Cum arată azi bilanțul investițiilor franceze în România. „Patriotismul economic” de la București se traduce diferit în franceză
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
Anul trecut, relațiile româno-franceze au atins un profitabil nivel record, de puțin sub 11 miliarde de euro. Am văzut o creștere de aproape un sfert în comerțul bilateral dintre cele două țări. Exporturile românești în Franța, în mod special, au avut un salt semnificativ de la un an la altul, de la 4,5 la 5,8 miliarde de euro.
De altfel, schimburile comerciale ale României per total au crescut cu peste 26% anul trecut, până la 277,4 miliarde de euro. Valoarea exporturilor de bunuri din România a crescut din 1991 până în prezent de 26 de ori, după cum o arată și această analiză interactivă a datelor.
„România rămâne o destinație atractivă pentru investiții”, face bilanțul Julien Munch, noul președinte al Camerei Franceze de Comerț și Industrie în România. „Atuurile sale sunt calitatea forței de muncă, orientarea geopolitică, securitatea personală și a proprietății”, mai spune francezul despre România, într-un interviu pe care ni l-a acordat în scris, în contextul Forumului de Afaceri Româno-Francez, care a avut loc, la începutul lunii iulie, la București. Forumul e unul dintre cele mai mari evenimente de business de la noi și a reunit cele mai grele nume franceze cu operațiuni în România.
Iată cum arată un portret la zi al afacerilor franco-române:
– Franța este al treilea investitor în România (după Germania și Austria), al patrulea client și al nouălea cel mai mare furnizor.
– În 2022, Franţa a importat mărfuri românești în valoare de 5,7 miliarde de euro* şi a exportat 4,9 miliarde de euro în România. Cu un deceniu în urmă, cifrele arătau astfel: Franța importa din România în valoare de 2,8 miliarde de euro și exporta de 3 miliarde.
– Investițiile franceze reprezintă aproape 10% din stocul total de investiții străine directe în România (de circa 100 de miliarde de euro în 2021).
– Transportul a generat 29% din comerțul franco-român în 2022.
– O treime din exporturi: mașini, aparatură și echipamente.
– Cele mai multe investiții franceze sunt în industrie (37%).
– Peste 4.000 de companii cu capital majoritar francez în România, care au o cifră de afaceri echivalentă cu 8% din PIB-ul țării.
– Se estimează că sunt 125.000 de locuri de muncă directe create în România de investițiile franceze.
Sursa datelor: Julien Munch, pentru Panorama; publicații CCIFER, Ambasada Franței în România
(*cifrele diferă ușor de cele raportate de INS, a cărui metodologie de calcul include bunurile, nu și serviciile)
„Franța e un partener economic privilegiat”, spune președintele CCIFER, care punctează în repetate rânduri că „prosperitatea nu e posibilă în izolare”, o replică inclusiv la discuțiile noii guvernări despre așa-zisul „patriotism economic”.
Julien Munch e un om care poartă mai multe pălării importante în business-ul din România. El este și CEO al Carrefour România.
E precaut însă cu amestecarea celor două roluri, motiv pentru care discuția cu Panorama s-a făcut din ipostaza sa de reprezentant al mediului de afaceri francez din România, fără a atinge teme legate de retail, care s-ar intersecta cu activitatea și interesele companiei pe care o conduce.
Citește și:
Cum au evoluat 30 de ani de exporturi în România
Despre cum se vede economia românească prin ochii uneia dintre cele mai importante comunități de investitori străini din țara noastră, dar și ce-i ține aici, ce-i îngrijorează și ce sfaturi au pentru ca România să aibă un rol mai influent – și profitabil – într-o lume care încearcă să se reinventeze, aflați în interviul Panorama cu Julien Munch, redat pe larg mai jos.
Julien Munch, președintele CCIFER, Camera Franceză de Comerț și Industrie în România:
- Credem că România rămâne o destinație atractivă pentru investiții. Atuurile sale sunt calitatea forței de muncă, orientarea geopolitică, securitatea personală și a proprietății. Această atractivitate transpare și în dinamica investițională, mai ales în sectoare precum energia, sănătatea sau industria.
- Vedem o dinamică pozitivă în economia românească, dar pentru a fi valorificată, e nevoie de o viziune de viitor, structurată cu pragmatism și conștiință europeană.
- Sunt importante predictibilitatea fiscală și cadrul legislativ stabil, ca premise pentru o viziune pe termen lung. De asemenea, accelerarea implementării proiectelor din PNRR este capitală, pentru a putea transforma întregul lanț care contribuie la generarea de valoare adăugată.
- Dacă, înainte, mâna de lucru, materia primă și prețul energiei erau principalii factori de interes, companiile se uită astăzi la disponibilitatea competențelor adaptate pentru meseriile viitorului, la capacitatea de adoptare a inovației și digitalizării, inclusiv în administrația publică.
- România trebuie să joace la nivel global, și nu la nivel local. (…) Activitățile de nearshoring sunt o realitate pentru România de câțiva ani. Numeroase companii au instalat aici centre de servicii, mai degrabă pe activități cu valoare adăugată, beneficiind de competențele în IT sau limbi străine. Aceste activități pun România pe o hartă globală și o interconectează la nivelul grupului și al clienților.
Punctele tari ale României ca țintă de investiții străine
Panorama: Care e descrierea pe care ați face-o mediului economic și de business din România, la ora actuală?
Julien Munch: Am să răspund bazându-mă atât pe semnalele pe care le avem din comunitate, cât și pe mesajele și concluziile de la Forumul de afaceri franco-român, organizat pe 3 și 4 iulie la București. Am avut peste 30 de invitați, care au vorbit în egală măsură despre oportunități și provocări, în domenii foarte diverse – industrie, tehnologie, agricultură și agroalimentar, energie, construcții.
Sunt sectoare, precum sectorul auto, unde în 2023 s-a produs o revenire în piață la nivelul de dinainte de 2020, iar acest lucru are un impact pozitiv asupra întregului lanț de valoare.
Un punct aparte îl reprezintă tranziția verde și digitalizarea. Noi privim aceste domenii ca adevărate coloane vertebrale ale economiei. Companiile investesc deja în parcuri de energie regenerabilă, generează servicii cu valoare adăugată mare, combinând, de exemplu, stocarea de date și protecția acestora cu soluții de producere de energie verde pe bază de hidrogen care să reducă masiv amprenta de carbon în industrie. Aceste companii implementează procese și adoptă tehnologii noi, adaptându-și business-ul încontinuu pentru a răspunde standardelor unei competiții globale.
În același timp, firmele sunt extrem de atente la oportunitățile de cofinanțare publică și privată disponibile, dar și la implementarea proiectelor de strategie și reformă din PNRR. Această abordare este confirmată și de rezultatele barometrelor periodice pe care CCIFER (Camera de Comerț și Industrie a Franței în România, n.r.) le face în rândul membrilor și care marchează un apetit investițional continuu, atât în unități de producție, dar și în competențe și tehnologii noi.
Vedem, deci, o dinamică pozitivă în economia românească, dar pentru a fi valorificată, e nevoie de o viziune de viitor, structurată cu pragmatism și conștiință europeană. Este singurul mod în care putem contracara efectul crizelor suprapuse cu care se confruntă Europa în ultimii ani: criza sanitară, războiul din Ucraina, criza climatică, tensiunile economice și inflaționiste, și putem menține economia românească pe un trend de creștere.
Panorama: Care sunt atuurile României și ce ar putea îmbunătăți, concret, astfel încât să atragă mai multe investiții străine?
Julien Munch: Sunt importante predictibilitatea fiscală și cadrul legislativ stabil, ca premise pentru o viziune pe termen lung. De asemenea, accelerarea implementării proiectelor din PNRR este capitală, pentru a putea transforma întregul lanț care contribuie la generarea de valoare adăugată.
Dacă, înainte, mâna de lucru, materia primă și prețul energiei erau principalii factori de interes, companiile se uită astăzi la disponibilitatea competențelor adaptate pentru meseriile viitorului, la capacitatea de adoptare a inovației și digitalizării, inclusiv în administrația publică, la capacitatea administrativă de a integra și a susține proiecte de anvergură, prin care companiile să-și reducă la minim timpul de instalare și să ajungă la capacitate productivă maximă.
Recunoașterea partenerilor strategici europeni, integrarea unor instituții internaționale precum OCDE, poziționarea economiei românești pe puncte-cheie ale strategiei europene, fie că vorbim de industrie, de apărare sau de energie, sunt esențiale pentru a da încredere investitorilor.
În cifre, amprenta franceză în România
Panorama: În ce fel a schimbat războiul dinamica investițiilor străine în România, în special a celor franceze, pe care le cunoașteți mai bine?
Julien Munch: Efectele războiului au fost resimțite de companii, că vorbim de cele cu capital străin sau autohtone, în primul rând la nivelul salariaților. Sentimentul de angoasă, de incertitudine a fost, pentru scurtă vreme, un punct de îngrijorare, într-o piață a muncii deja tensionată.
În primele luni după izbucnirea războiului, investitorii străini au fost poate mai precauți în luarea deciziilor de instalare. Cu toate acestea, situația aceasta a durat foarte puțin. Foarte rapid, oportunitățile generate de recentrarea economiei în Europa, relativa autonomie energetică a României, precum și toate atuurile despre care am vorbit mai devreme au prevalat. În ultima perioadă, interesul a crescut, reflectându-se în investiții recente, în sectoare-cheie. Mai mult decât atât, investitorii deja prezenți continuă să se dezvolte și să atragă la rândul lor companii mai mici, în servicii sau producție.
Panorama: Cum arată în acest moment prezența franceză în investițiile din România?
Julien Munch: Franța este un partener economic privilegiat, fiind al treilea investitor străin al României, al patrulea client și al nouălea furnizor. Cu toate acestea, influența comercială franceză în țară trebuie să facă față intensității competitive crescute a țărilor din Europa Centrală și de Est (Bulgaria, Ungaria, Polonia) și a țărilor emergente (China, Turcia), care beneficiază de un avantaj logistic al costurilor.
În ultimii cinci ani, valoarea investițiilor s-a dublat, ajungând la 9,7 miliarde în 2022. Franța este prezentă cu peste 4.000 de companii cu capital majoritar francez, asigurând peste 125.000 de locuri de muncă directe. Investițiile merg în sectoare strategice pentru România – energie, apărare, agricultură, automobile și componente auto, aviație, servicii financiar-bancare, construcții navale, digital, energie, telecomunicații, tehnologia informației, materiale de construcții, sănătate. Industria reprezintă peste 37% din valoarea investițiilor franceze. Prezența franceză în România poate fi descrisă după cum urmează: industrie (totalizând 37,2% din stocul francez de ISD din România), comerț cu ridicata și cu amănuntul (totalizând 16,2%), noi tehnologii (totalizând 13,5%).
Pe tot parcursul anului 2022, am observat o creștere puternică a comerțului bilateral francez cu România, care a înregistrat un plus de 23,0%, până la 10,7 miliarde de euro. În 2022, Franța a importat produse românești în valoare de 5,8 miliarde de euro și a exportat 4,9 miliarde euro. La fel ca și comerțul exterior românesc, comerțul bilateral dintre Franța și România este dominat de schimburile intra-industrie, dar și de cele intra-grup, determinate de densitatea filialelor franceze prezente pe teritoriul României. Comerțul cu România este compus în principal din echipamente de transport (40% din importuri), mașini, aparate și echipamente (22,5%), produse metalurgice și metalice (10,6% din exporturi).
Comerțul bilateral româno-francez, în 2022
Au investit companiile franceze în România, în 2021
sursa: CCIFER
Cum se traduce în limba franceză „patriotismul economic” de la București
Panorama: După cum știți, noul guvern român a transformat conceptul de „patriotism economic” într-un pilon al guvernării sale. Cum se traduce asta în rândul membrilor camerei de comerț pe care o conduceți?
Julien Munch: Trăim într-o lume interconectată, iar Uniunea Europeană ne aduce de facto împreună. Și dacă ne uităm înapoi, la nivelul de sărăcie și de insecuritate în care se aflau țările europene când au pus bazele Uniunii, și comparăm cu punctul în care suntem acum, putem spune cu mâna pe inimă că prosperitatea nu este posibilă în izolare, ci doar în parteneriat. Acum suntem și într-un context de recentrare europeană, în paralel cu concurența pe resurse.
Parteneriatele economice sunt cele care creează sinergii durabile și povești de succes. Ne putem uita la Dacia și Renault, sau la Airbus și IAR, care sunt într-o poveste comună de peste 50 de ani. Sau ne putem uita la investițiile care au venit după anii ‘90 și care au crescut o nouă generație de antreprenori și IMM-uri, care, la rândul lor, devin actori internaționali.
Europa este o sursă constantă de oportunități – acesta a fost motto-ul Forumului franco-român – prin finanțările pe care le aduce, dar și prin proximitate, fie ea geografică, lingvistică sau culturală.
Toate investițiile străine sunt în companii românești, cu angajați români, care plătesc taxe în România, care reinvestesc în business-ul lor și care dezvoltă, alături de companiile locale, ecosisteme de business solide.
Locul României într-o lume care se redefinește
Panorama: Trăim într-o lume a policrizelor, care au pus în discuție însuși viitorul globalizării. Discutăm tot mai mult despre concepte ca friendshoring (a face afaceri mai ales cu aliați, nu cu sisteme diferite, ca Rusia sau China) sau nearshoring (întoarcerea producției cât mai aproape de casă). Se vorbește mult despre nevoia de a avea o autonomie strategică inclusiv în plan economic, de a ne reduce dependențele riscante. Care ar fi oportunitățile pentru România, în această realiniere și regândire a economiei viitorului?
Julien Munch: Se spune de zeci de ani că trăim într-un „sat global”. Globalizarea este cea care face lumea mai mică, mai interdependentă, mai competitivă și mai bogată în oportunități și provocări. România este parte din ea: nu este un sat în sine, ci parte din acest sat global de care este legată prin comerț, investiții, români care lucrează în Europa sau în altă parte a lumii, apartenență la Uniunea Europeană, la instituțiile internaționale. România trebuie să joace la nivel global, și nu la nivel local.
Cooperarea franco-română consolidează capacitatea României de a fi un actor european. Activitățile de nearshoring sunt o realitate pentru România de câțiva ani. Numeroase companii au instalat aici centre de servicii, mai degrabă pe activități cu valoare adăugată, beneficiind de competențele în IT sau limbi străine. Pe de o parte, aceste activități pun România pe o hartă globală și o interconectează la nivelul grupului și al clienților. Pe de altă parte, există o concurență reală de a face față provocărilor precum disponibilitatea talentelor, parcursurile de carieră, inflația pe piața muncii.
Panorama: E, de asemenea, o perioadă în care lumea se reformează. Se redefinesc felurile în care muncim, trăim, călătorim, astfel încât să facem toate aceste lucruri mai sustenabil, cu mai multă grijă față de mediul înconjurător și folosind lanțuri de aprovizionare mai stabile. Din toate acestea, care e reformă pe care România nu-și poate permite să o întârzie? Care ar trebui să fie prioritatea noastră?
Julien Munch: Mă întorc la ce am spus deja: nu putem crea prosperitate în izolare. La fel este și cu aceste transformări prin care trece UE. Nu putem să alegem una sau alta, pentru că nu e vorba de măsuri artificiale, ci de soluții pe care specialiștii, instituțiile europene și statele membre le construiesc, în cadrul unor politici publice, valabile la nivel european. Ele sunt un răspuns la problemele și provocările cu care ne confruntăm cu toții, francezi, români, nemți, etc.
Forumul de afaceri franco-român, în trei declarații:
Sectorul investițiilor este susținut de PNRR, dar implementarea programelor este greoaie, pentru că nu există resursa umană în construcții, în prezent.
România rămâne o destinație atractivă pentru investiții, printre atuurile sale fiind: calitatea forței de muncă (în ciuda emigrării); orientarea geopolitică; securitatea personală și a proprietății. Totuși, România are și puncte slabe, a arătat Borc, printre care lipsa predictibilității – „nu putem fi siguri pe cadrul legislativ, deoarece este dependent de cicluri electorale”, precum și densitatea agențiilor de reglementare, care „complică lucrurile, în loc să le simplifice printr-o bună colaborare”.
„Viitorul industrial al Europei implică trecerea de la problematica crizelor succesive – materie primă, energie, continuitatea lanțurilor de aprovizionare – la generarea de valoare adăugată prin digitalizare, inovație și dezvoltare de competențe. Acestea sunt ingredientele strategice pentru împlinirea ambiției de suveranitate industrială la nivel european, în special în contextul provocărilor și oportunităților oferite de tranziția verde”.
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
