Străinii care umplu golul de muncă din România și cum am ajuns poarta Asiei sărace către Vest

Pierdem medici, asistente, șoferi, meseriași, oameni calificați. Exodul românilor e laitmotivul pe care îl auzim de ani buni și chiar dacă s-au găsit soluții pe ici, pe colo, continuăm să importăm forță de muncă. Vedem muncitori străini din ce în ce mai des pe șantierele din București sau pe străzi, cu ghiozdane de mâncare în spate. Sunt și în depozite sau în bucătăriile restaurantelor. Însă cei mai mulți vin să lucreze în construcții.

Nepalezi, vietnamezi sau indieni, toți au venit de la capătul lumii în România, din dorința de a-și scoate familiile din sărăcie. Așa cum au făcut-o și ai noștri, care au ajuns de-a lungul anilor să construiască Europa.

Salariile mai mari din Vest sunt motivația pentru asiaticii care ajung în România, așa cum au fost și pentru românii care au plecat. O arată și cifrele: peste 5,7 milioane de români sunt în Diaspora. Asiaticii cu venituri minime în jurul a 100 de dolari pe lună, la ei acasă, sunt candidații perfecți la un trai mai bun în Europa.

Pe de o parte, este efectul lipsei unei politici coerente de a păstra muncitorii în țară, dar și lipsa unor stimulente menite să-i aducă înapoi. Pe de altă parte, este și dreptul fiecărui om de a încerca să câștige mai bine. România nu e nici pe departe singurul stat care nu a știut cum să rezolve această ecuație social-economică.

De unde vin cei mai mulți muncitori străini în România

Pentru anul 2022, Guvernul a mărit de patru ori contingentul de muncitori străini, care pot fi aduși din afara Uniunii Europene, la 100.000, limită care a rămas valabilă și pentru 2023. Cu toate acestea, Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) a emis permise de ședere în scop de angajare pentru doar o treime din această cifră: 32.772, potrivit datelor furnizate pentru Panorama. La finele anului trecut, în România erau aproape 52.000 de muncitori străini cu permise de muncă.

Mai mult de 40% din totalul migranților (115 milioane de oameni, în 2020) la nivel mondial sunt născuți în țări din Asia, iar 20% dintre aceștia vin din țări precum India, care este cea mai mare țară de unde au plecat muncitori, urmată de China, Bangladesh, Filipine și Afganistan. Oamenii mai pleacă în căutarea unui trai mai bun și din Mexic, dar și din Federația Rusă, țări care se plasează după India, în topul celor mai mari țări generatoare de forță de muncă, arată datele Organizației Internaționale pentru Migrație (IOM), parte din sistemul Națiunilor Unite.

O mică parte din asiatici ajung și la noi. Nepalezii sunt pe primul loc la permise de ședere existente la finele lui 2022: 10.232, conform datelor IGI. Numărul lor e mai mult decât dublu față de 2021, atunci când la finalul anului erau doar 4.650 de nepalezi cu permise de ședere.

Turcii erau cei mai numeroși după nepalezi, în număr de 7.387, urmați de srilankezi (7.374), indieni (4.871) și muncitori din Bangladesh. Mai vin la noi muncitori din Moldova, Pakistan și Filipine.

Numărul vietnamezilor prezenți în România, la finele lui 2022, s-a redus la jumătate față de finele lui 2020. În schimb, s-a majorat numărul muncitorilor din Nepal, care a crescut de cinci ori față de 2019, dar și al celor din Sri Lanka, India, Filipine, Pakistan sau Bangladesh.

Aproape 3.000 de permise au fost emise anul trecut de IGI în scop de angajare pentru muncitori necalificați în construcții, cu 35% mai multe decât în 2021. Mai multe permise au fost emise și pentru muncitorii necalificați la spargerea și tăierea materialelor de construcții: cu 50% mai multe decât în 2021.

A fost nevoie de mai mulți angajați și pentru manipularea mărfurilor, tot cu o creștere de 50% în 2022 față de 2021. O nevoie în creștere, de peste 130%, a fost înregistrată pentru ajutor de bucătar, dar și pentru spălător de vase mari. Tot pe plus au fost și permisele emise pentru muncitorii necalificați la asamblarea și montarea pieselor: de la 404, la 1.451 în 2022.

De ce ajung patronii români să importe forță de muncă din Asia și cât de greu e de fapt

După ce că România a pierdut forța de muncă în sectorul construcțiilor, estimată la circa 700.000 de muncitori români care lucrează pe șantierele din Vest, nici tinerii nu se dau în vânt după aceste meserii. Și dacă o fac, prind secretele aici, în școli sau pe șantiere, după care pleacă în Vest. Acesta este un ingredient în plus, alături de scumpirea materialelor de construcție, al unui cocktail de probleme care ar putea pune România în dificultate, în viitor.

Citiți mai multe despre situația din piața de construcții:

• România va fi înconjurată de un val de șantiere din vecini. Ce înseamnă asta pentru piața de construcții de la noi

Însă nu-i chiar atât de ușor să aduci muncitori străini în România.

Adriana Iftime, directorul general al Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) spune că firmele care aduc personal din Nepal, spre exemplu, se plâng că întregul proces durează între șapte și nouă luni.

„România nu are în Nepal decât un consulat onorific, iar toate documentele se duc la ambasada României din India. Și asta înseamnă un traseu destul de lung și consumator de timp”, mai spune Iftime.

O altă problemă se referă și la neconcordanțele în ceea ce privește recunoașterea documentelor. Dacă la noi sunt recunoscute și copii și semnături digitale, în unele state din Asia acest lucru nu e posibil.

Nu doar angajații români din ambasade au mai mult de lucru, ci și personalul de la Imigrări. Sunt aceiași oameni la un volum de muncă mai mare.

Cele mai mari dificultăți pe care directorul de resurse umane de la Concelex le enumeră sunt legate de durata mare de așteptare în obținerea vizei de către muncitorii străini. Aceasta poate ajunge, pentru unele țări, chiar și la patru sau cinci luni.

Cu întârziere sunt obținute și CNP-urile pentru muncitorii străini. De la încărcarea documentelor și până la obținerea permisului de ședere, timpii de așteptare sunt mari.

Constructorii trebuie să reînnoiască anual permisele de ședere pentru muncitorii străini, ceea ce se traduce printr-un volum de muncă tot mai mare pentru angajații de la Imigrări.

„Sperăm ca pe viitor acestei instituții să-i fie acordată suplimentarea de personal necesară”, completează Gina Iordan, care are acum în derulare o campanie de recrutare pentru mecanici de utilaje, pe care îi va aduce din Sri Lanka, în timp ce echipe de sudori va aduce din India.

Cât costă un muncitor străin și ce salariu are

În medie, costurile pentru toate formalitățile de aducere a unui singur muncitor sunt de 1.500 de euro, însă resursele pe care constructorul le alocă pentru recrutare, transport, cazare și acomodarea unui muncitor străin depind și de țara de origine a acestuia.

Din 2019, salariul minim în construcții a fost de 3.000 de lei brut. De la 1 ianuarie 2023, minimul a fost majorat la 4.000 de lei brut. În mână, angajatul ia puțin peste 3.000 de lei. Cei cu calificări câștigă mai bine.

De ce a fost nevoie ca statul să legifereze un salariu minim în construcții?

„Pentru că se participă la licitații. Iar eu dacă mă duc într-o licitație și pun salarii mari, pentru că vreau să îmi stimulez forța de muncă, dumneavoastră veniți la salariul minim și e clar că eu nu voi prinde niciodată o licitație. Și atunci, trebuie să avem un salariu oficial, de referință”, a explicat Adriana Iftime.

România, poarta muncitorilor asiatici spre Vest

Chiar dacă salariile din România le depășesc cu mult pe cele de la ei de-acasă, din ce în ce mai mulți asiatici se folosesc de permisele legale obținute la noi în țară, pentru a ajunge pe piețele de muncă din Vest. Chiar în weekendul în care s-a sărbătorit Paștele, Poliția de Frontieră a depistat 115 cetățeni străini din diferite țări, care încercau să treacă ilegal frontiera. Și este doar unul dintre cele mai recente anunțuri de acest gen.

Din România, merg în alte țări, precum Germania sau Portugalia. „De ce să le permitem să meargă în România, dacă nu vor să rămână?”, a declarat recent Abdul Momen, ministrul de Externe din Bangladesh, care a atras atenția că partea română ar fi „puțin nemulțumită” că doar 10% din cei care ajung aici și rămân. În plus, mai spune oficialul, 15.000 de muncitori din Bangladesh ar fi urmat să primească vize până în luna septembrie 2023.

Odată ajunși în România, mulți se răzgândesc și află că în Europa Occidentală se câștigă mai mult ca aici. Și atunci își încearcă norocul și pleacă ilegal din România mai departe către Vest, cu riscul întoarcerii acasă.

Cei care nu sunt prinși la granițe și ajung pe șantierele din Vest își dau seama însă destul de repede că munca la negru nu le aduce un câștig mai mare ca în România, dacă scot din buzunar mai mult pentru cazare sau pentru alte costuri de trai în Vest.

Totuși, salariile de acolo rămân atractive, chiar și cele minime. În Germania, cea mai mare destinație pentru emigranții din Europa, salariul minim se apropie de 2.000 de euro, potrivit datelor Eurostat. E mai mult decât triplu față de cel din România, de 600 de euro.

În România, aproape că s-a triplat numărul de muncitori din Bangladesh pentru care s-au emis permise de muncă în 2022, față de 2021. Însă, mulți aleg să plece mai departe, în special în Italia. Cei care încearcă să plece sunt arestați și trimiși înapoi în țara lor. Chiar ambasadorul Republicii Bangladesh recunoaște că reputația țării lui are de suferit de pe urma acestor muncitori care folosesc România ca baza de plecare spre alte state ale UE.

„Mulți cetățeni din Bangladesh au venit în România cu intenția de a pleca spre alte țări din UE, atunci când au ocazia. Este ușor să vii legal în UE. Apoi, se poate merge în alte țări”, spune Daud Ali, citat de platforma Infomigrant.net, un proiect media de informare realizat de France Médias Monde, Deutsche Welle și agenția italiană de presă ANSA.

Cine se mai întoarce în România?

Lipsa muncitorilor de pe șantiere, dar și din agricultură sau depozite e una generală la nivelul Uniunii Europene.

Antoanela Comșa, vicepreședintele dezvoltatorului spaniol Gran Via în România, spune că și colegii ei din Spania au aceeași problemă. Au pus proiecte pe „hold” sau le-au refuzat, pentru că nu au găsit forță de muncă suficientă

Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, a declarat recent la emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, că salariile din construcții au crescut, dar și că piața se pliază repede pe nevoile proiectelor publice. Oficialul pare optimist și dă exemplul unui constructor căruia i s-au întors muncitorii plecați în Vest.

Citiți mai multe despre câți mai suntem:

• Recensământ | Cum facem să nu ajungem 15 milioane în România, în 2050

„Nu există muncitori care să stea și să aștepte să deschidem noi șantiere, dar piața muncii se pliază mult mai repede pe ceea ce propunem noi, iar salariile au crescut pe sectorul de construcții destul de mult. Discutam cu cel mai mare constructor român, care în 2020 lucra pe primul lot din Craiova-Pitești, și care atunci cred că avea vreo 1.200-1.400 de oameni și era în poziția în care să câștige și loturile 3 și 4, și îmi spunea: dacă reușesc să câștig și celelalte două loturi, îmi vor veni cel puțin 1.000 de oameni care mi-au plecat acum câțiva ani din firmă, în Europa. Cred că au venit peste 80% din cei care au plecat și în momentul ăsta cred că are 5.500 de angajați”, a declarat Ionel Scrioșteanu.

Oficialul mai spune că se întorc acasă românii care nu au reușit să pună bazele unei familii acolo, și că veniturile din construcții de aici sunt comparabile cu cele din Vest, dacă scazi chiria.

În timp ce România importă forță de muncă pentru meserii pe care de cele mai multe ori românii le practică în străinătate și pentru care sunt plătiți mai bine, numărul lor în comunitățile românești deja formate acolo crește de la an la an.

Aproape 845.000 de români erau în Germania la finele lui 2022, cu 100.000 mai mulți decât la finele lui 2019, potrivit datelor oficiale. Mai bine de jumătate dintre ei, 473.000 români, au vârste între 20 și 45 de ani. Iar în Spania și Italia locuiesc peste un milion de români.

Articol editat de Andrei Luca Popescu