România ajunge la 1.000 de kilometri de autostradă. De câți avem nevoie și când îi vom avea?

2023 e anul în care ajungem, în sfârșit, să avem 1.000 de kilometri de autostradă și drumuri expres. O bornă simbolică, dar care, dacă ar fi fost depășită de mai mult timp, ar fi fost drumul nostru către o economie mai dezvoltată. Și ne-ar fi ajutat și să nu mai avem atât de multe accidente grave pe șoselele noastre.

Deși fiecare ciot de autostradă contează, realitatea descurajantă e că această mie nu este nici pe departe de ajuns. Specialiștii susțin că ea ar trebui să fie triplată pentru a avea parte de o infrastructură comprehensivă. Cu toate acestea, următoarea mie de kilometri de autostradă ar putea să vină până la sfârșitul acestui deceniu, dacă nu există probleme birocratice sau de altă natură.

3.000 de kilometri de drumuri rapide, cifra la care trebuie să tindem

În 2022, în România s-au deschis 53 de kilometri noi de autostradă și drum expres. E vorba de două loturi din drumul expres care leagă Craiova de Pitești și primul lot din autostrada Sibiu-Pitești, lotul 1 de la Sibiu la Boița. E mult? E puțin? Cei care urmăresc evoluția infrastructurii românești spun că ne înscriem chiar în viteza medie de inaugurare a ultimilor cinci ani. Anul acesta, însă, promite multe:

Cei de la Asociația Pro Infrastructura au vorbit adesea de o cifră de 3.000 de kilometri de autostradă pentru a avea parte de o rețea decentă de drumuri rapide pentru ca toate regiunile să fie interconectate. Așadar, în acest moment ne-ar mai trebui 2.000 de kilometri ca să vorbim de o rețea prin care ajungem la aproape toate localitățile importante din țară.

„La 50 de kilometri pe an, asta ar însemna că ne-ar lua 40 de ani. Eu o să fac 40, deci aș prinde o rețea completă de autostrăzi în cârje și nu îmi doresc asta. Dacă în 20 de ani facem 2.000 de kilometri, ar fi extraordinar. Asta ar însemna 100 de kilometri pe an în medie. Imposibil n-ar fi”, mai spune, cu același optimism precaut, Ionuț Ciurea.

În acest moment, în România există 534 de kilometri de autostradă și drum expres care au contracte semnate și mai sunt în licitație 348 km de autostrăzi. Asta ar însemna că în cel mult doi ani vor fi contractați 900 de kilometri de drum rapid.

„Să spunem că ăștia 900 de kilometri pot fi gata în următorii zece ani. Sunt multe chestii birocratice pe care statul trebuie să le facă. Din inerție nu se vor face, dar cu niște eforturi susținute avem șanse”, ne mai explică Ionuț Ciurea.

Când ar fi trebuit, de fapt, să celebrăm cei 1.000 km de autostradă?

L-am provocat pe specialistul Pro Infrastructura la un exercițiu de imaginație și l-am întrebat când ar fi trebuit, de fapt, să depășim borna celor 1.000 km de drum rapid.

După ce am pornit la drum către Uniunea Europeană, s-au schimbat și prioritățile administrației românești. Astfel, datorită fondurilor europene, țara noastră și-a modernizat masiv infrastructura rutieră:

„Tot ce se face acum, proiecte majore, se face cu astfel de fonduri, într-o formă sau alta. Banii ăștia nu i-am avut înainte de 2007. Am avut doar câteva fonduri de preaderare. Din 2007, am început să construim ușor-ușor pe fonduri europene și atunci corect ar fi să adunăm din 2000 până în prezent. În 22 de ani am făcut 900 de kilometri. Și dacă împarți 900 în 22, îți dă o medie de 40 și ceva. În cât timp ar fi trebuit să ajungem la 1.000 de kilometri? Poate o viteză măcar dublă. Ar fi trebuit să avem deja măcar 2.000 de kilometri. Noi suntem cam la jumate din cât ar fi trebuit. Dumnezeu știe cât ar fi fost, ce economie am fi avut și câți ar fi trăit. Dacă am fi avut aceste drumuri de „mare siguranță”, cum ne place nouă să spunem, am fi avut mulți mai puțini morți”, ne-a explicat Ionuț Ciurea.

Care va fi mai întâi? Autostrada peste Carpați sau până în Moldova?

Și pentru că una dintre frustrările românilor e că și ce s-a construit s-a construit ocolind parcă bucăți uriașe de țară, România atinge pragul simbolic de 1000 de kilometri de drumuri rapide cu două proiecte pe post de vis de țară: să aibă o autostrada peste Carpați și una care să lege Moldova de restul țării. Pe acestea când le vom vedea altfel decât pe hârtie?  Directorul Pro Infrastructura ne explică faptul că până la sfârșitul acestui deceniu ar trebui să ajungem în Moldova pe drumuri rapide:

Cât despre o autostradă peste Carpați, lucrurile nu stau la fel de bine. Lotul Sibiu-Boița, inagurat la sfârșitul lui 2022, ar putea să rămână mult timp singurii kilometri de autostradă de pe Sibiu-Pitești:

UMB e „all-in” pe autostrăzile din România

În ultimii ani, un nume a devenit recurent în ceea ce privește câștigătorii licitațiilor pentru marile proiecte de infrastructură din România. Compania românească UMB, a omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, apare tot mai des pe aceste liste și are și meritul de a fi dat la timp, sau chiar înainte de termenul contractual, anumite șantiere din țară. În prezent, această firmă a reușit să contracteze 50% din kilometrii de autostradă care au fost scoși la licitație.

Reprezentantul Pro Infrastructura are rezerve că UMB are capacitatea să ducă la capăt, în actualul grafic, toate aceste contracte.

„Pe Focșani-Bacău au semnat trei loturi. Împreună sunt 96 de kilometri, nu vorbim de un ciot 10-15 kilometri. Au în total 264 kilometri, proiectele vechi și cele noi, semnate, care trebuie livrați o parte anul viitor și ce s-a semnat acum, pe A7, în 30 de luni. În condiții normale, ar trebui să fie gata, pentru că vorbim de UMB, care au ambiția asta nebună. Dar își pot rupe și gâtul pentru că ei trebuie să livreze nu doar cei 260 de kilometri de acum, dar dacă le câștigă și pe cele de la Bacău la Pașcani aproximativ 400 de kilometri”.

Ciurea crede că UMB ar trebui să își dubleze capacitatea de producție:

Până una alta, cu chiu, cu vai, vom reuși în acest an să trecem de 1.000 kilometri de autostradă și drum expres. Cu brânciul  pe care ni-l dă Uniunea Europeană prin PNRR și alte tipuri de fonduri europene am putea să ne apropiem de 2.000 km până în 2030. Și atunci ar trebui să facem planuri pentru restul de o mie de kilometri fără de care nu putem avea o rețea națională de autostrăzi în adevăratul sens al cuvântului.