Podul cu drumuri de lut

După inaugurarea pompoasă, cum trecem podul de la Brăila ca să ne folosim la maximum de el?

Computer Hope Guy
Podul de la Brăila, învăluit în ceață *Sursa foto: shutterstock.com

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Mult lăudatul pod de la Brăila este nu doar unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din istoria noastră post-decembristă, dar și o minune inginerească, prima legătură modernă între Moldova și Dobrogea, la mai bine de 145 de ani de când cele două zone istorice au ajuns să facă parte din aceeași țară. Însă, în forma actuală, podul s-ar putea să nu fie folosit la capacitate maximă.

Podul de la Brăila, uriașul cu „drumuri” de lut

Chiar dacă investiția a fost lansată cu fast și cu tăieri de panglică, lucrările de la podul de la Brăila încă nu s-au terminat. În primul rând, trebuie finalizate drumurile de legătură din contractul actual.

Este vorba despre legăturile cu centura Brăilei și cu DN22, lângă Jijila. Aici, lucrările vor dura până cel puțin la toamnă. De asemenea, podul de la Brăila va fi închis pentru o perioadă pe timpul nopții, în cursul săptămânii, pentru ca macaralele să fie strânse, după cum anunța ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

Chiar și așa, podul are deja un impact important. Chiar dacă Brăila nu face parte din Moldova, cum ar avea grijă să ne spună prietenii din respectivul oraș, construcția reprezintă prima conexiune directă dintre Dobrogea și Moldova și leagă direct Delta Dunării și litoralul de estul României.

„Trecând Dunărea pe podul de la Brăila, scurtezi mult. Taie din traficul de tranzit spre litoral, aduce beneficii majore și pentru Tulcea, și pentru traficul mic, pentru transportatori. Beneficiile sunt clare. E un obiectiv de infrastructură rutieră esențial pentru rețea, dar nu numai regională, ci pentru întreaga țară”, explică directorul Asociației Pro Infrastructura, Ionuț Ciurea, pentru Panorama.ro.

Ce trebuia să fie primul: podul sau drumul?

Așadar, avem un pod care a costat aproximativ 500 de milioane de euro, din care 363 de milioane din bani europeni. Doar cablurile principale totalizează aproximativ 81.000 de kilometri și au o garanție de 120 de ani. „Podul a fost scos de la sertar, era ținut acolo de ceva timp, dar e o minunăție din punct de vedere tehnic, cu tehnologie de ultimă oră”, ne dă asigurări Ionuț Ciurea.

Podul ar reduce durata deplasării spre litoral pentru cei din estul țării cu cel puțin 50 de minute. Însă acest lucru ar putea fi îmbunătățit dacă obiectivul ar fi ancorat mai bine în arhitectura de infrastructură a României.

„Putem să avem o discuție filosofică, pe modul ce a fost primul, oul sau găina, dacă ar fi trebuit să fie primul podul de la Brăila sau drumul expres până la Brăila. S-a făcut podul, acum nu mai contează. Dar dacă vrem să punem în valoare cât mai bine podul, trebuie făcute conexiunile. Nu sunt însă o prioritate acum. La modul realist vorbind, pe următorul ciclu financiar vom avea bani pentru aceste drumuri. Vorbesc de drumuri de mari viteză și de mare siguranță noi, nu de cele de legătură, prevăzute în contract”, a mai arătat specialistul Pro Infrastructura.

Podul de la Brăila și drumurile expres fantomă
Doar cablurile podului brăilean totalizează 81.000 de kilometri / Sursa foto: Profimedia

Ionuț Ciurea a mai explicat că, dacă nu va avea loc vreo reprioritizare în ceea ce privește obiectivele de infrastructură în funcție de năravurile politice, atunci drumurile de legătură de mare viteză în zona podului de la Brăila ar fi gata undeva în jur de 15-20 de ani:

„Realist vorbind, ca să vedem ceva mișcare în următorii 5-7 ani, ar trebui să se schimbe prioritățile. Dar nu e imposibil, cine știe cine mai vine pe la minister și vrea să scoată în față zona asta. Podul a fost pus pe repede înainte de Tudose, care e din zonă. Dacă se întoarce el ca premier, poate se vor pune în față și drumurile expres din zonă”.

Drumurile expres care ar putea să dea aripi podului

Odată cu podul de la Brăila s-a dat drumul în zonă la o adevărată revoluție a studiilor de fezabilitate. Din podul de la Brăila pleacă nu mai puțin de patru drumuri expres, din care doar unul se află acum în construcție și ar trebui să fie gata la finalul lui 2024. Este vorba de drumul expres care leagă Brăila de Galați. În schimb sunt două drumuri care merg spre viitoarea Autostradă A7, la Buzău (Muntenia Expres) și la Focșani (Milcovia Expres), și unul care duce spre Tulcea (Dobrogea Expres) care sunt, deocamdată, doar un vis îndepărtat.

Iată cum arată, rezumată, situația acestor proiecte:

DX6 Brăila-Galați

– lungime: 12 kilometri;

– stadiu: în construcție;

– termen de finalizare: începutul lui 2024

DX6 Brăila-Focșani („Milcovia Expres”)

– lungime: 76 de kilometri

– stadiu: studiu de fezabilitate

– termen de finalizare: necunoscut

DX7 Buzău-Brăila („Muntenia Expres”)

– lungime: 98 de kilometri

– stadiu: studiu de fezabilitate

– termen de finalizare: necunoscut

DX8 Brăila-Tulcea („Dobrogea Expres”)

– lungime: 60 de kilometri

– stadiu: studiu de fezabilitate

– termen de finalizare: necunoscut

Soluția cu două drumuri de la Pod în A7 nu este însă pe placul specialiștilor, fiind considerată mai scumpă și mai proastă:

„Traficul cel mai mare e din acea zonă spre vest și trebuie legat podul de A7.  Noi am insistat pentru o autostradă în Y, care să se fi bifurcat în apropiere de Râmnicu Sărat. Ar fi fost mai ieftin și ar fi dus traficul”, povestește tot Ionuț Ciurea, care ne sfătuiește să nu ne facem prea mari speranțe că proiectele aflate acum în studiu de fezabilitate vor fi transformate în realitate prea curând.

NumeDistanțăStadiuTermen de finalizare
DX6 Brăila-Galați12 kilometriîn construcțieînceputul lui 2024
DX6 Brăila-Focșani („Milcovia Expres”)76 de kilometristudiu de fezabilitate?
DX7 Buzău-Brăila („Muntenia Expres”)98 de kilometristudiu de fezabilitate?

DX8 Brăila-Tulcea

(„Dobrogea Expres”)

60 de kilometristudiu de fezabilitate?

Și cu accidentele ce facem?

Însă până la drumurile expres, trebuie avut grijă de oamenii care trăiesc în zonă. Cu atât mai mult, cu cât în sudul Moldovei există o salbă de drumuri naționale cu o singură bandă pe sens, care vor avea parte de mult mai mult trafic în plus. Drumurile sunt periculoase, atât pentru șoferi și pasageri, dar în primul rând pentru localnici:

„Vor fi accidente, nu e o problemă de dacă, ci de câte și cum. Asta ar trebui să fie următoarele măsuri, să aibă grijă autoritățile să limiteze accidentele din localități: insule de calmare, vizibilitate crescută, treceri iluminate, scuaruri pentru pietoni în centrul drumului. Sunt soluții ce pot fi făcute, dar trebuie un pic de proiectare și niște bănuți necesari. În dulcele stil CNAIR, avem parte de un „ce vreți, bă, v-am făcut podul, plecați de aici!” Oamenii trebuie să înțeleagă că, din moment ce traficul se rearanjează, e nevoie de aceste măsuri de siguranță”, explică Ionuț Ciurea.

Articol editat de Alina Mărculescu Matiș


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Eduard Nicolae Popa

În aproape un deceniu de presă, a lucrat atât în online, cât și în televiziune sau print. Printre cele mai importante nume din portofoliul său se numără B1 Tv, Vice sau Fanatik. De patru ani coordonează proiectul editorial Total Baschet, unul dintre cele mai bune site-uri de nișă din presa sportivă din România. Pasionat de politică și sport, cu care a avut cel mai mult de furcă din postura de jurnalist, a căutat tot timpul să găsească povestea din spatele a ceea ce se vede la suprafață.


Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    2
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x