Cu mall, dar fără trotuare

România de suburbie. Avantajele și dezavantajele zonelor-dormitor de lângă marile orașe, unde se mută oamenii cu bani

Computer Hope Guy
Moșnița, una dintre localitățile de lângă Timișoara care și-a triplat numărul de locuitori în 10 ani. FOTO: Arhivă personală

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Anca a decis, în plină pandemie, să se mute în Moșnița, o localitate aflată la 6 kilometri distanță de Timișoara. Tânăra corporatistă și-a cumpărat casă în suburbie, într-un sat a cărui populație aproape că s-a triplat în perioada 2011-2021, ajungând de la 5.810 locuitori (2011) la 16.424 (2021), conform datelor provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor 2021.

Nu e singura. Tot mai mulți români cu venituri peste medie aleg să părăsească marile orașe și să se mute la case, în așa numitele zone-dormitor: mici localități-satelit, care se trezesc peste noapte invadate de pretențiile și dezvoltarea urbană, dar a căror infrastructură, până nu demult rurală, ține cu greu pasul.

Satul Moșnița a ajuns preferat de mulți tineri care își desfășoară activitatea în Timișoara și e presărat cu vile și duplexuri scumpe. Din loc în loc, mai vezi și câte o casă veche, dar aranjată. La ieșirea din Moșnița, dezvoltatorii imobiliari construiesc noi case, toate cu etaj, iar planul autorităților locale este acela de a extinde localitatea până spre pădure, în apropiere de Ghiroda, locul unde e amplasat aeroportul internațional Traian Vuia.

„E o continuă expansiune la noi în localitate, foarte mulți tineri s-au mutat în ultimii cinci ani, mai ales în pandemie. Atunci ne-am mutat și noi. Aproape toți colegii mei sunt în Moșnița, am ajuns să fim vecini”, povestește Anca, 38 de ani, pentru Panorama.

Citește și:
Dormim în comună, trăim și muncim la oraș. Marea migrație din ultimul deceniu către periferia orașelor
Recensământ | Cum facem să nu ajungem 15 milioane în România, în 2050

Cu mall, dar fără trotuare

Tânăra a făcut pasul în 2021 și nu regretă că a dat orașul pe sat, ba chiar e fericită că a scăpat de agitația din Timișoara și de poluarea de acolo. Chiar dacă mutatul la sat a venit la pachet nu doar cu avantaje, ci și cu dezavantaje, și le-a asumat atunci când a decis mutarea.

Moșnița îi oferă aproape tot ce are nevoie. Dispune de suficiente magazine pentru aprovizionare, de un centru medical de permanență, de laborator de analize, de clinici medicale și dentare și de suficiente farmacii. Din 2020, locuitorii din Moșnița pot face cumpărăturile și într-o galerie comercială, pe un singur nivel, intitulată Moșnița City Mall.

Moșnița, una dintre localitățile de lângă Timișoara care și-a triplat numărul de locuitori în 10 ani. FOTO: Arhivă personală
Noul mall construit în Moșnița în 2020. FOTO: Arhivă personală.

Ce lipsește, în schimb, în Moșnița, e unul din cele mai banale lucruri care face ca o localitate să arate a oraș: asfaltul de pe străzile adiacente. Strada principala și cele de lângă au fost pietruite, uneori chiar cu bani din buzunarul proprietarilor, dar la periferie, hârtoapele și noroiul sunt nelipsite. Mai ales primăvara și iarna, povestește Anca, tânăra de 38 de ani.

„Din iarnă până în primăvară, străzile se tot inundau. Fiind doar pământ, puteai să rămâi foarte ușor blocat cu mașina. Anumite străzi au fost pietruite de autoritățile locale în toamnă și au turnat peste un fel de bitum. Acum, arată cât de cât mai uman, nu mai sunt noroaie chiar peste tot, dar sigur că mai există și zone în care e mizerie, spre periferie”, explică Anca, arătând și spre dezavantajele traiului la „sat”.

Așteaptă cu nerăbdare viitoarea pistă de biciclete, anunțată de autoritățile locale. Până atunci, merge cu fiul său cu bicicleta mai mult prin câmp și nu pe asfalt. „E periculos, nu avem trotuare”, spune tânăra.

Traficul nu e foarte aglomerat la prânz, însă dimineața și seara le poate da bătăi de cap șoferilor care traversează localitatea. Uneori, în drum spre Timișoara, se circulă chiar și bară la bară. Astfel, un traseu de 15-20 de minute până în oraș poate fi făcut în 40 de minute, atunci când este aglomerație, punctează Anca.

La fel ca ea, cei mai mulți care s-au mutat în Moșnița și-au asumat, de la bun început, dependența de mașină, dar și drumurile cu hârtoape. Între timp, Societatea de Transport Public Timișoara a creat o nouă linie de autobuz care leagă zona metropolitană de localitățile limitrofe aflate în curs de dezvoltare, printre care și Moșnița.

„Lucrurile se schimbă, cu pași mici, dar e bine”, povestește femeia de 38 de ani.

case sat mosnita
Aproape toate casele din Moșnița sunt bine întreținute. FOTO: Arhivă personală.

Cine pleacă din urban în rural

Anca și-a dorit mereu o casă, deși deține un apartament în centrul Timișoarei de mai bine de 10 ani. Cum a ajuns să se orienteze spre o casă dintr-o localitate limitrofă?

Nu doar prețurile mari au determinat-o să-și caute locuință pe lângă Timișoara, ci și dorința de a fi departe de agitația din metropolă. Iar pandemia i-a accentuat dorința de a se muta de la oraș la sat. Cazul Ancăi nu este unul neobișnuit.

Tendința de migrație din centrele metropolitane, urbane, mari, spre localitățile rurale apropiate este valabilă nu doar pentru România, ci și pentru alte țări”, punctează sociologul Dumitru Sandu.

Pandemia a dus, astfel, la o accentuare a unor tendințe mai vechi și a înlesnit această mișcare spre localitățile cu densitate și poluare mai mici.

Moșnița și Dumbrăvița sunt două dintre localitățile din județul Timiș, care au câștigat masiv populație în ultimii 10 ani. La fel, Florești, o localitate de lângă Cluj, a cunoscut o largă expansiune în ultimii ani. Localitatea Valea Lupului, de lângă Iași, a avut aceeași soartă. Popești-Leordeni, din județul Ilfov e, practic, băgat în coasta Bucureștiului.

„E foarte interesant acest fenomen. S-ar putea să fie cel mai important lucru legat de recensământ: nu că scad marile orașe – zonele metropolitane sunt fie stabile, fie pe creștere. În aceste metropole se schimbă ponderea cu privire la cine stă în orașul propriu-zis și cine stă în suburbii. Doar se schimbă greutatea de pe un picior pe altul. Din orașul mare, așa cum îl știm, înspre suburbii. Noi mergem, practic, pe ruta Americii. La absolut toate orașele mari ale României, vedem o scădere a populației orașului și o creștere a populației acestor suburbii”, explică pentru Panorama sociologul Barbu Mateescu.

Cum ajung oamenii să stea în zonele-dormitor?

Mutatul dinspre urbanul aglomerat spre suburbii sau ruralul apropiat de orașele universitare este o tendință care există de zeci, poate sute de ani, în marile metropole ale lumii, adaugă și sociologul Gelu Duminică.

Cei care aleg să meargă spre suburbii sunt, în general, cei cu resurse financiare, care caută mai mult spațiu, grădină, aer curat, totul la niște prețuri mai mici decât în centrul metropolei.

„Este cât se poate de normal ca lumea să migreze către zonele limitrofe ale marilor aglomerații urbane, ele sunt numite și zone dormitor. Pandemia ne-a obligat să înțelegem cât de importantă este locuința pe care o avem și cât de importante sunt condițiile din locuință și o bucățică de grădină. Cei care și-au permis s-au mutat din București. De asta, în pandemie s-au cumpărat foarte multe case în mediul rural. Comportamentul depinde de context și de situație. Într-un context în care noi am fost obligați să petrecem mai mult timp acasă, ne-am dat seama că avem nevoie de un alt fel de acasă”, a completat Gelu Duminică.

Efectul chiriilor ridicate din metropolă

Chiar și persoanele cu venituri medii, care nu își permit o casă, ci doar un apartament, ajung să se orienteze spre o locuință dintr-o localitate limitrofă, unde prețurile pe metrul pătrat sunt clar mai mici. Situația este valabilă pentru toate centrele universitare mari, nu doar pentru Capitală. Iar prețul chiriilor, tot mai ridicat, determină la rândul său mutatul dinspre urbanul aglomerat spre suburbii sau zone limitrofe.

„Oamenii pleacă din orașul mare, așa cum îl știm, înspre suburbii. E o reacție naturală și o evoluție naturală la chirii foarte înalte în centrul metropolei”, declară sociologul Barbu Mateescu.

„Consideră că e mai bine așa, decât să plătească dublu în orașul în care lucrează. Concret, Ilfovul este județul care a câștigat cea mai multă populație în ultimii 10 ani conform recensământului, tocmai pentru că foarte mulți oameni din București s-au mutat în localități din Ilfov. Și Clujul a pierdut populație, pentru că mulți s-au mutat în Florești, care a cunoscut o mare expansiune imobiliară. Timișoara a înregistrat cea mai accentuată scădere dintre toate orașele mari”, punctează și Gelu Duminică.

Marile aglomerații urbane atrag populație, pentru că oferă salarii mai mari, dar cei mai mulți preferă să cumpere locuință în zonele de lângă aceste metropole, cu condiția să aibă acces facil la transport.

Tocmai accesibilitatea a luat-o în calcul și Anca atunci când a preferat să-și cumpere o casă în Moșnița.

„E acceptat să locuiești într-o suburbie, dar trebuie să îți asumi că pierzi foarte mult timp în trafic. E de datoria primăriilor marilor orașe să asigure rute de acces către oraș și înapoi”, spune Barbu Mateescu, adăugând că trebuie făcută o distincție clară între suburbie și ruralul autentic.

Prea puține școli și grădinițe pentru noii locuitori

„Cazurile de români care s-au dus la zeci sau sute de kilometri de orice metropolă sunt destul de rare și, de obicei, au un final trist. Oamenii descoperă că infrastructura este deficitară, că sunt niște probleme reale legate de accesul la educație sau la servicii de sănătate. Și se întorc. E treaba autorităților să găsească rezolvări”, mai arată sociologul Barbu Mateescu.

Pe lângă infrastructură, care nu este foarte bine pusă la punct, accesul la educație e problematic și în Moșnița, localitatea de lângă Timișoara. În sat există o creșă, o grădiniță și o școală de stat. Ele nu fac însă față afluxului masiv de populație din ultimii ani.

Laboratoare de analize medicale și farmacii pot fi ușor de găsit în localitate
Laboratoare de analize medicale și farmacii pot fi ușor de găsit în localitate. FOTO Arhivă personală.

Pentru familiile recent mutate în sat, a prinde un loc la creșa sau grădinița din sat este o adevărată provocare. Locurile sunt prea puține, întrucât corpul profesional este subdimensionat, iar familiile mai vechi în sat au prioritate în fața celor proaspăt mutate în localitate. Lucrurile stau ceva mai bine când e vorba de accesul la servicii de sănătate.

„În ultimii cinci ani au venit foarte multe familii aici și nu prinzi loc, deși ai nevoie să duci copilul în comunitate. Singura soluție e să duci copilul în privat, sunt multe creșe și grădinițe. Dacă îți permiți, plătești. Aici, autoritățile locale ar trebui să gestioneze mai bine problema, având în vedere cât de mult a crescut numărul locuitorilor. E nevoie de implicare continuă a autorităților locale, pentru că localitatea se transformă constant, iar numărul celor care o aleg e în continuă creștere”, spune Anca.
Supradimensionarea localităților-satelit de lângă marile orașe este un trend care nu se va opri prea curând. Rămâne de văzut când se vor trezi și autoritățile locale din numărat populația și taxele locale în plus la buget, pentru a începe să dezvolte infrastructura necesară unei astfel de expansiuni.

Articol editat de Andrei Luca Popescu


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Claudia Spridon-Drăgodan

Beneficiară a unei burse Fulbright în SUA, Claudia are 13 ani de experiență în presa scrisă și online, fiind specializată în domeniul Sănătății. A lucrat șapte ani la ziarul Adevărul, unde și-a extins expertiza și pe Eveniment și Social. Înainte de a se alătura echipei Panorama, a scris pentru Ziare.com. A fost premiată de Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciștilor și de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice. În 2012, Claudia a co-fondat asociația Observatorul Român de Sănătate. Timp de șase ani a fost membru în juriul Galei Societății Civile, la secțiunea Sănătate. Este licențiată în jurnalism și are un masterat în management media.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x