De la flat white, la cold brew și moda matcha: ce mai beau românii în cafenele și cum se împart ceștile pe generații

Băuturile cu lapte au dominat mereu consumul din cafenele

Chiar de la începuturile cafelei de specialitate în România, băuturile cu lapte dominau meniurile și preferințele clienților. Se comandau multe latte-uri și cappucino, iar apoi a apărut și flat white-ul în peisaj, care a câștigat treptat din ce în ce mai multă popularitate.

Pentru mulți consumatori, cafeaua neagră era asociată cu un gust amar, iar laptele venea ca o soluție de „îmblânzire”.

Diferențele dintre aceste băuturi sunt subtile, dar importante pentru gustul final. Latte-ul are cea mai mare cantitate de lapte (aprox. 150-200 ml), ceea ce îl face foarte cremos și blând ca aromă. În schimb, un cappuccino echilibrează proporțiile de espresso, lapte cald și spumă (aprox. 1:1:1) și vine cu o textură mai aerată și un gust mai intens de cafea.

Flat white-ul, originar din Australia sau Noua Zeelandă (e o controversă aici care nu pare că are chip de soluționare), este compus dintr-un dublu shot de espresso și o cantitate mai mică de lapte cu micro-spumă. Asta aduce cel mai pronunțat gust de cafea dintre cele trei, dar cu o textură catifelată. De aceea a devenit, în timp, cel mai popular produs cu lapte din cafenelele de specialitate, spune Mihai Panfil: „E mai puternic, are un kick de cafea și oamenii se bucură de asta”.

Pe măsură ce publicul a devenit mai educat în privința cafelei, preferințele s-au rafinat, iar unele băuturi cu lapte au început să fie privite nu doar ca o soluție de „mascare” a gustului amar, ci ca un mod de a evidenția diferit notele boabelor de cafea. Originea cafelei, tipul de prăjire și textura laptelui au început să conteze mai mult.

Consumatorii au început să fie atenți inclusiv la ce fel de lapte e folosit: „A crescut mult consumul de lapte alternativ. Și mă refer la variantele de ovăz, mazăre, migdale. O dată pentru că este cool, e un trend și oamenii sunt curioși să vadă cum e o cafea cu lapte de migdale. Dar sunt și mai atenți la sănătate, mai ales oamenii care chiar au o problemă cu lactoza”, explică Beju.

Vara e cu Cold Brew

Chiar dacă latte, cappuccino și flat white continuă să domine preferințele consumatorilor români, în ultimii ani, cu veri tot mai toride, s-a văzut o creștere semnificativă a interesului pentru preparatele pe bază de cafea rece, precum cold brew, cold brew tonic sau cold brew latte. Toate sunt o alternativă răcoritoare și mai puțin acidă la băuturile clasice pe bază de cafea.

Cold brew se referă la acea cafea preparată prin infuzarea la rece a boabelor măcinate, timp de 12 până la 24 de ore. Spre deosebire de espresso sau cafeaua filtrată clasic, cold brew are un gust mai dulceag, mai puțin acid și mai puțin amar, însă este în același timp o băutură foarte concentrată, deci „strong”.

Extracția lentă la temperaturi scăzute scoate în evidență note subtile și aduce cu ea o textură mătăsoasă, elemente care o fac din ce în ce mai populară pentru cei care apreciază gustul pur al cafelei.

Totuși, cold brew are și două „surori” pentru cei vor totuși să mascheze gustul puternic al cafelei: cold brew tonic și cold brew latte.

Cold brew tonic e varianta efervescentă a cold brew-ului clasic, în care cafeaua rece este combinată cu apă tonică sau apă minerală carbogazoasă. Rezultatul este o băutură ușor amară și acidulată, dar care vine cu o senzație revigorantă.

Dacă vorbim de cold brew latte, explicația vine din nume: peste cold brew-ul clasic, se adaugă lapte rece. Băutura păstrează aromele delicate și puțin mai dulci ale cold brew-ului, însă laptele îi oferă o textură catifelată și mai multă cremozitate, ceea ce o face mai populară printre fanii de latte sau flat white.

E vorba și de confort: „E și mult mai simplu. Tu vrei să ai dimineața băutura gata făcută, e deja rece, trebuie doar să o scoți și să o bei. Sau poți să o și prepari acasă, e foarte simplu”, spune Panfil.

Isteria matcha latte a ajuns și la noi. Din urmă, vine și turmeric latte

Printre cele mai vizibile apariții în meniurile cafenelelor se numără matcha latte și turmeric latte, două opțiuni care ies în evidență mai ales pentru că nu conțin cafea. Cu toate astea, ele vin la pachet cu o estetică instagramabilă și cu promisiuni de beneficii pentru sănătate.

Matcha latte e o băutură pe bază de pudră de matcha (un tip de ceai verde japonez foarte fin măcinat), amestecată cu apă fierbinte și lapte. Are o culoare verde intens și un gust vegetal, ușor amărui, dar echilibrat de dulceața laptelui. Matcha e benefic pentru sănătate datorită conținutul său de antioxidanți și pentru faptul că oferă un boost de energie similar cu cafeaua.

„La nivel internațional, matcha face parte parte dintr-un trend în rândul tinerilor de 16-18-20 de ani. Aceste băuturi trebuie să convingă în primul rând prin aspect: culori vii, atractive – verde, roșu, galben. Gustul e de obicei un mix – fie fructat, fie „verde”, vegetal, cum e cazul matcha. Dar pentru tineri, aspectul vizual e esențial”, spune Mihai Panfil.

Din fix aceleași motive are succes și turmeric latte-ul, o băutură fără cafea, făcută din lapte (de obicei vegetal), turmeric (curcuma), condimente precum scorțișoară, ghimbir, piper negru și uneori îndulcitori naturali (miere, sirop de curmale). Turmericul are efecte antiinflamatoare și antioxidante. Are o culoare galbenă intensă și un gust condimentat, ușor dulceag.

Pe TikTok și Instagram mai ales, videoclipurile în care un barista prepară un matcha latte în slow motion sau desenează modele florale cu spuma unui turmeric latte adună sute de mii de vizualizări. În același timp, aceste băuturi au devenit un fel de „statement” de stil de viață: ești preocupat de sănătate, eviți cafeaua sau lactatele, explorezi opțiuni vegane, dar vrei totuși o băutură care să arate bine.

„Pentru că da, toate băuturile astea au devenit virale pe rețelele sociale — espresso tonic, băuturi colorate, diverse forme de latte art în băuturile alternative, toate servite în pahare transparente sau în forme mai neobișnuite. Trăim într-o lume în care aproape tot ce facem vrem să împărtășim cu ceilalți”, adaugă Beju.

„Dacă mă uit la acest trend, el nu e asociat neapărat cu băutorii de cafea <<hardcore>>, care au ritualul lor bine stabilit, ci mai degrabă cu o categorie de vârstă mai tânără. Sunt oameni care poate nu beau în mod obișnuit cafea, dar le place ritualul de a ieși, de a socializa, și atunci vor să aibă și alte opțiuni în meniu”, spune Panfil.

„Acum, sunt foarte multe lanțuri românești de cafenele care au adoptat acest stil de băuturi pentru generația tânără. Multe cafenele de specialitate oferă una sau două variante de băuturi alternative. Pare că totul e încă la început. Sunt două direcții: unele cafenele spun „noi rămânem pe cafea, asta facem”, iar altele decid „da, vreau să lărgesc sortimentația”, fie pentru că au un spațiu mai mare, fie pentru că vor să atragă un public mai tânăr”, explică fondatorul Origo.

Această diversificare a meniurilor reflectă o adaptare la cerințele unei generații care pune accent nu doar pe gust, ci și pe experiență, estetică și valori personale, cum ar fi sustenabilitate, sănătate și incluziune alimentară. În același timp, pentru cafenele, băuturile fără cofeină deschid și o nouă zonă de consum: momentele de după-amiază sau seară, când mulți oameni preferă să evite cafeaua, dar caută în continuare o băutură caldă, de care să se bucure.

Chiar dacă nu vor detrona în curând cappuccino-ul sau flat white-ul, matcha latte și turmeric latte își câștigă ușor, ușor locul în meniurile cafenelelor. Cultura cafelei de specialitate devine mai deschisă, mai flexibilă și mai atentă la ce își dorește publicul său.

Ce loc mai are „bătrânul” espresso printre băuturile virale ale momentului?

În lumea dominată de trenduri virale cu băuturi colorate, pare că espresso-ul clasic a ajuns desuet. Fără swirl-uri și toppinguri, fără „spectacol”. Doar 25-30 ml de cafea concentrată, într-o ceașcă mică.

E o băutură care nu cere atenție, deși o merită. Pentru unii, e ritualul de dimineață, pentru alții, e testul suprem al priceperii unui barista: dacă un espresso e bun, restul băuturilor vor fi la înălțimea celor mai exigente așteptări. Până la urmă, espresso-ul rămâne baza tuturor băuturilor cu lapte.

Și totuși, publicul larg fuge în general de espresso din cauza preconcepțiilor – că are un gust neplăcut, amar, de exemplu. Mulți consumatori asociază espresso-ul cu o cafea prea puternică, amară sau prea intensă pentru gusturile lor și preferă astfel băuturile cu lapte care îi ajută să „îmblânzească” aromele și să le facă mai accesibile.

Asta pentru că ideea de „cafea neagră” e asociată de obicei cu cafeaua făcută acasă, fie la ibric, fi la moka pot – de regulă, cafea veche, deja râșnită, cumpărată de la supermarket.

În plus, espresso-ul se consumă mult prea rapid, ceea ce, pentru mulți, înseamnă că nu au timp să se „bucure” de el:

Cu toate astea, când vine vorba de pasionați sau de cunoscători imuni la mofturile algoritmilor și la ce e în tren pe rețele, espresso-ul rămâne o băutură apreciată.

„Sunt mulți oameni care rămân fideli espresso-ului clasic, care caută acea experiență simplă și de calitate pe care o poate oferi o cafea bine prăjită și corect extrasă”, spune și Marius Beju. El crede că espresso-ul are șanse foarte mari să să crească în continuare, alături de metodele alternative de preparare a cafelei, cum ar fi V60, batch brew sau alte tipuri de cafea simplă, fără combinații cu lapte, siropuri sau alte ingrediente. „Totul pleacă de la baza asta — espresso sau cafeaua făcută la filtru —, care le oferă oamenilor startul în fiecare zi, fără complicații mari”.

Credit foto: Iryna Kushnarova / Dreamstime.com