie și pe care și-a bazat întreaga candidatură.

Doar că, pe mai departe, campania dintre cele două tururi s-a transformat în cu totul altceva. Simion a continuat să invoce „icoana” fostului candidat mesianic și a promis că-l aduce pe Călin Georgescu în fruntea Guvernului.

„Ținerea în fereastră a lui Călin Georgescu a fost total neinspirată. Omul trebuia ascuns, pentru că ideile lui sperie milioane de români”, subliniază Valeriu Turcan.

De cealaltă parte, Nicușor Dan a ales calea pragmatică și poate destul de generală, la prima vedere. A punctat clar că România are de ales nu între două persoane, ci între calea occidentală sau o îndepărtare de Vest și apropiere de Rusia. Un mesaj care a avut ecou mai ales în marile orașe și într-o parte din diaspora, printre acei români care au ajuns să trăiască mai bine ca parte a UE și a Occidentului.

„Teama de a pierde avantajele de cetățeni europeni a fost creată în trecut de Călin Georgescu, accentuată acum chiar de George Simion, dar ca temă de campanie prezidențială au setat-o deopotrivă presa și campania lui Nicușor Dan, din rațiuni diferite. Ulterior a devenit o temă care se răspândea din om în om, fiecare alimentând acest val uriaș de îngrijorare publică. Teama este acțională, determină schimbări de comportament la nivel individual, când oamenii au posibilitatea de opri ceva”, afirmă Valeriu Turcan.

Așa s-a transformat campania într-o confruntare a emoțiilor, o luptă cu impact asupra votanților.

Semnele că Simion ar putea pierde alegerile apăruseră  cu câteva zile înainte de turul al doilea, ceea ce a precipitat lucrurile în tabăra AUR, care a devenit extrem de agresivă în discurs cu jurnaliștii și cu oamenii care nu sunt adepții săi.

Într-un ultim efort, perdantul prezidențialelor a apărut la Realitatea TV, postul „de casă” al campaniei AUR, alături de Călin Georgescu, chiar în ultima zi în care mai putea face campanie. În paralel, însă, s-a pregătit intens terenul și pentru contestarea alegerilor și invocarea unor fraude imaginare.

Primul discurs din seara alegerilor al lui George Simion „mi-a transmis că nu a existat nicio coerență strategică și sunt ferm convins că au luat decizii de comunicare după ce s-au agitat unii pe alții în interior”, remarcă Valeriu Turcan.

Ce avem de învățat după aceste alegeri

Rezultatul alegerilor din 18 mai i-a scos pe străzi pe cei care au sărbătorit victoria lui Nicușor Dan, dar i-a lăsat în lacrimi sau cu buletinele și pașapoartele tăiate pe cei care și-l doreau președinte pe George Simion.

După cum remarcă Valeriu Turcan, deși candidatul AUR a pierdut alegerile, în spatele lui s-au aliniat „peste 5,3 milioane de voturi, ceea ce este un scor uriaș, au fost președinți care s-au ales cu mai puține voturi”.

Nu avem, așadar, la acest moment o Românie unitară. Dar poate nici n-ar trebui să forțăm discuția despre două Românii. Oamenii sunt diferiți și reacțiile la cald, venite după o campanie electorală prelungită și extrem de tensionată, pot fi relevante doar pe termen scurt.

Dar, pe termen mediu și lung, trebuie să urmărim efectele alegerilor noastre, indiferent care au fost ele. O atenție sporită merită încă de pe acum semințele ce au fost plantate deja și care ar putea crește narațiuni toxice pe viitor.

Oana Marinescu insistă pe faptul că, odată cu alegerile de anul trecut, anulate de CCR, a pătruns pentru prima oară în societatea românească democrată „ideea de neutralitate față de Rusia”. „Prin Călin Georgescu, mesajul de normalizare a Rusiei beneficiază de un public mult prea mare, periculos de mare”, insistă experta.

De această dată, o posibilă îndepărtare de la valorile liberale și occidentale a fost respinsă la vot printr-o prezență considerabilă. În acest context, președintele ales are tot dreptul să-și invoce legitimitatea (are în spate peste 6 milioane de voturi) pentru a forța o dezbatere națională despre rolul pe care România trebuie să și-l apere.

Dacă va avea succes, am putea să fim mai pregătiți data viitoare. Altfel, cei care s-au bătut anul acesta pentru fotoliul de la Cotroceni sau pentru celelalte alegeri se vor întoarce cu puteri înzecite. Și nu trebuie să aibă neapărat alte nume sau să apară sub alte chipuri.

Articol editat de Andrei Luca Popescu