România va fi înconjurată de un val de șantiere din vecini. Ce înseamnă asta pentru piața de construcții de la noi

„În continuare, unii producători și furnizori de materiale de construcție se confruntă cu costuri mai mari la materiile prime și la transport, ceea ce poate duce la o creștere a prețurilor atât pentru constructori, iar acestea se vor reflecta în prețul final al beneficiarului”, spune Daniel Pițurlea.

Piața construcțiilor a resimțit impactul puternic al creșterii prețurilor și atunci când au apărut decalajele între prețurile din studiile de fezabilitate realizate pentru licitații și cele de la momentul în care sunt declarați câștigătorii.

„Minusul, de cele mai multe ori, este de 30-40% la toate lucrările pe care le realizăm. Dacă studiul de fezabilitate nu poate lua în calcul creșterile sau fluctuațiile prețurilor materialelor de construcții, ar fi corect pentru toți cei implicați în proces să existe un timp limită de valabilitate a studiului sau, poate, un timp limită de realizare a procedeului de organizare a licitației – respectiv, acesta să fie cât mai scurt posibil”, mai spune președintele Concelex.

Efectul șantierelor din Turcia

Poate că la prima vedere nu vedem nicio legătură, însă România importă materiale de construcții din Turcia, precum fier sau profile, importuri care s-ar putea diminua acum sau chiar opri. Piața de acolo va înghiți materiale pentru refacerea infrastructurii și a locuințelor. Cutremurele au distrus peste 200.000 de locuințe și infrastructură de 500 de kilometri. Banca Mondială a estimat că pagubele produse de cutremur sunt de peste 34 de miliarde de dolari, iar costurile de reconstrucție vor fi mult mai mari.

Însă nici la noi nu duduie șantierele și nu mai sunt la fel de multe proiecte ca în anii trecuți. Sunt proiecte autorizate, dar care sunt puse pe hold, și sunt proiecte unde dezvoltatorii ar vrea să înceapă, dar care nu au autorizație.

Comșa mai spune că vor fi mici fluctuații de preț, însă nu o să mai vedem prețurile din februarie 2022, atunci când aproape că s-au dublat la anumite produse. Spre exemplu, de la 3,85 lei, cât a dat dezvoltatorul pe un kilogram de fier în octombrie 2021, prețul crescuse la 6 lei/kg, după declanșarea războiului în Ucraina.

„În momentul în care am văzut că prețul începe să crească, și pentru că aveam fonduri suficiente, am încercat să blochez prețul în piață. I-am zis producătorului că-i plătesc 50 de tone, să păstreze prețul. N-a vrut nimeni. De ce mi-ar da mie fierul cu 4,25 lei sau 4,65 lei, când are alți zece mușterii la poartă care ar fi dispuși să dea și 5 lei pe kg de fier?”, ne-a mai povestit Antoanela Comșa despre încercarea de a ține de prețurile la materialele de construcție.

Bugetul de construcție pentru blocurile din proiectul din Constanța al Gran Via, care urmează să fie livrate în această vară, s-a majorat cu 15% față de toamna lui 2021. Dezvoltatorul spune că și-a redus din marja de profit pentru a suporta costurile majorate.

După creșterile de acum un an, prețul s-a reglat și astăzi este în jurul a 3,65-3,7 lei/kg, fără previziuni de scădere. „Bineînțeles că toate vor depinde iarăși de când se va termina războiul din Ucraina, care va atrage și forță de muncă, și materiale de construcții”, mai spune Comșa.

Președintele Concelex, Daniel Pițurlea, spune și el că fluctuațiile de preț pe care le-a resimțit cel mai mult au fost la produsele metalurgice, dar și la polistiren.

„Chiar dacă în acest moment prețurile pentru fierul fasonat sau pentru polistiren s-au stabilizat la aceleași valori ca la începutul anului 2022, noi am trecut prin momentele de achiziție la prețurile crescute pentru a putea finaliza etapele construcțiilor pe care le aveam în derulare”, mai spune Pițurlea.

Efectele războiului din Ucraina

Pandemia a afectat nu doar lanțuri întregi de aprovizionare, ci și producția și transportul de mărfuri. Iar războiul de la granița noastră nu a făcut decât să pună paie pe un foc care ardea mocnit.

Cu toate acestea, 2023 pare că e un an care stă, totuși, sub semnul optimismului pentru piața de construcții. Nu doar pentru că sunt noi licitații lansate prin PNRR, ci mai ales pentru că la sfârșitul acestui an se va încheia programul de finanțare din fonduri europene 2014-2020.

„Autoritățile contractante vor face niște eforturi ca să se termine aceste investiții la 31 decembrie, pentru că altfel se pierd banii. Și nimeni nu își permite, după ce a construit două treimi din investiție, să piardă banii”, mai spune Iftime.

Și guvernanții caută deja surse de finanțare. Un miliard de lei din veniturile din privatizări ar urma să fie disponibil pentru primăriile care au proiecte cu fonduri europene în derulare, potrivit unui proiect de act normativ pus luna trecută în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Dezvoltării.

Daniel Pițurlea spune că, din semnalele pe care le primește, prețurile se stabilizează, sau cel puțin nu vor mai avea fluctuațiile foarte mari pe care le-au avut anul trecut, dar și că factori locali, precum politici fiscale și vamale, concurența din piață sau chiar condițiile meteorologice pot influența aceste prețuri.

„Ați văzut cum o ninsoare de început de aprilie a dat peste cap nu numai câteva județe din România, ci întreaga Europă. În concluzie, nu există o previziune clară a evoluției prețurilor materialelor de construcție, dar există posibilitatea ca anumite regiuni să înregistreze creșteri de prețuri, din cauza unor factori precum cei menționați mai sus”, ne-a mai spus Pițurlea.

Cea mai mare reconstrucție a vremurilor noastre

O estimare recentă a Kyiv School of Economics arată că distrugerile infrastructurii din Ucraina sunt de 138 de miliarde de dolari, în timp ce președintele Zelenski a estimat că reconstrucția țării ar putea costa până la un trilion de dolari. Adică de patru ori Produsul Intern Brut (PIB) al României din 2022, de circa 284 miliarde de dolari.

Firește că toată lumea se uită la războiul din Ucraina și își dorește să se încheie. Însă sunt sectoare și piețe care privesc cu pragmatism la ce ar veni pentru ele odată ce se încheie acest conflict. Pe piața construcțiilor, depinde de ce parte a șantierului și a geografiei te situezi. Unde unii văd șanse de contracte uriașe pentru a intra în lucrările de reconstrucție a Ucrainei, alții văd o viitoare destabilizare a pieței construcțiilor de la noi.

Vecinii noștri vor avea nevoie și de forță de muncă pentru noile șosele și blocuri. Vor fi atrași muncitori, dar și firme întregi de construcții, în ceea ce mulți preconizează că va fi cel mai mare efort de reconstrucție din Europa, de după al Doilea Război Mondial.

„Din ce aud, va fi o prioritate europeană reconstrucția Ucrainei și probabil că aceasta va fi făcută cumva stimulativ ca ofertă de prețuri la materiale și ca tarife de muncă”, mai spune Iftime.

Iar acest trend a început deja. Multe companii, atât de construcții, cât și producători de materiale de construcții, se gândesc de ceva timp la reconstrucția Ucrainei. Compania de construcții Drum Asfalt din Bihor ia în calcul implicarea în reconstrucția țării vecine. La fel, TeraPlast, cel mai mare producător de materiale de construcții de la noi, este unul dintre jucătorii din piață care a pus ochii pe Ucraina.

„Înainte de război, nu am avut expunere pe Ucraina, prin urmare nu am resimțit un impact direct după declanșarea conflictului. Fabrica noastră se află la doar 150 de km de granița cu Ucraina. Distanța de la parcul din Sărățel (județul Bistrița-Năsăud, n.r.) până la Kiev este relativ similară cu cea până la Constanța. Ucraina este în atenția noastră din perspectiva dezvoltării pe termen mediu a grupului și analizăm modul în care ne putem implica”, au răspuns reprezentanții companiei la întrebările investitorilor.

Anul trecut, prețul la apartamentele noi a crescut cu 10-12%. Majorarea prețurilor la materialele de construcții afectează direct si prețul locuințelor, însă specialiștii se așteaptă ca acest impact sa fie mai redus anul acesta față de anii anteriori și se întrevede o stabilizare a prețului locuințelor în acest an.