Regenerăm, dar și stagnăm

România produce mai multă energie din soare și vânt, dar tot se sufocă prin cărbune

Computer Hope Guy
Foto: Shutterstock

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Pentru prima dată în Uniunea Europeană, anul trecut eolienele și panourile fotovoltaice au furnizat împreună mai multă energie decât oricare altă sursă de electricitate. Și în România, regenerabilele au atins un prag istoric, ocupând peste jumătate din mixul energetic național. 

Cu un potențial energetic din surse verzi care depășește media europeană, ne situăm în fruntea tranziției verzi. Cu toate astea, România se confruntă cu provocări critice, de la infrastructură învechită la gestionarea prosumatorilor și dependența de combustibili fosili. Panorama explorează aceste aspecte și arată ce direcții ar fi necesare pentru o tranziție energetică eficientă și sustenabilă.

  1. România se află în fruntea topului european în ceea ce privește tranziția la o energie verde. Regenerabilele reprezintă peste jumătate din mixul energetic național și o cincime din mixul energetic al UE.
  2. În ciuda progreselor, ne confruntăm cu provocări majore în atingerea obiectivelor climatice, inclusiv o infrastructură electrică învechită și necesitatea unor investiții substanțiale.
  3. Numărul prosumatorilor a crescut de zece ori în ultimul an, dar sistemul nu este pregătit să-i primească. Cetățenii care produc și livrează energie întâmpină limitări tehnice în procesul lor de integrare în rețeaua de distribuție.
  4. România rămâne dependentă de combustibilii fosili, cu emisii ridicate de metan și o prezență semnificativă a cărbunelui în mixul energetic.
  5. Putem accelera tranziția către surse de energie sustenabile, dar cu abordări strategice și investiții coerente.

Infrastructura subdezvoltată

În premieră pentru România, în primele șase luni din 2023, energia regenerabilă produsă din vânt, apă, soare și reactoare nucleare a reprezentat mai mult de jumătate din producția totală de electricitate, arată o analiză a think-tank-ului internațional Ember, din domeniul energetic. 

România ar putea să crească în continuare producția. Dar rețeaua electrică de transport a operatorului național Transelectrica, care are un număr limitat de locuri pentru producătorii de energie, nu se dezvoltă în același ritm cu producția, în special în Dobrogea și în Banat.

Avem nevoie, în primul rând, de investiții în infrastructură, cum ar fi modernizarea liniilor de înaltă tensiune care transportă electricitatea, ca să facem față și să folosim eficient energia regenerabilă. 

În schimb, România investește în centrale noi și se chinuie să le reformeze pe cele vechi. Își dorește și are din ce în ce mai mulți prosumatori – oameni care și produc energie, nu doar consumă –, însă nu reușește să-i integreze în sistemul național. 

Avem un potențial energetic peste media statelor UE, dar infrastructura subdezvoltată împiedică o exploatare eficientă. Fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, spunea în 2020 că „statul nu a făcut nimic timp de zece ani” pentru dezvoltarea capacităților de regenerabile. 

„Avem sincope interne și nu avem back-up, în cazul în care toate investițiile nu se realizează”, semnala și deputata Cristina Prună, membră în Comisia pentru industrii, la un summit dedicat energiei de anul trecut. Sublinia, astfel, că România mai are cale lungă de parcurs pentru îndeplinirea obiectivelor climatice. 

Număr record de panouri solare în Europa 

În 2023, capacitatea fotovoltaică a României însuma 5% din totalul energiei electrice produse în țară. Instalațiile fotovoltaice noi au fost mai multe ca oricând, mai ales datorită prosumatorilor. Astfel, panourile solare devin sursa de energie electrică cu cea mai mare și mai rapidă creștere.

Modernizările naționale care ar putea, însă, să ne mărească și nouă procentele, merg greu: Complexul Energetic Oltenia, de exemplu, are planuri pentru un parc fotovoltaic extins, dar lucrările au început abia acum doi ani. 

Panourile fotovoltaice sunt deja sursa cea mai ieftină de energie electrică din Europa. Producția solară în UE a înregistrat o creștere record de 24% în 2022, iar asta a ajutat țările Uniunii să evite costuri pentru gaz de 10 miliarde de euro, potrivit Ember. 

Astfel, trei sferturi dintre state au beneficiat de o cotă semnificativă de energie solară în gestionarea rezervelor. În țări precum Spania și Polonia, aceasta a fost întreruptă uneori, pentru a evita un colaps al rețelelor electrice. Sau pentru că este mai ieftin să faci asta, decât să oprești centralele pe combustibili fosili.

Planuri eoliene în Marea Neagră

13% din mixul energetic în România vine din turbine eoliene. Pentru 2030, ne propunem să avem pentru prima dată în sistemul național energie dată de vânt și produsă în Marea Neagră.

„Prin energia eoliană offshore, România își va consolida securitatea energetică și poziția de lider regional”, declara ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anul trecut. Asta în condițiile în care Marea Neagră e singura din Europa fără eoliene, iar instalarea turbinelor acolo ne-ar ajuta să fim mai puțin dependenți de cărbune, petrol și gaze.

Turbinele de vânt au furnizat 15% din energia electrică a UE anul trecut, iar alături de panourile fotovoltaice au dat peste 22%, depășind gazele și energia nucleară cu aproape două procente. Țările Uniunii au construit mai multe parcuri eoliene decât în orice an de până acum, cu 7% mai mult în 2023 decât în anul precedent.

Chiar și așa, sunt doar jumătate din cât avem nevoie, arată date publicate de WindEurope, rețeaua europeană a producătorilor de energie eoliană.

Prosumatorii, parte din discuție, nu din soluție

O evoluție incredibilă în sectorul energetic național (și în cel al regenerabilelor, implicit) al ultimilor ani este creșterea numărului de prosumatori, spune Radu Dudău, președintele think tank-ului românesc Energy Policy Group.

Conform datelor Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), pe final de 2023 numărul lor a crescut de zece ori față de începutul lui 2022, de la 14.000 la 140.000 de mii.

prosumatori evolutie 2023
Boom-ul prosumatorilor de la mijlocul verii din 2023. Sursa: ANRE

În contextul în care statul român nu a mai terminat o investiție de proporții de la punerea în funcțiune a Unității 2 a centralei nucleare de la Cernavodă, în 2007, o astfel de creștere este surprinzătoare și pentru că oamenii fac investițiile din buzunare.

Potrivit unui sondaj, mai mult de jumătate din populația României intenționează să instaleze sisteme fotovoltaice în următorii doi ani. Creșterile s-au văzut după ce au fost introduse în Legea Energiei prevederi favorabile prosumatorilor.

Odată cu dreptul de a livra energie electrică în rețeaua de distribuție, cetățeanul ar trebui să fie compensat de către furnizorul de electricitate căruia îi trimite producția. Însă entuziasmul prosumatorilor întâlnește limitările tehnice ale sistemelor de distribuție, care nu sunt încă pregătite să-i integreze.

Rețeaua de distribuție a energiei nu este modernizată și se pot crea supratensiuni în sistem, dacă unii prosumatori au panouri supradimensionate în raport cu consumul propriu și invertoare configurate greșit. 

În UE, nu știm câți prosumatori avem, din cauza lipsei datelor și monitorizării omogene a acestora, arată un raport al Agenției Europene de Mediu. Dar și din cauză că sunt mai multe feluri de prosumatori, în funcție de tehnologia folosită.

Totuși, unele date disponibile pentru o parte din state arată, în același raport, că numărul de prosumatori crește rapid. În Țările de Jos, numărul acestora s-a dublat în cinci ani, de la 500.000 la peste un milion, iar în Portugalia a crescut de zece ori în 2019, de la 3.000 la peste 30.000. Mai aproape de noi, în Polonia, prosumatorii s-au înmulțit de la peste 50.000 în 2018, la aproape 850.000 în 2021. 

România, în topul poluatorilor cu metan

Pe lângă o rețea de energie electrică slab dezvoltată și o infrastructură încă neclară pentru prosumatori, de zeci de ani nu am reușit nici să reducem impactul industriilor poluatoare din România. Precum cea a cărbunelui, care încă ocupă aproape 20% din mixul energetic al țării. Din cauza asta, cantitățile de gaze cu efect de seră sunt tot mai mari și drumul spre decarbonizare este lent și poluat. 

După Polonia, România este al doilea cel mai mare emiţător de metan din UE și răspundem pentru 85% din cel emis de minele de cărbune abandonate. Aveam câteva sute de mine de cărbune și alte minerale în anii ’90, dintre care mai funcționează astăzi câteva zeci. Metanul este un gaz cu efect de seră de 80 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon, în ceea ce privește amplificarea încălzirii globale. 

Cantitatea emisiilor de metan de la minele abandonate o depăşeşte pe cea de dioxid de carbon produsă de industria energetică într-un an, în UE, se arată în analiza Ember. Asta dacă luăm în calcul potenţialul de încălzire al metanului, pe 20 de ani.

Între timp, la nivel național se discută despre diverse strategii pentru reducerea dependenței de cărbune, cum ar fi cea concentrată pe Valea Jiului, care prevede inițierea de proiecte pentru „valorificarea metanului degajat” din mine, în următorii ani. 

Suntem responsabili și pentru 15%  din totalul emisiilor de metan din sectorul petrol și gaze, ceea ce ne plasează pe locul trei la nivel european, arată o analiză 2Celsius, asociație de advocacy și de cercetare a schimbărilor climatice din Europa Centrală și de Est.

sursa emisii gaze efect sera
Sursele emisiilor de gaze cu efect de seră în UE, 2023; Infografic: Agenția Europeană de Mediu.

Scade consumul de combustibili fosili

Chiar dacă minele existente continuă să polueze, România a reușit să reducă aproximativ jumătate din consumul de combustibili fosili în ultimii 30 de ani. Asta se datorează mai mult restructurărilor industriale și mai puțin unor proiecte ambițioase de eficiență energetică. 

Industriile românești ar putea însă să elimine combustibilii fosili și să facă mai mult loc energiilor regenerabile. Conform unui studiu despre potențialul energiei în UE, transformarea industriilor locale într-o sursă de energie verde ar ajunge la câteva miliarde de euro. Ar trebui să îmbine atât un mix mai verde și mai eficient (de exemplu, prin electrificare), cât și reducerea cererii.

Pe măsură ce ne străduim să modernizăm rețelele, e necesar să creștem capacitatea regenerabilelor, să integrăm prosumatorii și să prioritizăm back-up-ul energetic.

Se preconizează că, până în 2027, vor fi extrase gaze naturale din Marea Neagră. Proiectul Neptun Deep va genera o producție de aproximativ 30 de ori mai mare decât cererea anuală și va asigura astfel necesarul pentru 4,3 milioane de gospodării, declarau reprezentanții OMV Petrom în 2023.

energie regenerabila eoliana solara
În 21 țări UE au scăzut emisiile în 2023. Zece dintre ele (Danemarca, Franța, Belgia, Slovenia, Slovacia, Bulgaria, Portugalia, Spania, România și Grecia) au reușit să scadă emisiile în timp ce și-au crescut PIB-ul.

În Uniunea Europeană, trendul combustibililor fosili este într-o scădere vizibilă:

  1. În UE, consumul de energie din surse fosile a scăzut cu 17% în 2023 față de anul precedent. Pentru prima dată, contribuția sa la totalul consumului de energie a fost mai mică decât cea a surselor regenerabile.
  2. Folosirea energiei din cărbune a scăzut cu 23% și a ocupat pentru prima oară mai puțin de 10% din producția de energie electrică.
  3. Uniunea a consumat doar o treime din cele 20 de milioane de tone de cărbune importate și menite a fi folosite în caz că există perturbări în furnizarea gazelor. 

Cererea de energie a industriilor și gospodăriilor din Europa a scăzut anul trecut cel mai mult, din 2008 încoace. Asta vine pe seama unor temperaturi mai blânde, a politicilor de reducere a consumului și a prețurilor ridicate la energie și gaz. 

Diminuarea livrărilor de gaze către Europa, alături de consumul electric mai mic cu aproape 5% față de 2022 au ușurat satisfacerea cererii din surse regenerabile, conform grupului Ember. Ce a îngreunat, însă, reducerea combustibililor fosili la o scară și mai mare a fost seceta, una așa cum vedem odată la 500 de ani

Chiar și așa, în contextul unui colaps general al consumului de combustibili fosili, prețurile pentru electricitate vor rămâne cel mai probabil mari și în 2024, conform statisticilor. Experții Ember subliniază că UE trebuie să apese pedala energiei curate, pentru că este mai ieftină și pentru că este nevoie urgentă de și mai multe surse regenerabile în rețelele electrice, pentru un sistem mai flexibil. 

Trecerea către un consum de energie verde reprezintă nu doar o schimbare de paradigmă, ci și acces universal la încălzire și electricitate mai curată, mai puțin poluantă și mai accesibilă din punct de vedere financiar.

Articol editat de Ioana Moldoveanu


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Anca Iosif

Anca Iosif e reporter de peste opt ani. Mare parte din această perioadă, a scris la DoRLead și Școala9. În ultimii ani, s-a concentrat pe subiecte de mediu. Abia se încheie primul ei an de freelancing, în care a trimis bilunar și newsletterul dedicat naturii, Re:Mediu


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
2 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    4
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x